1.1 Stadiul actual și problemele identificate
Strategia Națională Anticorupție 2012 – 2015, în corelare cu MCV și politicile sectoriale de integritate, au produs, pentru prima oară în istoria politicilor publice în materie, o schimbare de substanță în ceea ce privește eficiența măsurilor propuse. Măsurile de combatere a corupției, luate atât de DNA cât și de ANI, au dobândit sustenabilitate și predictibilitate, prin confirmări în fața instanțelor de judecată. Rezultatele obținute prin măsurile de combatere exercită o presiune importantă asupra Guvernului și structurilor administrative pentru a duce mai departe performanțele obținute. Aceasta înseamnă în primul rând o necesitate a regândirii priorităților strategice prin SNA, mai multă prevenție, acțiune asupra cauzelor profunde și nu numai asupra efectelor facil de identificat, mai multă educație, inclusiv juridică, și, nu în ultimul rând, repararea prejudiciilor provocate prin săvârșirea de infracţiuni.
Evaluările internaționale au subliniat în mod constant utilitatea documentului strategic anticorupție. Cel mai recent raport privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV consideră că “strategia națională anticorupție este instrumentul de bază prin care se încurajează acordarea de prioritate măsurilor preventive adoptate de către administrația publică, atât la nivel național, cât și la nivel local. Proiectele concrete de prevenire a corupției din cadrul ministerelor,unele finanțate din fonduri ale UE și de organizații neguvernamentale, vor continua să contribuie în mod util la lupta împotriva corupției în cadrul administrației”. Aprecieri similare au fost formulate de către GRECO[1]și OCDE[2].
Totodată, SNA 2012 - 2015 a generat o bună practică internațională, prin instituirea unui mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituţiilor publice, care a implicat derularea unor vizite de evaluare de către echipe de experţi formate din reprezentanţi ai celor cinci platforme de cooperare (inclusiv societatea civilă). În cei patru ani de aplicare a strategiei au fost evaluate 17 instituții centrale și 66 de entități din administrația publică locală. Acest tip de cooperare și schimb de experiență trebuie consolidat și în următorul ciclu strategic.
1.1.1 Evoluţii majore înregistrate în perioada de implementare
1.1.2 Puncte slabe /priorități de intervenție strategică
Evaluările reciproce realizate între instituțiile publice au identificat deficiențe, care pot reprezenta repere și pentru următorii ani, respectiv pentru perioada 2016 - 2020:
Pe lângă acestea, principalele dificultăți semnalate de către reprezentanții autorităților administrației publice locale se referă la[6]:
La vulnerabilitățile expuse mai sus se adaugă și insuficiența resurselor umane și financiare alocate Secretariatului Tehnic al SNA și structurilor de audit, control administrativ și control intern managerial din instituțiile publice, cu impact semnificativ asupra deficitului constatat în materia educației anticorupție. Acest deficit a reprezentat și concluzia unei cercetări criminologice date publicității de către MJ în 2015[7],referitoare la experiențele directe cu fenomenul corupției ale persoanelor condamnate pentru astfel de fapte. Studiul reflectă efectul disuasiv redus ale forturilor de combatere a corupției, precum și insuficienta cunoaștere și aplicare a cadrului normativ.
1.1.3 Evaluările interne sunt confirmate în mare parte și de concluziile auditului independent realizat cu sprijinul OCDE
Raportul de audit privind implementarea SNA 2012-2015 validează o parte din concluziile evaluării realizate de Secretariatul tehnic al SNA și prezentate Guvernului în luna martie 2016. Acesta recomandă selectarea câtorva priorități pentru următoarea strategie, precum achizițiile publice și alte tipuri de contracte la care sunt parte instituțiile publice, dar și transparența. De asemenea, raportul recomandă implementarea sistemului Prevent (de semnalare timpurie a eventualelor situaţii de conflict de interese în procedurile de achiziţii publice), și utilizarea SEAP pentru întregul proces de achiziții publice, dar și punerea la dispoziția publicului a informațiilor respective în format deschis. Este recomandată introducerea "listei negre" a societăților și persoanelor din conducerea acestora (de exemplu, administratori sau membri în consiliul de administrație/ consiliul de supraveghere/ directorat/ directori generali/ directori) care au încălcat legea privind achizițiile publice, dar și includerea întreprinderilor publice și a administrației publice locale printre prioritățile noii strategii.
Sunt recomandate monitorizarea implementării la nivel local a Legii accesului la informații de interes public și implicarea populației în elaborarea bugetelor locale, dar și instruirea funcționarilor locali și a societăților în care municipalitatea este acționar, evaluarea sistemică a publicării în mod proactiva informațiilor de interes public de către autoritățile publice locale,analizarea implementării efective a solicitărilor de informații, derularea de campanii de sensibilizare cu privire la drepturile cetățenilor de a obține informații dela nivelul autorităților locale Toate aceste instrumente ar putea fi folosite pentru a spori transparența la nivel local, alături de punerea la dispoziție a informațiilor de interes public pe site-urile instituțiilor publice și ale întreprinderilor publice.
Trebuie acordată atenție proceselor de luare a deciziilor care sunt vulnerabile la corupție și lipsite de transparență. În cazul în care procesul de luare a deciziilor nu este transparent, acesta ar trebui să fie schimbat (de exemplu, în recrutarea de medici în spitale, alocarea de bani pentru instituțiile medicale, achiziționarea de echipamente medicale și medicamente). Este încurajată utilizarea de soluții electronice (e-certificate,e-înregistrare pentru medici, e-rețete, e-consiliere de către medici, e-școală,inclusiv e-testare) pentru a limita posibilitățile de corupție.
Raportul recomandă și oferirea de diverse stimulente pentru a motiva organizațiile și organele de conducere ale acestora să integreze politici anticorupție, de exemplu, prin alocarea de fonduri suplimentare pe baza prezenței măsurilor anticorupție sau eliberarea unui certificat de "bună guvernare" pentru instituție sau administrația locală. În plus, raportul recomandă ca MJ și alte autorități să introducă inițiative de sensibilizare și conștientizare cu privire la impactul fenomenului de corupție. Este recomandată includerea riscurilor de mituire a funcționarilor publici străini sau a personalului contractual străin, conform Convenției OCDE, în sesiunile de formare profesională la care participă reprezentanții mediului de afaceri.
Implementarea recomandărilor rundei a patra de evaluare GRECO cu privire la parlamentari, dar și luarea în considerare a restrângerii imunităților sunt alte două aspecte abordate de raportul de audit. Sunt de asemenea recomandate asigurarea stabilității instituțiilor-cheie anticorupție, alocarea de fonduri suplimentare si resurse umane adecvate pentru acestea, dar și punerea unui accent sporit asupra confiscării bunurilor ilicite. Raportul de audit mai recomandă creșterea gradului de educație anticorupție pentru entitățile publice și private interesate, prin module de instruire pentru funcționarii publici și personalul contractual, dar și cursuri de formare, cu testare interactivă on-line, pentru persoanele din conducerea instituțiilor publice.
În ceea ce privește mecanismul de monitorizare a strategiei, raportul de audit recunoaște valoarea adăugată a misiunilor de evaluare și recomandă menținerea lor, deoarece acestea constituie o măsură extrem de benefică desensibilizare și consiliere. Se recomandă și adăugarea unui mecanism de urmărire a punerii în aplicare a recomandărilor formulate ca urmare a misiunilor. Se recomandă alocarea de resurse financiare pentru implementarea politicii anticorupție.
1.2 Corelarea cu alte politici naționale și sectoriale
În arhitectura politicilor publice naționale, SNA ocupă un loc important, la intersecția mai multor politici publice,reprezentând la rândul său o politică sectorială prin raportare la Strategia Națională de Apărare a Țării (SNApT) 2015-2019.De altfel, SNApT identifică în mod direct corupția ca pe un risc și o vulnerabilitate importantă:
SNApT confirmă evaluarea internă a SNA legată de capacitatea redusă a administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene,asumat de asemenea ca vulnerabilitate.
Deşi este o strategie cu caracter orizontal, aptă de a produce efecte la nivelul tuturor instituțiilor şi autorităților publice, SNA nu este un remediu universal şi nu poate soluționa singură cauzele profunde ale corupției din România. Prin acest document strategic nu se poate realiza reforma administrativă sau descentralizarea serviciilor publice, după cum nu se pot soluţiona problemele de salarizare ale diferitelor categorii profesionale.
Pentru a atinge efectele scontate, SNA se completează şi corelează cu strategii sectoriale precum Strategia de reformă a funcției publice, Strategia pentru consolidarea administrației publice,Strategia pentru dezvoltarea justiției ca serviciu public, Strategia națională pentru achiziții publice sau Strategia națională pentru competitivitate,Strategia națională privind agenda digitală pentru România 2020.
1.3 Fenomenul corupției din România reflectat în cercetări, statistici, sondaje naționale și internaționale
1.3.1. Percepția fenomenului de corupție din România
În ceea ce privește analiza comparativă între momentul 2012, când a fost lansată Strategia Națională Anticorupție 2012-2015 și datele cele mai recente, respectiv din ultimul Barometru Global al Corupției din 2013, situația se prezintă astfel:
Indicator |
Strategia 2012-2015 |
Stadiu actual |
||
Indicele de percepție a Corupției |
RO |
UE |
RO |
UE |
Aproximativ trei sferturi dintre țările cărora li se aplică acest index au un scor inferior valorii de 5 (pe o scara de la 0-nivel ridicat de corupție, la 10- nivel ridicat de integritate) România are un scor de 3.6. |
6.37 media UE |
România are un scor de 46 (0 nivel ridicat de corupție și 100 nivel de integritate) |
Media este 65.36 |
|
Barometrul Global a Corupției |
87% dintre respondenţii români consideră că nivelul corupţiei din România a crescut în ultimii 3 ani |
73% media UE
|
43% dintre respondenţii români consideră că nivelul corupţiei din România a crescut mult în ultimii 2 ani și 21% că a crescut puțin |
28.5% dintre europeni apreciază că nivelul corupției a crescut mult și 24.18% ca a crescut puțin |
Partidele politice şi parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie (cu un scor de 4.5), urmate îndeaproape de justiţie (4), poliţie (3.9) şi funcţionari publici (3.8) |
Media UE 4.4 (partide politice) 3.5 (parlament) 3.4 (justiţie) 3.1 (poliţie) 3.5 (funcţionari publici) |
Partidele politice şi parlamentul rămân instituțiile considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie (cu un scor de 76%, respectiv 68%), urmate de justiţie (58%), poliţie (54%) şi funcţionari publici (50%). |
Media UE 69.6% (partide politice) 57.7 % (parlament) 45.5 % (justiţie) 41 % (poliţie) 50.6 % (funcţionari publici) |
|
Numai 7% dintre respondenţi apreciază ca eficiente eforturile curente ale Guvernului de a lupta împotriva corupţiei |
26% - media UE |
2% dintre respondenţi apreciază ca foarte eficiente eforturile Guvernului de a lupta împotriva corupţiei și 11% ca eficiente |
1.27% dintre europeni apreciază ca foarte eficiente eforturile Guvernului de a lupta împotriva corupţiei și 10.81% ca eficiente |
|
Raportul Națiuni în Tranziție |
4.00 |
3.27 - media UE pentru anul 2010. |
3.46 |
2.63 - media UE pentru anul 2015 |
Sondaj al Băncii Mondiale asupra Mediului de Afaceri și Performanțelor Investiționale 2005-2008[8] |
Mediul de afaceri din Romania consideră corupția ca o problemă majoră în a face afaceri ( a treia ca importanță din 14) |
44% din mediul de afaceri din România percepe ca fiind mai redusă corupția din administrația publică decât cea de acum 2 ani[9] |
Un studiu referitor la libertatea economică relevă că în Romania este mai dificil de dezvoltat o afacere decât în țările vecine din UE, Bulgaria și Ungaria, dar mai ușor decât în Franța sau Italia. Astfel, Indexul Libertății Economice 2016, realizat de Heritage Foundation[10],plasează Romania pe locul 61 în lume, dintr-un total de 178 de țări evaluate.Țara noastră pierde astfel 4 locuri în clasamentul mondial al libertății economice față de indexul realizat în anul 2015. Clasamentul pe 2016 acordă României o medie de 65,5 puncte (din 100 posibile).
Rămânând în zona de afaceri, în ultimul Eurobarometru[11]din 2015 cu privire la atitudinea privind corupția în UE, țara noastră se află peste media europeană, fapt care nu face decât să îngreuneze dezvoltarea acestui sector.
Referitor la modalitățile de manifestare a corupției, unul din patru cetățeni ai UE consideră că este acceptabil să oferi un cadou (23%) sau să faci o favoare (26%), iar aproape unul din șase respondenți (16%) apreciază că este acceptabil să oferi bani pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul deservicii publice.
Este interesant de remarcat faptul că pe toate cele trei dimensiuni evaluate(oferirea de favoruri, cadouri sau bani), românii manifestă o reticență foarte mare de a formula un punct de vedere. Unul din zece români (11%, în timp ce media europeană este 2%) se feresc să spună că ar face o favoare pentru a obține ceva de la administrația publică, mai mult de două treimi (69%, media europeană 72%) dezaprobă o asemenea conduită,iar unul din cinci (20%, media europeană 26%) aprobă acest demers. Proporția cea mai redusă a cetățenilor care ar recurge la un astfel de gest se înregistrează în Finlanda (8%), în timp ce proporția cea mai ridicată (68%) –mai mult de două treimi – se înregistrează în Croația.
Rata abținerilor rămâne mare și în ceea ce privește oferirea unui cadou pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul de servicii publice. Media europeană a non-răspunsurilor este 1%, în timp ce România înregistrează o proporție de 8% non-răspunsuri. Mai mult de două treimi dintre lituanieni (67%) sunt dispuși să ofere cadouri, iar cei mai puțin dispuși sunt finlandezii (6%) și danezii (8%).
Înclinația spre non-răspunsuri rămâne ridicată și în ceea ce privește oferirea de bani, aproape unul din zece români (9%)preferând să nu răspundă la această întrebare, față de media europeană de 2%.Aproape jumătate dintre lituanieni (42%) sunt gata să ofere bani, în timp ce portughezii (6%), spaniolii (7%) și finlandezii (7%) nu ar recurge la un astfel de gest. De remarcat faptul că, în Danemarca, una dintre cele mai integre țări din Europa, un sfert dintre respondenți (25%) se declară dispuși să ofere bani.
Indexul de Integritate Publică[12] elaborat de European Research Centre for Anti-Corruption and State-Building (ERCAS) şi Hertie School of Governance evidențiază faptul că, în 2012, România era pe ultimul loc, pentru ca, în 2014, să se situeze pe locul 27 din 28 în UE în ceea ce priveşte integritatea publică. Date mai recente arată că în 2015 România a continuat să progreseze, având cea mai mare îmbunătăţire a scorului de integritate în ultimul an (0.63 puncte), datorată unor procese de simplificare administrativă şi digitizare a unor servicii publice, devansând Croaţia, Bulgaria, Grecia,Slovacia şi urcând pe locul 24 în UE[13].
Scorurile de integritate publică în 2015 ale tuturor statelor membre UE, pe regiuni[14]
Indexul IIP |
Simplitate administrativă |
Comerț deschis |
Indepen-dența Justiției |
Audit |
Servicii de e-guvernare |
Utilizatori e-guvernare |
Schimbare IIP 2015- 2014 |
|
Media UE |
5.68 |
6.06 |
5.86 |
5.89 |
5.01 |
5.74 |
5.50 |
-0.03 |
Central & Est |
4.25 |
5.26 |
3.86 |
3.86 |
3.76 |
4.36 |
4.37 |
-0.02 |
Bulgaria |
2.18 |
2.10 |
3.20 |
1.15 |
3.83 |
1.00 |
1.82 |
-0.20 |
Croația |
2.52 |
2.57 |
1.00 |
2.88 |
1.24 |
3.61 |
3.81 |
-0.12 |
Cehia |
3.13 |
1.54 |
2.88 |
4.36 |
3.99 |
2.54 |
3.45 |
-0.09 |
Estonia |
8.38 |
10.00 |
9.24 |
8.12 |
6.45 |
7.28 |
9.18 |
0.55 |
Ungaria |
4.54 |
6.67 |
1.13 |
4.72 |
5.28 |
4.79 |
4.62 |
-0.30 |
Letonia |
5.78 |
7.51 |
5.30 |
4.65 |
4.96 |
6.45 |
5.79 |
-0.15 |
Lituania |
5.84 |
8.90 |
6.37 |
3.90 |
3.83 |
7.16 |
4.86 |
0.06 |
Polonia |
3.54 |
1.00 |
4.13 |
4.86 |
3.83 |
4.55 |
2.87 |
-0.17 |
România |
3.23 |
6.55 |
3.68 |
3.51 |
1.28 |
3.37 |
1.00 |
0.63 |
Slovacia |
3.64 |
2.68 |
3.25 |
1.00 |
5.28 |
3.96 |
5.68 |
-0.20 |
Slovenia |
3.92 |
8.35 |
2.25 |
3.28 |
1.40 |
3.25 |
4.97 |
-0.27 |
Nord |
8.39 |
8.83 |
8.45 |
9.36 |
8.04 |
6.57 |
9.10 |
-0.21 |
Danemarca |
8.36 |
8.77 |
9.24 |
9.87 |
6.33 |
5.97 |
10.00 |
-0.13 |
Finlanda |
8.71 |
8.99 |
6.92 |
10.00 |
10.00 |
7.28 |
9.06 |
-0.17 |
Suedia |
8.10 |
8.73 |
9.18 |
8.20 |
7.78 |
6.45 |
8.25 |
-0.34 |
Sud |
4.71 |
5.05 |
5.11 |
4.62 |
3.44 |
5.68 |
4.35 |
-0.04 |
Cipru |
4.27 |
2.89 |
5.60 |
5.59 |
4.15 |
3.72 |
3.69 |
-0.50 |
Grecia |
4.33 |
6.62 |
3.44 |
3.92 |
1.52 |
5.38 |
5.09 |
-0.01 |
Italia |
4.15 |
5.60 |
5.08 |
3.67 |
1.00 |
7.04 |
2.52 |
0.03 |
Malta |
4.46 |
1.47 |
4.11 |
5.91 |
7.78 |
2.89 |
4.62 |
0.07 |
Portugalia |
5.64 |
8.32 |
5.38 |
5.66 |
4.03 |
5.74 |
4.74 |
-0.07 |
Spania |
5.38 |
5.42 |
7.06 |
2.96 |
2.13 |
9.29 |
5.44 |
0.29 |
Vest |
7.36 |
6.87 |
8.19 |
8.35 |
6.77 |
7.38 |
6.57 |
0.01 |
Austria |
6.36 |
2.97 |
7.75 |
7.08 |
6.93 |
7.04 |
6.38 |
-0.14 |
Belgia |
7.11 |
8.97 |
7.43 |
8.12 |
6.13 |
6.21 |
5.79 |
-0.05 |
Franța |
8.03 |
8.66 |
9.44 |
6.66 |
6.33 |
10.00 |
7.08 |
0.14 |
Germania |
6.37 |
3.48 |
7.61 |
8.56 |
6.57 |
6.09 |
5.91 |
-0.23 |
Irlanda |
7.40 |
9.57 |
10.00 |
9.37 |
3.66 |
6.21 |
5.56 |
0.01 |
Luxemburg |
7.03 |
3.80 |
7.11 |
8.81 |
9.07 |
5.50 |
7.90 |
0.16 |
Olanda |
8.69 |
9.30 |
8.17 |
9.00 |
8.02 |
9.17 |
8.48 |
0.03 |
Marea Britanie |
7.85 |
8.20 |
7.99 |
9.23 |
7.46 |
8.82 |
5.44 |
0.11 |
Surse: Eurostat 2015, Banca Mondială, Doing Business Data set 2015, ONU, E-Government Survey 2014 şi calcule proprii.Legenda. Scorurile variază de la 1 la 10, unde 10 desemnează cel mai bun control al corupţiei.
În luna martie 2016, în cadrul conferinţei „Monitorizarea Guvernului: Măsurarea Riscurilor de Corupţie în Datele privind Achiziţiile Publice” organizată de către Societatea Academică din România, împreună cu Institutul pentru Transparență Guvernamentală(Budapesta), Consiliul Concurenței și ANAP, a fost prezentată metodologia de elaborare a Indicelui Riscului de Corupţie (IRC) care este aplicat contractelor publicate în Tenders Electronic Daily (TED). IRC poate fi folosit pentru a estima riscul de corupţie la nivel de contract în fiecare Stat Membru. Principalele concluzii referitoare la situația corupției în achizițiile publice s-au referit la faptul că România este pe primul loc în UE în ceea ce privește volumul și calitatea informațiilor oferite per contract publicat în TED. Aceste date nu sunt neapărat și corecte în fiecare caz, dar spre deosebire de țările cu cele mai puține date disponibile (Finlanda, Spania și Suedia), care au o rată medie de eroare administrativă între aproximativ 32% și 40%, România are o rată de numa i0.2%. România se află la mijlocul clasamentului în ceea ce privește frecvența atribuirii contractelor de achiziții unui singur ofertant (22% din cazuri). Situația este mai bună decât în țări precum Lituania, Grecia și Italia, dar mai rea decât în Slovenia, Bulgaria, Letonia și chiar decât media instituțiilor UE (acestea pot atribui contracte la fel ca Statele Membre). România este pe primul loc în UE în ceea ce privește costul corupției în achizițiile publice. Din cauza riscului mărit de corupție,măsurat prin IRC, care, în cazul României înregistrează prezența mai multor indicatori de risc, prețul mediu per contract este mai mare cu aproximativ 33% decât în restul țărilor europene[15].
1.3.2. Experiența directă a faptelor de corupție
Analiza fenomenului corupției prin instrumente de cercetare științifică reprezintă o activitate care completează în mod necesar orice politică națională anticorupție și ajută la construirea unei înțelegeri mai bune a conceptului larg al integrității în exercitarea unei funcții publice.Constatările Eurobarometrului, precum și ale altor cercetări naționale, se bazează, însă, în mod predominant, pe percepții generale și mai puțin pe experiențe concrete.
Pentru a corecta această deficiență de înțelegere a fenomenului, MJ și Facultățile de Drept ale Universităților din București și Amsterdam, cu sprijinul DNA și PÎCCJ, au derulat un studiu privind corupția[16], al cărui scop a fost de a înțelege mai bine cauzele acesteia, precum și consecințele de ordin personal și profesional ale condamnărilor pentru fapte de corupție. În consecință, acest studiu s-a adresat persoanelor care au avut experiențe nemijlocite cu sistemul legal românesc în materia combaterii corupției,respectiv celor condamnați pentru fapte de corupție.
Concluziile cercetării susțin nevoia instrumentelor preventive și contribuie în felul acesta la oferirea unui suport științific demersurilor pe care MJ le promovează. Astfel,majoritatea factorilor propuşi ca influenţând comportamentul corupt au avut într-adevăr legătură cu intenţia persoanelor de a se angaja în acte de corupţie. Totuşi, cei mai importanţi factori explicativi au fost normele morale personale privitoare la corupţie şi beneficiile aşteptate în urma angajării în acte de corupţie. Dintre aceste beneficii, cele mai importante au fost satisfacţia şi gratificarea personală, precum şi posibilitatea de a oferi o viaţă mai bună familiilor lor – iar nu câştigul financiar, după cum se presupune adesea. În mod similar, riscul de a fi prins și severitatea pedepsei nu au avut efectul disuasiv scontat. În cadrul studiului, au fost adresate de asemenea întrebări privind intenţiile persoanelor respective de a se angaja în alte forme de comportament ne-etic. Analizele arată că factorii care par să stea la baza corupţiei pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de integritate în general.
În continuare, studiul a arătat că lipsesc în special acele mecanisme preventive care ar fi de natură să determine abţinerea de la acte de corupţie şi respectarea standardelor de integritate. În timp ce România răspunde în principal la corupţie în mod represiv, prin intermediul unui răspuns puternic al justiţiei penale, interviurile lasă impresia că multe dintre aceste cazuri ar fi putut fi evitate dacă ar fi fost implementate standarde de integritate, coduri clare de conduită şi sisteme de gestionare a conformităţii în contextul organizaţional în care aceşti respondenţi s-au angajat în infracţiuni de corupţie.
1.4 Agenda internațională
1.4.1 Conferința ministerială OCDE și Summit-ul de la Londra
SNA contribuie și la dezvoltarea componentei internaționale, aderarea României la Convenţia OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacţiilor comerciale internaţionale continuând să fie un obiectiv strategic național și o prioritate a agendei naţionale anticorupţie. Cu ocazia conferinței ministeriale OCDE din martie 2016, România a reiterat intenția de a lucra în mod activ la obținerea statutului de membru cu drepturi depline al OCDE și de a deveni un participant în cadrul Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale, în vederea aderării la Convenţia OCDE. Prin semnarea declarației miniștrilor de justiție, România s-a angajat, printre altele, să continue eforturile de combatere a corupției, să îmbunătățească cooperarea internațională, să promoveze o mai bună protecție a avertizorilor în interes public și să consolideze parteneriatele împotriva corupției dintre sectorul public și mediul privat.
Summit-ul Anticorupție găzduit la Londra, în data de 12 mai 2016, a relansat lupta împotriva corupției ca o prioritate globală și necesară pentru combaterea sărăciei și dezvoltarea durabilă. La finalul summit-ului, țările participante au reiterat, într-o declarație comună, necesitatea combaterii corupției la nivel global. Delegații prezenți la reuniune au agreat să folosească și să implementeze acordurile internaționale în vigoare și să transforme combaterea corupției într-o prioritate internă și externă. În cadrul acestui eveniment, România a comunicat la rândul său determinarea de a accelera lupta împotriva corupției, subliniind faptul că aceasta este o datorie față de cetățeni. În documentul publicat la finalul reuniunii, România și-a declarat angajamentul de a menține cursul politicii anticorupție din ultimii ani și de a implementa un nou set de măsuri în cadrul viitoarei strategii naționale anticorupție.
1.4.2 Cadru de cooperare pentru promovarea integrității
Strategia este corelată cu toate instrumentele internaționale anticorupție la care România este parte (MCV, raportul anticorupție al UE, GRECO, UNCAC, RAI, SEECP, IACA). Prin acest document strategic se urmăreşte implementarea eficientă a standardelor interne şi internaţionale anticorupţie, dar şi pregătirea evaluării României în cadrul rundei a doua a mecanismului de evaluare a implementării UNCAC. Anul 2015 a marcat debutul evaluării României de către GRECO în cadrul rundei a patra de evaluare, ce are drept teme integritatea membrilor parlamentului și a sistemului judiciar. În 2016 va fi dat publicității al doilea Raport Anticorupție al UE, care analizează trei teme de interes: corupția în sistemul de sănătate, achizițiile publice în procedurile care implică fonduri europene și spălarea banilor – circuit efinanciare și beneficiarul real.
Concluziile rapoartelor periodice emise de CE,GRECO şi ONU, precum şi alte iniţiative regionale sau internaţionale la care România este parte vor completa procesul de monitorizare.
2. Valori şi principii
2.1. Valori
SNA 2016 - 2020 păstrează premisa asumării de către toate instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv întreprinderile publice (în sensul OUG nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (Legea nr.111/2016)) și alte instituții aflate în coordonarea, subordinea și sub autoritatea instituțiilor publice, a următoarelor valori fundamentale:
2.2. Principii
Fiecare măsură se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii publice moderne şi eficiente:
2.3. Definiţii:
a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârşirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcţiei publice;
b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicţiilor, incompatibilităţilor, conflictului de interese sau declarării averilor;
c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenţia Naţională de Integritate, referitor la încălcarea obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităţilor;
d) rămânerea definitivă a unei decizii emise de Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) privind o lucrare științifică.
SNA 2016 - 2020 poate deveni un instrument de lucru eficient dacă pe întreaga perioadă de implementare sunt asigurate următoarele condiții minimale pentru succes:
Scopul SNA 2016-2020 este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea prevenirii corupției în România.
Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile.
Pentru fiecare tip de intervenţie, sunt identificate obiective generale şi specifice. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparenței decizionale și a guvernării deschise, ca un corolar al prezentului document strategic, dublată de abordarea trihotomică de intervenţie strategică în domeniul anticorupţie: prevenire, educaţie şi combatere.
Implementarea SNA 2016 – 2020 va conduce la atingerea a cel puțin șase rezultate:
6.1. Obiectiv general 1 - Dezvoltarea unei culturi atransparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și local
De peste 15 ani, România a adoptat două legi considerate încă etalon în plan internațional în materia accesului la informații de interes public și în cea a transparenței procesului decizional. Evaluarea implementării SNA 2012 – 2015 a arătat un grad relativ scăzut - spre mediu – a implementării Legilor nr. 544/2001 și 52/2003. Tangențial, implementarea celor două legi a fost sprijinită prin mecanismele promovate de SNA și Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă. Cu toate acestea, absența unui coordonator al problematicii, resursele insuficiente alocate și abordarea preponderent formalistă în aplicarea celor două legi explică, în mare parte, efectul preventiv redus. Odată cu înființarea unei structuri dedicate implementării acestor legi, MCPDC, acestea au cunoscut un reviriment notabil, atât prin prisma informațiilor publicate de către instituțiile publice, cât și prin raportare la rețelele de practicieni din cadrul instituțiilor publice care au început să primească, în mod structurat și coerent, îndrumare metodologică și acces la bunele practici în materie.
SNA 2016 – 2020 propune creșterea calității implementării prevederilor privind accesul la informații de interes public.Acest lucru se va realiza prin preluarea în SNA a conținutului Memorandumului adoptat de Guvern la 3 martie 2016[1] (anexa 4 la H.G), concomitent cu dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro, un portal de centralizare a informațiilor de interes public și de informatizare a interacțiunii interinstituționale. De asemenea, creșterea calității procesului de asigurare a transparenței decizionale va fi făcută într-un mod etapizat, procesul demarând prin standardizarea acestei proceduri și diseminarea Ghidului privind un proces transparent și eficient de consultare publică în administrație, material ce va sprijini administrația publică. Această măsură va fi implementată atât prin monitorizarea procedurilor de realizare a consultării publice la nivel central și local, cât și prin soluții tehnice,precum dezvoltarea platformei consultare.gov.ro, soluție de creștere a predictibilității și de urmărire a procesului de elaborare a actelor normative de la nivelul executivului. În plus, în completarea standardului de publicare a informațiilor de interes public prevăzute în anexa 4, întreprinderile publice vor lua măsurile necesare pentru publicarea pe pagina de internet și a altor informații de interes public (anexa 5 la H.G.).
Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) va dezvolta Registrul Unic al Transparenței Intereselor, o inițiativă care, pe bază de conformare voluntară, va afișa informații despre persoanele juridice care interacționează cu autoritățile și instituțiile administrației publice centrale în legătură cu promovarea de documente de politici publice și acte normative, în etapa premergătoare procedurii reglementate prin Legea nr. 52/2003.
Efectul măsurilor de transparență instituțională va fi în continuare potențat prin corelarea SNA cu acțiunile legate de Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă. De altfel, aderarea la OGP a pus accentul pe promovarea de către Guvern a transparenţei guvernamentale, încurajarea participării civice la viaţa publică, folosirea noilor tehnologii în administrație şi combaterea corupţiei. Cancelaria Prim-Ministrului, alături de MCPDC și MJ, își asumă, prin Planul național de acțiune 2016-2018 în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, o serie de angajamente ce vizează teme complementare, inclusiv măsurile asumate de Guvernul României la Summit-ul Anticorupție de la Londra.
În vederea creșterii transparenței în domeniul bugetar şi al îmbunătățirii managementului resurselor bugetare, MFP a operaţionalizat, în 2016, sistemul naţional de verificare, monitorizare,raportare şi control al situaţiilor financiare și al angajamentelor legale ale entităţilor publice din România. La nivelul instituțiilor publice, acest sistem oferă posibilitatea monitorizării în timp real a alocării și utilizării resurselor publice atât la nivelul fiecărei instituții publice, cât și la nivelul instituțiilor ierarhic inferioare; permite o redistribuire dinamică a resurselor bugetare între instituțiile publice din cadrul aceluiași ordonator; responsabilizează fiecare instituție publică pentru îndeplinirea obligațiilor legale de a înregistra și furniza informații către sistem. La nivelul instituțiilor centrale de reglementare și control, sistemul naţional de raportare oferă informații în timp real despre alocarea și utilizarea resurselor bugetare; permite analiza și identificarea resurselor bugetare disponibile, în vederea realocării prin rectificări bugetare; creând infrastructura necesară implementării pe scară largă a bugetului multianual pe programe. SNA preconizează măsuri de consolidare a platformei de transparenţă bugetară,precum şi utilizarea acesteia în acţiunile de control administrativ.
De asemenea, SNA propune creşterea gradului de transparenţă a alocărilor bugetare, inclusiv către administraţia publică locală prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al Programului Național pentru Dezvoltare Locală. Măsurile preconizate vor creşte gradul de predictibilitate a alocărilor bugetare, limitând totodată clientelismul politic.
Obiectiv specific 1.1 - Creșterea transparenței instituționale și a proceselor decizionale
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
|
MCPDC în cooperare cu Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Justiției |
Septembrie 2016 |
8.000.000 lei
|
|
MCPDC
|
Septembrie 2016 - 2018 |
|
|
În permanență |
||
|
În permanență |
||
|
În permanență, trimestrial |
||
|
În permanență |
||
|
MCDPC și Cancelaria Prim-Ministrului |
Aprilie 2017 |
|
|
Iunie 2017 |
||
|
MCPDC în cooperare cu MJ și SGG |
2017 |
|
|
Cancelaria Prim–Ministrului, MCDPC în cooperare cu MDRAP și asociațiile reprezentative ale UAT- urilor |
În permanență |
Obiectiv specific 1.2 - Creșterea transparenței proceselor de administrare a resurselor publice
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1. |
Guvernul României |
Trim. IV 2016 |
26.000.000 lei |
2. |
MFP |
Permanent, începând cu 2016 |
|
3. |
ANABI |
Anual |
|
4. |
Cancelaria Prim-Ministrului |
2018 |
|
5. |
ANI |
Anual, începând cu 2017 |
|
6. |
MJ |
Anual, începând cu 2017 |
|
7. |
ANAP, AADR |
Semestrial, începând cu 2018 |
|
8. |
MFE |
2017 |
6.2 Obiectiv general 2 – Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative
Legislația națională include un set complet de măsuri preventive, iar prezenta strategie își propune să continue abordarea SNA 2012 – 2015, de asigurare a aplicării acestor măsuri la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor publice centrale și locale. Eficiența redusă a măsurilor preventive a fost determinată de cele mai multe ori de o cunoaștere limitată de către conducerea instituțiilor publice a acestor măsuri, de bugetarea deficitară și nu în ultimul rând de nealocarea resurselor umane calificate pentru a pune în aplicare cadrul existent.
Prezenta strategie menține paradigma care a stat la baza SNA 2012 – 2015, și anume aceea a asimilării cu un eșec de management, la nivelul instituției publice afectate, a oricărui nou dosar al DNA și ANI. Astfel,se consolidează această abordare introducându-se mecanisme concrete de gestionare a eșecului de management prin evaluări ex-post, prin dezvoltarea de măsuri particularizate post incident și prin corelarea evaluării performanței manageriale cu cea a integrității instituționale. Noua strategie promovează modelul de manager de instituție care se implică efectiv în promovarea integrității instituției, care își oferă propriul exemplu de integritate și sancționează sau gestionează adecvat încălcările regulilor, de la cele mai mici, de tipul abaterilor administrative, până la cele mai grave, de nivelul infracțiunilor. Totodată, sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu și-au dovedit eficiența în practică (consilierul de etică, interdicțiile post angajare și protecția avertizorului în interes public).
Obiectiv specific 2.1 – Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1.
|
Structurile de audit intern din cadrul instituțiilor publice |
2018
|
Nu are implicații financiare suplimentare
|
2. |
SGG în cooperare cu MJ |
2017 |
|
3. |
MAI (DGA) în cooperare cu MJ și cu un grup de lucru inter – instituțional constituit în acest scop |
2017 |
|
4. |
MJ în cooperare cu DNA, ANI, PÎCCJ și DGA |
2017 |
|
5. |
MJ și SGG |
Anual, începând cu 2018 |
|
6.
|
Cancelaria Prim-Ministrului în cooperare cu MFP și MCPDC |
2017 |
|
7.
|
Cancelaria Prim - Ministrului în cooperare cu SGG şi conducătorii instituțiilor/autorităților publice |
2017 |
Obiectiv specific 2.2 – Creșterea eficienței măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative cu privire la consilierul de etică, protecția avertizorului în interes public și interdicțiile post-angajare (pantouflage-ul)
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1. |
MDRAP și ANFP |
2017 |
10.000.000 lei
|
2. |
MJ |
2017 |
|
3. |
MFP, MFE în cooperare cu MJ și MMFPSPV |
2018 |
6.3 Obiectiv general 3 –Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor decorupție în sectoare și domenii de activitate prioritare
SNA 2016 – 2020 va continua să acorde prioritate măsurilor preventive în acele sectoare expuse la corupție. Progresul limitat al prevenției în intervalul 2012 – 2015 a condus la alegerea strategică de a menține sectoarele identificate în strategia anterioară și de suplimentare a acestora cu cele ale educației și sănătății. Această secțiune reflectă, totodată, cele mai recente angajamente asumate de România în plan internațional în cadrul Summit-ului Anticorupție de la Londra, incluzând aici OGP, recomandările GRECO din rundele III și IV de evaluare, precum și reiterarea unui obiectiv strategic național, aderarea la OCDE, inclusiv la Convenția și Grupul de lucru anticorupție.
Obiectiv specific 3.1 – Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1. |
MS, CNAS |
2017 |
19.800.000 lei
|
2. |
MS |
2016 |
|
3. |
MS |
2016 |
|
4. |
MS, CNAS |
2016 |
|
5. |
MS |
2016 |
|
6. |
MS |
2017 |
|
7. |
MS |
2017 |
|
8. |
MS |
2018 |
|
9. |
MS |
2016 |
|
10. |
MS |
2016 |
Obiectiv specific 3.2 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1. |
MENCS și universități şi institute de cercetare-dezvoltare |
2016 – 2017 |
8.000.000 lei
|
2. |
MENCS, inspectorate şcolare și CCD, unități de învățământ preuniversitar |
2016 – 2017 |
|
3. |
MENCS, inspectorate şcolare și CCD, unități de învățământ preuniversitar |
2016 – 2018 |
|
4. |
MENCS și universități |
Activitate cu caracter permanent |
|
5. |
MENCS și universități |
2019 |
|
5. |
MENCS în cooperare cu MJ, MP, CSM și universități |
Activitate cu caracter permanent |
|
6. |
MENCS, ISJ/ISMB, conducerea unităților de învățământ |
În timpul examenelor și concursurilor naționale |
|
7. |
MENCS |
Activitate cu caracter permanent |
|
8. |
MENCS, inspectorate şcolare, universităţi |
Activitate cu caracter permanent și evaluare semestrială |
Obiectiv specific 3.3 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor Parlamentului
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1. |
Parlamentul României
|
Trim. II 2017 |
8.000.000 lei
|
2. |
Trim. II 2017 |
||
3. |
Trim. II 2017 |
||
4. |
Trim. II 2017 |
||
5. |
Trim. II 2017 |
||
6. |
Trim. II 2017 |
||
7. |
2017 |
||
8. |
2017 - 2020 |
Obiectiv specific 3.4 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul judiciar
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1. |
CSM |
2017 - 2020 |
12.000.000 lei
|
2. |
Trim. IV 2017 |
||
3. |
Trim. II 2017 |
||
4. |
CSM și INM |
Trim. II 2017 |
Obiectiv specific 3.5 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în finanțarea partidelor politice şi a campaniilor electorale
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1. |
AEP
|
Periodic. La începutul fiecărei campanii electorale și campanii pentru referendum |
4.000.000 lei
|
|
Anual. La sfârșitul fiecărei campanii electorale și campanii pentru referendum |
||
|
La fiecare scrutin |
||
|
Permanent |
||
|
30 septembrie 2016 |
||
|
30 septembrie 2016 |
||
|
30 septembrie 2016 |
||
|
30 septembrie 2016 |
||
|
30 septembrie 2016 |
||
|
Anual începând cu 2017 |
Obiectiv specific 3.6 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul achiziţiilor publice
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
|
ANAP în cooperare cu MJ |
2018 |
10.000.000 lei
|
|
ANAP în cooperare cu AADR |
2018 |
|
|
MENCȘ și ANCPI |
2020 |
|
|
ANAP |
2016 |
|
|
ANAP în cooperare cu AADR |
2018 |
|
|
ANAP în cooperare cu INM, ANFP și MJ |
2016 - 2020 |
|
|
MJ și PÎCCJ |
2016 - 2020 |
|
|
AADR |
Semestrial, începând cu 2018 |
Obiectiv specific 3.7 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1. |
Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv structurile subordonate, coordonate sau aflate în autoritatea acestora
Întreprinderile publice
|
3 luni de la aprobarea Strategiei |
Urmează a fi identificat de fiecare instituție |
2. |
Sem. II 2016 |
||
3. |
Sem. II 2016 |
||
4. |
Sem. II 2016 |
||
5. |
Sem. II 2016 |
||
6. |
Anual |
||
7. |
Permanent |
Obiectiv specific 3.8 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în administraţia publică locală
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1.
|
MDRAP în cooperare cu asociațiile reprezentative ale UAT – urilor, UAT-urile
|
2017 |
60.000.000 lei
|
2.
|
2018 |
||
3.
|
2018 |
||
4.
|
2019 |
||
5.
|
2017 - 2020 |
||
6.
|
2020 |
||
7.
|
2020 |
||
8.
|
2018 |
||
9.
|
2017 |
|
6.4 Obiectiv general 4 - Creşterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice
Cunoașterea insuficientă a normelor de integritate, neasimilarea corectă a conceptului de etică sau tratarea marginală a acestor teme în programele de formare profesională au condus, în ultimii 20 de ani, la crearea unei veritabile reticențe colective în față măsurilor anticorupție, altele decât cele de combatere. Instrumentele de evaluare a percepției publicului, a experiențelor directe sau indirecte cu fenomenul corupției, sau chiar studiul criminologic realizat de MJ (a se vedea secțiunea 1.3.2) arată un scepticism ridicat față de orice formă de remediere prin măsuri de prevenire sau educație.
Acest scepticism este totodată sporit de o legislație aparent inaccesibilă în absența unor explicații suplimentare sau supra-specializată pentru a-și atinge scopul. De altfel, cetățenii au acces direct și gratuit la legislația națională consolidată doar începând cu anul 2015, prin intermediul aplicației NLEX realizată de MJ ca parte a OGP. Similar, demersurile de diseminare a conceptului de educație juridică în rândul tinerilor au devenit mai consistente relativ recent.
Scopul legilor și al normelor secundare este acela de a genera, voluntar, practici standardizate de conduită profesională, prin raportare la principalele valori sociale apărate fie prin norme de incriminare penală, fie prin cele de reglementare a procedurilor administrative. Conduita astfel reglementată poate genera claritate cu privire la așteptările reciproce ale celui care reglementează și ale celui a cărui activitate este reglementată, implicit a așteptărilor reciproce ale superiorului ierarhic în raporturile sale cu personalul de execuție și ale acestora în relație cu publicul, destinatarii serviciilor publice.
Recentele rezultate ale măsurilor de combatere a corupției pot genera numai într-o măsură redusă o schimbare de abordare. Pentru a schimba percepții, atitudini și comportamente, e nevoie de mult mai mult: e nevoie de adaptarea instrumentelor de educare a angajaților, de consistența demersului din partea instituției angajatoare și de stimularea conduitei corecte, etice. Demersul educativ nu trebuie să rămână însă unul direcționat exclusiv spre instituțiile publice. Publicul, de la cel tânăr până la cel adult sau vârstnic, este atins de fenomenul corupției și trebuie să își cunoască drepturile, să aibă acces la mecanisme clare și eficiente de semnalare a corupției sau a neregulilor mărunte și, nu în ultimul rând, să aibă acces la informații privind finalitatea proceselor astfel inițiate.
Conceptul de eșec de management utilizat de precedenta strategie anticorupție și preluat de prezentul document strategic și-a găsit recent cea mai brutală exemplificare prin tragedia “Colectiv”. După acest moment, orice mesaj public sau campanie de informare este un simplu exercițiu de imagine dacă nu pleacă de la înțelegerea corectă a ideii că alimentarea fenomenului corupției, prin fraudarea sistemelor de achiziții publice, gestionarea clientelară a resurselor publice sau chiar și printr-o simplă “atenție” la medic sau la profesor nu face decât să hrănească noi tragedii. Prezenta strategie propune ca victimele corupției să beneficieze de informații corecte, transparente și utile pentru apărarea și exercitarea drepturilor lor. Spre acest public țintă vor fi îndreptate prioritar resursele alocate prezentei strategii, inclusiv sub forma reutilizării sociale a bunurilor sau sumelor confiscate de stat în procedurile judiciare penale.
Obiectiv specific 4.1 - Creșterea gradului de educație anticorupție a personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1.
|
MJ, în cooperare cu ANI, DNA, DGA, si in parteneriat cu INM, ANFP, Academia de Poliție A. I Cuza, Universitatea din București |
2017-2020 |
30.000.000 lei
|
2.
|
Instituțiile publice care dezvoltă strategii sectoriale anticorupție |
2017-2020 |
Obiectiv specific 4.2 - Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului corupţiei
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1. |
MJ |
2017-2020 |
25.000.000 lei
|
2. |
Instituțiile publice care dezvoltă strategii sectoriale anticorupție |
2017-2020 |
6.5 Obiectiv general 5 – Consolidarea performanței de combatere a corupţiei prin mijloace penale și administrative
În ultimii ani, România a făcut pași importanți în lupta împotriva corupției, de la etapa adoptării legilor și politicilor anticorupție la cea a asigurării unei puneri în aplicare eficiente a acestora.
În prezent, atât evaluările independente externe, cât și propriile analize interne reflectă în mod obiectiv rezultate consistente în lupta împotriva corupției în sectorul public și în cel privat. Dosarele de corupție la nivel înalt inițiate în mod independent de DNA, jurisprudența instanțelor judecătorești, precum și caracterul disuasiv al pedepselor pronunțate confirmă direcția corectă a măsurilor de combatere a fenomenului.
Similar, activitatea ANI înregistrează în mod constant și sistematic confirmări ale propriilor rapoarte în fața instanțelor judecătorești. Această activitate susținută a instituțiilor emblematice în lupta împotriva corupției - DNA și ANI – a condus la recunoașterea internațională a acestora ca parteneri serioși și furnizori de bune practici. Transferul experienței deținute de România în lupta împotriva corupției și punerea la dispoziția țărilor partenere a modelelor desprinse din experiența națională în lupta împotriva corupției este unul din angajamentele asumate de Guvernul României la Summit-ul de la Londra, împreună cu sprijinirea activității rețelelor de cooperare regională existente, precum RAI și Rețeaua Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală a OCDE, dar și a unor inițiative cum ar fi propunerea Regatului Unit de creare a unei rețele a practicienilor în materia integrității instituționale.
Merită totodată semnalate rezultatele încurajatoare ale politicilor de combatere a corupției la nivel mic gestionate de către PÎCCJ, în cooperare cu DGA. Nu în ultimul rând, autoritățile naționale colaborează îndeaproape cu un număr semnificativ de instituții din alte jurisdicții pentru a urmări și recupera veniturile realizate prin fapte de corupție și de criminalitate organizată. În consecință, valoarea anuală a bunurilor sechestrate a depășit o jumătate de miliard de euro, iar nou-înființata ANABI e așteptată să genereze o creștere semnificativă a sumelor de bani recuperate din infracțiuni și, printr-o cooperare strânsă cu ANAF, o rată crescută de recuperare a prejudiciilor.
Pe de altă parte, absența unei culturi și practici a cooperării între agențiile de control din diferite părți ale sistemului administrativ a condus la o presiune excesivă și aproape exclusivă a sistemului de corecție a iregularităților prin mijloace de drept penal. Acest aspect necesită o atenție sporită. Unitățile de control sunt deficitare sub aspectul resurselor umane, iar zone strategice ca educația, sănătatea, întreprinderile publice sau infrastructura sunt practic lipsite de controale ex-ante pe bază de indicatori. Totodată, absența oricăror standarde de colectare și raportare ierarhică a unor indicatori de conformitate administrativă și bună guvernare afectează calitatea evaluărilor de performanță managerială.
Obiectiv specific 5.1 - Continuarea progreselor înregistrate în investigarea cu imparţialitate şi în soluţionarea de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4 din MCV)
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1. |
DNA |
Anual |
108.000.000 lei
|
2. |
Guvernul României şi DNA |
2016 |
|
3. |
DNA |
2016 - 2017 |
|
4. |
DNA |
2016 - 2017 |
|
5. |
Guvernul României şi DNA |
2018 |
|
6. |
DNA |
2018 |
|
7. |
ÎCCJ, CSM, Inspecția Judiciară |
2017 |
|
8. |
PÎCCJ |
2018 |
|
9. |
Instanțele judecătorești |
Permanent |
Obiectiv specific 5.2 - Îmbunătățirea activității de identificare, sancționare și de prevenire a cazurilor de incompatibilități, conflicte de interese și averi nejustificate (BM2 din MCV)
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
|
Parlamentul României, ANI și Guvernul României |
2016 |
20.000.000 lei
|
|
ANI |
Permanent |
|
|
Parlamentul României, ANI și MJ |
Trim. II 2017 |
|
|
ANI și MJ |
Trim. II 2017 |
|
|
ANI și MJ |
Trim. II 2017 |
|
|
ANI |
2019 |
|
|
Anii electorali în intervalul 2016-2020 |
||
|
Permanent |
||
|
Permanent |
||
|
Permanent |
||
|
Permanent |
||
|
2018 |
|
Obiectiv specific 5.3 - Consolidarea mecanismelor de control administrativ
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1. |
Corpul de control al Primului-Ministru |
2016 |
8.000.000 lei |
2. |
Corpul de control al Primului-Ministru și Corpurile de control din instituțiile publice |
2020 |
|
3. |
Curtea de Conturi şi Corpurile de control din instituțiile publice |
Activitate permanentă, cu evaluare anuală |
|
4. |
Toate instituțiile publice |
2020 |
|
5. |
MFP și ordonatorii de credite |
Permanent, începând cu 2016 |
|
6. |
MJ |
2018 |
|
7. |
Autoritățile de control |
Permanent, începând cu 2017 |
Obiectiv specific 5.4 - Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare
Acțiuni principale:
1. Elaborarea și susținerea în Parlament a proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană[1];
2. Elaborarea și susținerea în Parlament a proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 849/2015/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei – Directiva a IV-a;
3. Dezvoltarea aplicațiilor ONRC, astfel încât informațiile privind beneficiarul real să fie puse la dispoziția instituțiilor abilitate să aplice legea, precum și asigurarea unui mandat legal pentru schimb de astfel de informații la nivel internațional, între rețelele de practicieni relevante (Angajament Summit Londra);
4. Asigurarea ANABI cu resursele și independența necesare pentru a putea deveni pe deplin operațională și pentru a câștiga un rol determinant în identificarea și recuperarea activelor (Angajament Summit Londra);
5. Returnarea produselor infracționalității către societate, prin reutilizarea socială și publică și asigurarea transparenței în ceea ce privește alocarea și utilizarea unor astfel de resurse (Angajament Summit Londra);
6. Continuarea bunei utilizări a resurselor disponibile ale rețelelor internaționale de practicieni, cum ar fi Platforma ARO a UE, CARIN și, de asemenea, cooperarea cu partenerii în cazurile internaționale de corupție și de alte infracțiuni grave (Angajament Summit Londra);
7. Dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni (Măsură restantă SNA 2012 – 2015);
8. Diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni grave.
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1. |
MJ |
2017 |
17.000.000 lei
|
2. |
ONPCSB |
2017 |
|
3. |
ONRC și MJ |
2017 |
|
4. |
MJ și ANABI |
2017 |
|
5. |
ANABI în cooperare cu parchetele, instanțele judecătorești, MFP și ANAF |
2018 |
|
6. |
2020 |
||
7. |
2019 |
||
8. |
2020 |
6.6. Obiectiv general 6 - Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate şi autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publice
SNA 2016–2020 continuă abordarea strategiei precedente în ceea ce privește implementarea la nivelul autorităților și instituțiilor publice a planurilor de integritate. Astfel, pe lângă măsurile cu impact național care se regăsesc în prezentul document strategic, fiecare instituție care aderă la SNA urmează să își dezvolte propriul plan de integritate. Secretariatul tehnic al SNA va continua să ofere expertiză, îndrumare și suport pentru aceste demersuri. Pentru autoritățile publice locale, MJ va continua parteneriatul cu MDRAP, asigurând în acest fel coordonarea măsurilor de implementare a SNA și la nivel local.
Obiectiv specific: Consolidarea integrității instituționale prin planuri dezvoltate pe baza analizei de risc și a standardelor de control managerial intern
Acțiuni principale:
Măsura |
Instituții responsabile |
Termen |
Buget estimat |
1. |
Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv structurile subordonate, coordonate sau aflate în autoritatea acestora
Întreprinderile public |
3 luni de la aprobarea Strategiei |
Urmează a fi identificat de fiecare instituție
|
2. |
Sem. II 2016 |
||
3. |
Sem. II 2016 |
||
4. |
Sem. II 2016 |
||
5. |
Sem. II 2016 |
||
6. |
Anual |
||
7. |
Permanent |
[1] Cu excepţia art. 10, transpus integral prin Legea nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
SNA porneşte de la premisa stabilității legislative și instituționale a cadrului anticorupție care a generat performanță în activitatea DNA și ANI. Cu toate acestea, anumite intervenţii asupra cadrului legislativ sunt necesare.
Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:
Alte acte normative care e posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA:
Acte normative noi:
Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va implica şi adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituţiilor implicate. De asemenea, vor fi adoptate dispoziţii şi ordine interne pentru delegarea sau detașarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unor experţi din cadrul instituţiilor publice.
Pentru implementarea măsurilor cuprinse în inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției (anexa 3 la H.G.) este necesar ca fiecare instituție publică cu un număr mediu de 50 de angajați să aloce, în medie, un buget de aproximativ 900.000 lei instituție/an (echivalentul a aproximativ 200.000 euro). Acest buget poate asigura o implementare minimală a standardelor legale în materie, prin desemnarea de persoane responsabile, cu o încărcătură echilibrată de sarcini de serviciu, formare profesională pe teme de integritate, infrastructură IT, inclusiv pagina WEB funcțională. Aceste măsuri fiind unele cu caracter recurent, deja reglementate de legislația în vigoare, ar trebui să se regăsească anual în buget. Pentru cazurile în care aceste resurse nu sunt încă acoperite, este important ca fiecare instituție publică să își revizuiască prioritățile de bugetare pentru a asigura reflectarea în bugetele pentru anii 2017 - 2020 a acestor resurse minimale. În plus, pentru măsurile cu caracter de noutate prevăzute în acest document strategic, este necesar un buget total de aproximativ 380.000.000 lei.
Finanţarea se va asigura prin bugetele instituţiilor implicate în implementarea SNA, cu posibilitatea apelării la surse externe, precum Programul Operațional Capacitatea Administrativă (POCA) 2014-2020, în special prin obiectivul 2.2. Creșterea transparenței, eticii și integrității la nivelul autorităților și instituțiilor publice.
9.1. Organisme responsabile cu coordonarea şi monitorizarea implementării strategiei
Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea şi în coordonarea ministrului justiţiei, cu raportare către Guvern. MJ va comunica, anual, Parlamentului României, o sinteză a stadiului implementării SNA. În sprijinul procesului de monitorizare se vor menţine platformele de cooperare dezvoltate în cadrul SNA 2012-2015:
a) platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie;
b) platforma administraţiei publice centrale;
c) platforma administraţiei publice locale – coordonată în parteneriat cu MDRAP;
d) platforma mediului de afaceri;
e) platforma societăţii civile.
Platformele vor fi convocate semestrial sau ori de câte ori este nevoie. Pentru sprijinirea procesului de monitorizare și de implementare a măsurilor prevăzute de strategie, Direcția de Prevenire a Criminalității (DPC) din cadrul MJ a fost consolidată, având resurse adecvate și mandat clar în materia politicilor publice anticorupție. DPC va asigura și secretariatul tehnic al SNA.
9.2. Metodologia de monitorizare a SNA
Obiectivele procesului de monitorizare sunt:
Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituţiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activităţi de monitorizare și suport instituțional pentru implementarea strategiei care vor include:
Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate anual de către secretariatul tehnic și vor include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficienţele constatate şi recomandările pentru remediere. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor cinci platforme și dezbătute în cadrul Conferinței Anuale Anticorupție, organizate de regulă la data de 9 decembrie. Monitorizarea prin mecanismele şi măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO şi ONU, precum şi alte iniţiative regionale sau internaţionale la care România este parte.
Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei și a accesului la date deschise, MJ va extinde sistemul informatic integrat de tip PORTAL. Acesta va asigura transmiterea, procesarea şi analizarea raportărilor, precum şi accesarea de către instituţii şi public a informaţiilor relevante şi bunelor practici identificate în implementarea strategiei.
Procedurile de monitorizare urmează să fie detaliate în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al ministrului justiției, după consultarea celor cinci platforme de cooperare.
9.3. Evaluarea ex-post a impactului strategiei
Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului aşteptat şi eficienţa intervenţiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eşec, cât şi sustenabilitatea rezultatelor şi impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractaţi evaluatori externi.
Obiectiv general 1 – Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și local |
|||
Indicatori de performanță[1] |
Riscuri |
Surse de verificare |
|
Obiectiv specific 1.1 Creșterea transparenței instituționale și a proceselor decizionale |
|||
1.1.1 |
Concept site/portal în format beta |
Întârzieri în dezvoltarea conceptului |
www.ruti.gov.ro |
1.1.2
|
Site/portal funcțional Nr. utilizatori voluntari Act normativ adoptat |
Nealocarea resurselor umane și financiare necesare funcționării site-ului Acces limitat la internet Procedura de înregistrare greoaie |
www.ruti.gov.ro
|
1.1.3
|
Act normativ adoptat Mecanisme elaborate Nr. şi tipul de informaţii de interes public publicate din proprie iniţiativă Rata de răspuns la solicitări de informaţii Sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor de transparenţă decizională şi de asigurare a accesului la informaţii de interes public Rata de contestare în instanţă a actelor administrative adoptate Nr. de răspunsuri argumentate privind (ne)integrarea sugestiilor primite în cadrul procedurii de transparență decizională Analiză anuală cu privire la incidența în practică a excepţiilor la Legea nr. 544/2001 publicată |
Întârzieri în adoptarea actului normativ Întârzieri în elaborarea mecanismelor
|
Monitorul Oficial Site MCPDC Raport evaluare a cadrului legislativ şi instituţional privind accesul la informații de interes public și transparență decizională (parte a sistemului de monitorizare SNA) Rapoarte de activitate publicate anual
|
1.1.4
|
Nr. de persoane care asigură implementarea Legilor nr. 544/2001 și 52/2003 Nr. activități de schimb de bune practici și asistență Nr. cursuri de formare Nr. participanți |
Nealocarea resurselor umane și financiare
|
Site-uri oficiale Statistica furnizată în procesul de autoevaluare |
1.1.5 |
Nr. instituții care respectă prevederile memorandumului |
Site nefuncțional Nealocarea resurselor umane și financiare |
Site-uri oficiale Raport MCPDC |
1.1.6
|
Consultări publice Baza de Date a Persoanelor Interesate de Consultare |
Nerespectarea termenelor privind transparența decizională |
Site-uri oficiale Raport MCPDC |
1.1.7
|
Platformă dezvoltată |
Nealocarea resurselor umane și financiare Acces limitat la internet |
transparenta.gov.ro |
1.1.8
|
Platformă dezvoltată Consultări publice |
Nealocarea resurselor umane și financiare Acces limitat la internet |
consultare.gov.ro |
1.1.9
|
Bază de date unică a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică dezvoltată pe următorii indicatori: - denumire, - baga legală, - anul dobândirii statutului, - respectarea obligațiilor de a comunica autorităţii administrative competente orice modificări ale actului constitutiv şi ale statutului, precum şi rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale, - obligaţia de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum şi în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial. |
Neidentificarea tuturor persoanelor juridice cu statut de utilitate publică |
Site MCPDC |
1.1.10
|
Nr. autorități publice locale care publică informații în format deschis Nr. seturi de date publicate pe portalul data.gov.ro |
Nealocarea resurselor umane și financiare Lipsă interesului din partea autorităților publice locale |
Data.gov.ro
|
Obiectiv specific 1.2 Creșterea transparenței proceselor de administrare a resurselor publice |
|||
1.2.1
|
Nr. proceduri revizuite Nr. proceduri publicate în format deschis Nr. fonduri speciale la care au fost extinse regulile de transparență Transferurile din Fondul de rezervă și PNDL, incluzând atât fondurile aprobate, cât și sumele cheltuite, publicate într-un format centralizat Evaluările cererilor transmise de către UAT-uri către MDRAP și a solicitărilor de rambursare publicate Ordinele de miniștri, listele de contracte și de contractori publicate Decizii de alocare a resurselor publice din fondurile de rezervă motivate Stadiul execuției fizice, raportat la cheltuieli, publicat Codul SIRUTA introdus în datele publicate, pentru a exista o raportare unitară la unitățile administrativ teritoriale Numărul dezbaterilor publice organizate |
Lipsa voinței politice Alocări aleatorii și nemotivate Nepublicarea ordinelor de miniștri
|
data.gov.ro Dezbateri publice Site-uri autorități locale Site MDRAP
|
1.2.2
|
Veniturile și cheltuielile fiecărei instituții publice, publicate detaliat Veniturile și cheltuielile fiecărei instituții publice, publicate detaliat, în format deschis din 2018 Interfață intuitivă, accesibilă de pe calculator sau dispozitiv mobil realizată Numărul și structura instituțiilor publice publicate Rapoarte agregate publicate Bugetul aprobat al instituției publice publicate Informații privind gradul de angajare a bugetului aprobat publicate Rapoarte financiar-contabile publicate Toate bugetele componente ale Bugetului General Consolidat (proiect, aprobat, rectificare, execuție) publicate în format deschis Anexe detaliate și publicate în format deschis, pentru fiecare dintre bugete, pe baza clasificațiilor bugetare, așa cum sunt acestea stabilite prin legislația finanțelor publice |
Lipsa capacității de a publica toate bugetele individuale Nealocarea resurselor umane și financiare pentru funcționarea corespunzătoare a platformei
|
Platforma transparența bugetară Raport anual SNA |
1.2.3
|
Nr. bunuri reutilizate social Nr. bunuri reutilizate public Categorii de bunurile imobile transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale Categorii de bunurile imobile date în folosinţă gratuită asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi Academiei Române şi academiilor de ramură Sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile și alocate conform art. 37 din Legea nr. 318/2015 |
Nealocarea resurselor umane și financiare pentru operaționalizarea ANABI |
Raport anual de activitate |
1.2.4
|
Nr. seturi de date publicate Instituții din domeniile infrastructură, energie, sănătate în care s-a pilotat standardul OCDS |
Neimplementarea OCSD în SICAP Dificultăți în selectarea instituțiilor pilot |
SICAP data.gov.ro |
1.2.5
|
Nr. seturi de date publicate în format deschis cu privire la achizițiile publice finanțate din fonduri naționale Nr. seturi de date publicate în format deschis cu privire la achizițiile publice finanțate din fonduri europene |
Neadaptarea platformei PREVENT pentru a genera date deschise
|
data.gov.ro www.integritate.eu |
1.2.6
|
Nr. seturi de date publicate în format deschis Tipuri seturi de date publicate în format deschis |
Lipsa fondurilor pentru extinderea portalului SNA |
data.gov.ro Portal SNA |
1.2.7
|
Bază legală elaborată Lista obiectivelor de investiții și fișa fiecărui proiect publicate în format deschis, cu detalierea indicatorilor tehnico-economici (document de aprobare, valoare inițială aprobată, valoare actualizată, execuție până la 31 decembrie anul precedent, respectiv până la trimestrul încheiat, alocare pe anul bugetar în curs) |
Lipsa bazei legale Lipsa resurselor financiare necesare soluției tehnice
|
Site ANAP SEAP data.gov.ro |
1.2.8
|
Baza de date privind proiectele contractate și rambursările pe proiectele contractate completată, pentru fiecare proiect, cu indicatorii tehnici (indicatori de realizare imediată/ output, indicatori de rezultat, activități, grup țintă, calendar/ grafic de implementare) Bază de date publicată în format deschis care să cuprindă indicatorii financiari (se realizează deja) corelați cu stadiul indicatorilor de realizare imediată și de rezultat pentru Programele Operaționale Nr. documentații de proiect publicate |
Lipsa resurselor financiare necesare soluției tehnice Opacitate instituțională
|
Site MFE Rapoarte SNA
|
Obiectiv general 2 - Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative |
|||
|
Indicatori de performanță |
Riscuri |
Surse de verificare |
Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale |
|||
2.1.1
|
Nr. recomandări formulate Gradul de implementare a recomandărilor formulate Structuri de audit consolidate |
Resurse umane insuficiente |
Rapoarte anuale de activitate Rapoarte de audit |
2.1.2 |
Ordin privind standardele de control managerial intern modificat |
Întârzieri în adoptarea actului normativ |
Monitorul Oficial |
2.1.3
|
H.G. adoptat |
Întârzieri în adoptarea actului normativ |
Monitorul Oficial |
2.1.4
|
Nr. analize ex post |
Absența informațiilor necesare cu privire la incidentele de integritate |
Portal SNA Rapoarte anuale |
2.1.5
|
Listă publicată Evaluare SCIM publicată |
Absența informațiilor cu privire la incidentele de integritate Absența evaluării implementării standardelor SCIM |
Portal SNA Site SGG |
2.1.6
|
Un standard de raportare adoptat Nr. rapoarte anuale care reflectă standardul de raportare |
Lipsa interesului conducerii instituției publice |
Site-ul instituției Rapoarte anuale |
2.1.7
|
Nr. ținte de management stabilite Nr. și tipul de măsuri manageriale corective aplicate |
Lipsa interesului conducerii instituției publice |
Site-ul instituției |
Obiectiv specific 2.2 Creșterea eficienței măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative cu privire la consilierul de etică, protecția avertizorului în interes public și interdicțiile post-angajare (pantouflage-ul) |
|||
2.2.1
|
Nr. acte normative elaborate/modificate Rolul și mandatul consilierului de etică extins Atribuții diversificate Profesionalizare şi asigurare resurse necesare atingerii scopului activităţilor specifice Reguli privind desemnarea şi desfăşurarea activităţilor specifice modificate, în scopul eficientizării, simplificării şi creşterii gradului de acces la serviciile de consiliere |
Întârzieri în adoptarea actului (actelor) normativ(e) Neimplicarea instituțiilor publice interesate și a reprezentanților societății civile în procesul de elaborare a actului normativ
|
Monitorul Oficial Dezbateri publice
|
2.2.2
|
Nr. acte normative adoptate Nr. ordine/ instrucțiuni/ decizii elaborate |
Întârzieri în adoptarea actelor normative Întârzieri în adoptarea legislației terțiare |
Monitorul Oficial Site-ul instituției |
2.2.3
|
Nr. acte normative adoptate Nr. categorii de personal la care s-a extins interdicția Nr. mecanisme de control reglementate Categorii de sancțiuni reglementate Acces la Registrul General de Evidență a Salariaților asigurat Obligația legală a angajatorului de a stabili, la încetarea raporturilor de serviciu ale angajatului, lista instituțiilor/societăților/ organizațiilor non-guvernamentale care au avut calitatea de solicitant/ beneficiar în activitatea acestuia de evaluare și selecție sau cu privire la care a desfăşurat activităţi de monitorizare şi control, corespunzător art. 13 din O.U.G nr. 66/2011, respectiv art. 94 alin. 3 din Legea 161/2003 |
Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative Întârzieri în reglementarea mecanismelor de control
|
Monitorul Oficial
|
Obiectiv general 3 – Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sectoare și domenii de activitate prioritare |
|||
|
Indicatori de performanță |
Riscuri |
Surse de verificare |
Obiectiv specific 3.1 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate |
|||
3.1.1
|
Protocol implementat între MS și CNAS pentru stabilirea formatului datelor ce fac obiectul evaluărilor periodice Mecanism de prioritizare a investiţiilor dezvoltat şi funcţional (criterii şi soluţie software) Personal angajat şi mecanism funcţională Act normativ publicat pentru obligativitatea completării registrelor naţionale Registre de boli funcţionale la nivel naţional Mecanism pentru monitorizarea aplicării ghidurilor clinice funcţional |
Nealocarea resurselor umane şi financiare Control ineficient asupra modului de introducere și validare a datelor în registre / Proces defectuos de asigurare a calității datelor introduse Implementarea defectuoasă a soluţiilor software la nivel naţional sau local
|
Site-ul MS.ro Monitorul Oficial
|
3.1.2
|
Protocol cu AADR realizat pentru publicarea datelor despre achiziţiile publice din sistemul sanitar Act normativ publicat pentru obligativitatea completării contractelor de achiziţie şi actelor adiţionale Act normativ publicat pentru obligativitatea completării declaraţiilor de avere şi interese în format electronic Act normativ publicat pentru definirea metodologiei de raportare a indicatorilor de performanţă Contract de management modificat pentru a include obligaţia diseminării publice a inventarului activităţilor de control, inspecţie şi audit Soluţie software implementată pentru managementul listelor de aşteptare naţionale şi la nivel de spital, cu respectarea confidenţialităţii pacienţilor Act normativ publicat pentru obligativitatea utilizării listelor de aşteptare Toate transferurile de valoare dintre personalul medical și industria farmaceutică publicate prin ANMDM |
Lipsa cooperării managerilor instituţiilor în publicarea transparentă a datelor Probleme cu implementarea soluţiei software Implementarea defectuoasă a soluţiilor software la nivel naţional sau local
|
Monitorul Oficial |
3.1.3
|
Studiu de evaluare a impactului şi performanţei sistemului de achiziţii publice realizat Raport de recomandări cu privire la oportunităţile de extindere a sistemului realizat Gradul implementării măsurilor menţionate în raport |
Lipsa de fonduri pentru extinderea sistemului |
Site-ul MS.ro |
3.1.4
|
Ordin al ministrului sănătății și al președintelui CNAS pentru definirea metodologiei de monitorizare și control în cadrul acțiunilor de control comune pentru furnizorii din sistemul de asigurări sociale de sănătate Personal adiţional angajat în cadrul MS Numărul de alerte generate de mecanismul de monitorizare care au dus la realizarea de controale Numărul de controale realizate Soluţie software dezvoltată şi funcţională |
Nealocarea resurselor umane şi financiare Eşecul adoptării actului normativ Implementarea defectuoasă a soluţiilor software la nivel naţional sau local |
Monitorul Oficial Site-ul MS.ro |
3.1.5 |
Act normativ publicat pentru definirea cadrului de funcţionare a mecanismului de trasabilitate Soluţie software dezvoltată şi funcţională Convenţia Medicrime ratificată |
Implementarea defectuoasă a soluţiilor software la nivel naţional sau local Eşecul adoptării actului normativ
|
Monitorul Oficial |
3.1.6
|
Act normativ modificat pentru a permite ministrului sănătăţii să dispună efectuarea controlului la unităţile sanitare care nu sunt în subordinea MS, fără a fi nevoie de acordul autorităţilor locale/ unităţilor sanitare private Regulament de organizare şi funcţionare al MS modificat cu noile atribuţii Personal adiţional angajat în cadrul MS (13 persoane pentru corpul de control, 2 persoane pentru compartimentul de integritate) Număr de parteneriate realizate cu instituții naționale şi internaționale specializate în prevenirea fraudelor și corupției în sănătate (ex. EHFCN) Campanii publice împotriva plăţilor informale realizate Campanii publice pentru promovarea rolului avertizorilor de integritate realizate Act normativ care definește funcţionarea consiliilor etice modificat şi intrat în vigoare |
Nealocarea resurselor umane şi financiare Lipsa impactului campaniilor publice de informare Lipsa cooperării managerilor de spitale în implementarea noilor măsuri de funcţionare a consiliilor etice |
Site-ul MS.ro Monitorul Oficial |
3.1.7
|
Ordin ministerial intrat în vigoare Numărul de manageri şi alt personal decizional în cazul cărora au fost declanşate mecanismele de răspundere disciplinară sau administrativă în baza noului act normativ Numărul și tipul sancțiunilor şi măsurilor disciplinare/ administrative aplicate |
Nefuncţionarea mecanismelor la nivelul MS
|
Site-ul MS.ro Monitorul Oficial |
3.1.8
|
Mecanism de susţinere financiară a EMC dezvoltat şi funcţional Act normativ modificat şi intrat în vigoare |
Eşecul adoptării actului normativ Nealocarea resurselor umane şi financiare |
Site-ul MS.ro Monitorul Oficial |
3.1.9 |
Analiza conflictelor de interese realizată în baza datelor CNAS, MM şi ale spitalelor private Plan de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese realizat Gradul de implementare a planului de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese |
Refuzul spitalelor private de a pune la dispoziţie date cu privire la medicii angajaţi Neimplementarea planului de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese
|
Site-ul MS.ro |
3.1.10
|
Noul mecanism de colectare feedback dezvoltat şi funcţional Act normativ modificat şi intrat în vigoare Date de feedback colectate de la pacienţi (prin email, telefon sau poştă) |
Nealocarea resurselor umane şi financiare Colectarea defectuoasă a datelor ale pacienţilor de contact de către spitale |
Site-ul MS.ro Site-ul transparenta.ms.ro Monitorul Oficial |
Obiectiv specific 3.2 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație |
|||
3.2.1 |
Numărul de sesizări soluţionate în timp util |
Nereducerea duratei de soluționare a sesizărilor |
Rapoarte periodice de monitorizare |
3.2.2 |
Cod de etică pentru învățământul preuniversitar aprobat |
Întârzieri în promovarea proiectului de act normativ |
Site MENCS |
3.2.3
|
Standard minimal aprobat Măsuri preventive implementate Rata de răspuns la solicitări de informaţii Rata de contestare în instanţă a rezultatelor concursurilor Rata de promovare a concursurilor Nr. de acte normative/ metodologii/ proceduri în dezbatere publică/ aprobate/ implementate Măsuri de securizare a lucrărilor adoptate Măsuri privind controlul încrucișat al lucrărilor aplicate Rotația echipelor de evaluatori realizată |
Resurse financiare insuficiente Rata scăzută de promovare a concursurilor Neasigurarea măsurilor de organizare transparentă a concursurilor
|
Rapoarte de monitorizare a desfășurării concursurilor
|
3.2.4
|
Nr. de lucrări de doctorat verificate de CNATDCU Beneficii financiare acordate Beneficii financiare recuperate Nr. și tipul de sancțiuni aplicate pentru plagiat Nr. de softuri informatice de verificare și detectare a plagiatelor |
Existența unor situații de incompatibilitate a membrilor CNATDCU Necomunicarea de către MENCS a deciziilor CNATDCU către instituțiile/ autoritățile publice Lipsa resurselor umane și financiare necesare
|
Rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a activității CNATDCU Decizii CNATDCU Site MENCS
|
3.2.5
|
Nr. de cadre didactice formate pentru predarea elementelor de drept, etică și educație civică Nr. de practicieni ai dreptului (judecători, procurori, juriști, avocați, notari publici, reprezentanți ai serviciului de probațiune, grefieri etc.) care au colaborat la furnizarea de cursuri de educație juridică Nr. de elevi care au participat la cursuri de educație juridică Nr. şi tipul de teme/ exerciții în curriculum-ul disciplinei educație juridică |
Programa cursurilor neadaptată profilului participanţilor Indisponibilitatea resurselor umane necesare Lipsa unor mecanisme adecvate de monitorizare |
Chestionare de evaluare ale cursurilor Rapoarte de participare Evaluări post participare Rezultate la concursuri și competiții în unități de învățământ preuniversitar/ universități
|
3.2.6
|
Trei programe înființate 250 de consilierii de etica şi integritate formați |
Programa cursurilor neadaptată profilului participanţilor Indisponibilitatea resurselor umane necesare |
Site-uri universități
|
3.2.7
|
Nr. de camere video montate Nr. de sisteme audio montate Nr. de încălcări ale prevederilor metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor naționale surprinse pe camerele video sau de sistemele audio |
Nealocarea resurselor necesare |
Adrese către ISJ/ISMB/ unități de învățământ preuniversitar/centre de examinare și evaluare |
3.2.8
|
Nr. de lucrări cărora li s-a modificat nota Analiză privind evoluția mediei diferențelor la notare realizată |
Resurse financiare insuficiente |
Site-ul MENCS
|
3.2.9
|
Raport anual privind activitatea de cercetare, academică și financiară întocmit şi publicat Profilul google academic al fiecărui cadru didactic Nr. de declarații de avere și de interese publicate de persoanele cu funcții de conducere și control din cadrul unităților sistemului de învățământ de stat Cuantumurile veniturilor şi cheltuielilor publicate Nr. execuții bugetare publicate Nr. contracte publice publicate Bunuri și servicii achiziționate Suma anuală a sponsorizărilor primite publicată |
Opacitatea instituțiilor de învățământ
Lipsa profilului google academic Resurse umane și financiare insuficiente
|
Site-ul MENCS
Site-uri inspectorate școlare
Site-uri universități
|
Obiectiv specific 3.3 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor Parlamentului |
|||
3.3.1
|
Regulament modificat Nr. ședințe/ dezbateri/ audieri publice Nr. ședințe/ dezbateri/ audieri secrete Nr. proiecte legislative/ amendamente/ agende publicate |
Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative |
Site-ul instituției |
3.3.2
|
Cod de conduită adoptat Mecanism de respectare a prevederilor codului implementat Nr. de încălcări ale prevederilor Codului de conduită Nr. și tip de sancțiuni dispuse |
Întârzieri în adoptarea codului de conduită |
Site-ul instituției |
3.3.3
|
Cod de conduită adoptat Nr. situații de consiliere cu privire la cadouri/ ospitalități/ favoruri/ alte beneficii |
Întârzieri în adoptarea codului de conduită |
Site-ul instituției |
3.3.4
|
Cod de conduită adoptat Nr. de întâlniri între membrii Parlamentului și alte persoane care încearcă să influențeze procesul legislativ |
Întârzieri în adoptarea codului de conduită
|
Site-ul instituției
|
3.3.5
|
Regulament modificat Criterii clare și obiective reglementate Nr. de cereri soluționate pozitiv Nr. de persoane cu privire la care s-au formulat cereri de încuviințare a percheziției/ reținerii/ arestării preventive soluționate pozitiv Nr. de cereri soluționate negativ Nr. de persoane cu privire la care s-au formulat cereri de încuviințare a percheziției/ reținerii/ arestării preventive soluționate negativ |
Lipsa voinței politice Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative |
Monitorul Oficial Rapoarte MCV |
3.3.6
|
Cod de conduită adoptat Nr. ședințe de consiliere Nr. cursuri de formare specializată |
Întârzieri în adoptarea codului de conduită |
Site-ul instituției
|
3.3.7 |
Regulamente modificate Durata procedurilor de soluționare a cererilor de ridicare a imunității |
Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative |
Acte normative adoptate de cele două camere Decizii ale Camerelor Rapoarte MCV, GRECO, ONU |
3.3.8
|
Nr. de evenimente publice Nr. de participanți din partea societății civile Nr. de bune practici identificate |
Nivel scăzut de participare și implicare a membrilor Parlamentului |
Informări publice, conferințe de presă Minute ale întâlnirilor |
Obiectiv specific 3.4 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul judiciar |
|||
3.4.1
|
Plan multianual de acțiune pentru promovarea integrității în sistemul judiciar aprobat Nr. de măsuri îndeplinite Bune practici dezvoltate Rapoarte de progres transmise periodic către Secretariatul tehnic |
Caracterul formal al documentului Nealocarea resurselor necesare Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților instanțelor și parchetelor
|
Decizii CSM privind evaluarea implementării și actualizarea planului Rapoarte periodice de progres
|
3.4.2
|
Codul deontologic pentru judecători și procurori modificat Aspecte de etică delimitate de cele disciplinare Nr. de ședințe de consiliere |
Întârzieri în adoptarea modificărilor Codului deontologic
|
Hotărâre CSM de modificare a Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor
|
3.4.3
|
Nr. și categorii de riscuri de integritate identificate Nr. sesiuni de informare și îndrumare |
Nealocarea resurselor necesare
|
Rapoarte anuale |
3.4.4
|
Nr. cursuri de formare Nr. participanți Gradul de implementare al Hotărârii CSM Secția pentru judecători nr. 434/17.05.2016 și a Hotărârii CSM Secția pentru Procurori nr. 364/30.05.2016 Adoptarea unei Hotărâri a Plenului CSM privind înființarea instituției consilierului de etică pentru aparatul propriu al CSM, INM, IJ, SNG Nr. consilieri de etică numiți Nr. instanțe și parchete în care funcționează consilieri de etică Nr. sesiuni de consiliere ținute de consilierii de etică Nr. de întâlniri între consilierii de etică |
Nealocarea resurselor necesare Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților instanțelor și parchetelor
|
Rapoarte anuale
|
Obiectiv specific 3.5 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în finanțarea partidelor politice şi a campaniilor electorale |
|||
3.5.1
|
Nr. de evenimente Nr. de participanți Concluzii și recomandări formulate Ghiduri elaborate |
Lipsa alocării resurselor bugetare corespunzătoare |
Rapoarte și informări publice Minute ale întâlnirilor
|
3.5.2
|
Nr. de raportări furnizate AEP de fiecare partid politic Nr. de sesizări Nr. de sancțiuni |
Lipsa alocării resurselor bugetare corespunzătoare |
Rapoarte disponibile public
|
3.5.3
|
Soft dezvoltat, testat, actualizat Nr. de cazuri constatate Nr. de condamnări
|
Lipsa alocării resurselor bugetare corespunzătoare Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a modificărilor aduse legislației principale și secundare privind implementarea, la alegerile prezidențiale și europarlamentare, a Sistemului informatic pentru monitorizarea prezenței la vot și prevenirea votului ilegal |
Hotărâri judecătorești
|
3.5.4
|
Resurse financiare adecvate pentru plata oficialilor electorali Modul de formare dezvoltat Nr. de selecții Standarde de selecție Nr. de instruiri Nr. de ghiduri elaborate Nr. de coduri de conduită elaborate Nr. de sancțiuni aplicate Nr. de procese-verbale privind consemnarea rezultatelor alegerilor întocmite eronat |
Resurse umane și bugetare insuficiente
|
Rapoarte și informări publice Minute ale instruirilor
|
3.5.5
|
Rata implementării recomandărilor GRECO |
Adoptarea cu întârziere, de către Parlament, respectiv de către Guvern, a modificărilor aduse legislației principale și secundare |
Acte normative adoptate Raport de conformitate GRECO |
3.5.6
|
Rata implementării recomandărilor GRECO
|
Adoptarea cu întârziere, de către Parlament, respectiv de către Guvern, a modificărilor aduse legislației principale și secundare |
Acte normative adoptate Raport de conformitate GRECO |
3.5.7 |
Rata implementării recomandărilor GRECO |
Adoptarea cu întârziere, de către Parlament, respectiv de către Guvern, a modificărilor aduse legislației principale și secundare |
Acte normative adoptate Raport de conformitate GRECO |
3.5.8
|
Rata implementării recomandărilor GRECO |
Adoptarea cu întârziere, de către Parlament, respectiv de către Guvern, a modificărilor aduse legislației principale și secundare |
Acte normative adoptate Raport de conformitate GRECO |
3.5.9
|
Rata implementării recomandărilor GRECO |
Adoptarea cu întârziere, de către Parlament, respectiv de către Guvern, a modificărilor aduse legislației principale și secundare |
Acte normative adoptate Raport de conformitate GRECO |
3.5.10
|
Raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor realizate în anul precedent publicat Cuantumul datoriilor înregistrate de partidele și formațiunile politice, în anul precedent, publicat Cuantumul împrumuturilor și al rambursărilor acestora, în anul precedent, publicat Cuantumul împrumuturilor transformate în donații, în anul precedent, publicat Lista sancțiunilor aplicate partidelor și formațiunilor politice (tip sancțiune, cuantum), în anul precedent, publicată Sumele din cererile de rambursare pentru campaniile electorale, publicate Sumele rambursate aferente cheltuielilor electorale, publicate Sumele obținute din subvenții și modul de cheltuire a acestora, în anul precedent, publicate Lista furnizorilor serviciilor şi/sau bunurilor utilizate în campania electorală, publicată Numărul de materiale de propagandă electorală produse şi utilizate, defalcat pe categorii, raportat de competitorii electorali |
Lipsa informațiilor din raportările partidelor și formațiunilor politice Transmiterea informațiilor în formate needitabile Resurse umane insuficiente pentru prelucrarea informațiilor în vederea publicării în format deschis
|
|
Obiectiv specific 3.6 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul achiziţiilor publice |
|||
3.6.1
|
Grad crescut de îndeplinire a obligaţiilor contractuale de către contractanți, care se reflectă în documentele constatatoare Comunicat emis la finalizarea contractului de achiziție publică (mai ales pentru cele care vizează prestarea de servicii – implicând contracte cu executare succesivă) în care să menționeze că executarea contractului a decurs fără incidente, entitatea ce a câștigat respectivul contract dovedindu-se a fi un bun partener, publicat de autoritățile/ entitățile contractante |
Nepublicarea tuturor documentelor constatatoare sau furnizarea de informaţii incomplete în cadrul acestor documente de către autorităţile/entitățile contractante |
SEAP |
3.6.2
|
Certificate constatatoare emise de ONRC ce conțin mențiuni cu privire la operatorii economici condamnați definitiv publicate periodic într-un singur punct de contact Certificate constatatoare publicate conform termenelor legale în SEAP cu privire la îndeplinirea obligațiilor contractuale, aferente contractelor implementate de autoritățile contractante |
Administratorul sistemului electronic de achiziţii publice nu primește toate informațiile pentru crearea unei baze de date cu companiile care au condamnări definitive Nepublicarea tuturor documentelor constatatoare sau furnizarea de informaţii incomplete în cadrul acestor documente de către autorităţile/entitățile contractante |
SEAP, creare secțiune distinctă, având posibilitate de căutare după criterii de interes, privind interzicerea participării la procedurile de achiziţie publică; SEAP, dezvoltare secțiune distinctă, având posibilitate de căutare după criterii de interes privind documentele constatatoare încărcate de autoritățile/entitățile contractante. |
3.6.3
|
Nr. ghiduri ale solicitantului modificate pentru a include pactele de integritate Nr. contracte încheiate Valoarea contractelor |
Lipsa capacității administrative de implementare a pactelor de integritate Lipsa implicării instituțiilor publice în proiectul pilot
|
Site ANAP Site-urile instituțiilor implicate în proiectul pilot
|
3.6.4
|
Număr redus de reveniri ale documentațiilor de atribuire transmise de autoritățile contractante în procesul de verificare ex-ante realizat de ANAP |
Metodologia de selecție să creeze premisele neincluderii în procesul de verificare a unor documentații de atribuire aferente unor contracte cu potențial ridicat de risc |
SEAP, ANAP |
3.6.5
|
Număr de modificări (privind preţ, durată, obiect contract) la nivel de contract Număr redus de contracte în care prețul final se majorează raportat la valoarea contractului atribuit |
Nepublicarea în SEAP a tuturor actelor adiţionale aferente modificărilor contractuale |
SEAP |
3.6.6
|
Nr. de metode/instrumente promovate la nivel de sistem cu privire la instruirea în ceea ce privește bunele practici în domeniu Număr de persoane instruite din cadrul autorităților/ entităților contractante |
Lipsa de valorificare a personalului instruit Suprasolicitarea şi creşterea gradului de încărcare a personalului responsabil cu achiziţiile publice |
Informări publicate pe site-ul ANAP |
3.6.7 |
Nr. de hotărâri definitive contradictorii analizate Nr. de recursuri în interesul legii promovate |
Lipsa sesizării unei practici neunitare |
Recursuri în interesul legii promovate |
3.6.8
|
Baza de date privind achizițiile publice actualizată trimestrial și completată cu informații financiare și tehnice (minim grafic de implementare) |
Absența monitorizării modificărilor contractuale Absența centralizării modificărilor contractuale |
data.gov.ro |
Obiectiv specific 3.7 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri |
|||
3.7.1
|
Proiect comun cu Secretariatul OCDE Evaluarea legislației Nr. reuniuni la nivel tehnic Schimb de bune practici Recomandări ale Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale ale OCDE Proiecte/activități de promovare a integrității în afaceri Măsuri legislative și instituționale de promovare a integrității în afaceri Rata criminalității în sectorul privat |
Rezerve ale statelor membre OCDE privind extinderea componenței grupului de lucru
|
Rapoarte OCDE Statistica judiciară privind mediul de afaceri Decizii ale Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale ale OCDE Rapoarte și studii privind corupția în sectorul privat
|
3.7.2
|
Nr. de investigaţii deschise prin ordin al Preşedintelui Consiliului Concurenţei având ca obiect înţelegeri anticoncurenţiale Nr. de conferinţe/mese rotunde/întâlniri organizate Nr. de investigaţii finalizate prin decizii ale Plenului Consiliului Concurenţei având ca obiect înţelegeri anticoncurenţiale Nr. de plângeri/sesizări/petiţii soluţionate privind înţelegeri anticoncurenţiale Nr. de cazuri soluţionate în temeiul Legii privind combaterea concurenţei neloiale nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare Gradul de corelare cu Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 |
Personal de specialitate insuficient
|
Ordine ale Preşedintelui Consiliului Concurenţei Broşuri/reviste de profil elaborate de Consiliul Concurenţei Decizii ale Plenului/Comisiei Consiliului Concurenţei Raportul anual al Consiliului Concurenţei
|
3.7.3
|
Nr. întreprinderi publice care au elaborat planuri de integritate Plan de integritate aprobat și publicat Codul de etica adoptat Sistem de protecție a avertizorilor implementat Declarații de avere publicate Sistem de management al conflictelor de interese implementat Consilier de etica desemnat Clauze anticorupție introduse în contractele cu toți furnizorii și partenerii de afaceri ai întreprinderilor publice Politica privind cadourile, donaţiile şi sponsorizările adoptată Audit intern anual de etică şi conformitate Standard ISO 37001 implementat |
Caracterul formal al demersului Neimplicarea angajaților în procesul de elaborare |
Rapoarte anuale Decizia de aprobare a planului de integritate Decizia de nominalizare a coordonatorului strategiei |
3.7.4
|
Act normativ elaborat Planuri de integritate implementate în întreprinderile publice Ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica și conformitatea avut în vedere la elaborarea planurilor de integritate |
Nerespectarea de către întreprinderile publice a obligațiilor stabilite prin actul normativ Lipsa planurilor de integritate
|
Site-uri întreprinderi publice Rapoarte de progres Raport anual SNA |
3.7.5
|
Bune practici identificate Nr. de activităţi comune de formare profesională Gradul de preluare a bunelor practici |
Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor din sectorul public şi mediul de afaceri
|
Rapoarte şi informări publice Minute întâlniri
|
3.7.6
|
Nr. de întruniri/acţiuni de cooperare Nr. reuniuni cu reprezentanți ai sistemului judiciar Nr. de proiecte de politici publice sau de acte normative supuse dezbaterii şi consultării Nr. şi tipul de sesizări formulate Nr. şi tipul de soluţii identificate |
Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri Consultarea cu întârziere a mediului de afaceri
|
Rapoarte şi informări publice Politici publice sau acte normative cu adoptate Minute întâlniri |
3.7.7
|
Nr. şi tip de măsuri anti-mită Grad de preluare a măsurilor anti-mită la nivelul mediului de afaceri Nr. şi tip de campanii de promovare a integrităţii în afaceri |
Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri
|
Politici şi programe anticorupţie dezvoltate Standarde dezvoltate şi preluate de mediul de afaceri
|
3.7.8
|
Nr. reuniuni cu reprezentanții autorităților de reglementare Nr. autorități de reglementare care implementează planuri de integritate |
Lipsa interesului autorităților de reglementare de a implementa planuri de integritate |
Rapoarte anuale SNA
|
3.7.9
|
Bază de date disponibilă în format deschis care să cuprindă lista întreprinderilor la care statul este acționar (prin structuri centrale și locale) cu următorii indicatori: - date financiare, - indicatori de performanță, - scrisoarea de așteptări, - contractul de mandat, - subvenții primite. |
Lipsa informațiilor cu privire la întreprinderile la care statul este acționar |
Site-urile instituțiilor publice data.gov.ro
|
Obiectiv specific 3.8 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în administraţia publică locală |
|||
3.8.1
|
Nr. de proceduri administrative vulnerabile la corupție identificate Tipul de proceduri administrative vulnerabile la corupție identificat Nr. și tipul de măsuri preventive adoptate Nr. platforme e-administrare dezvoltate |
Nealocarea resurselor umane și bugetare |
Rapoarte şi informări publice
|
3.8.2
|
Nr. de proceduri simplificate Durata procedurii Costurile reduse Nr. de certificate şi autorizaţii emise trimestrial |
Întârzieri în adoptarea de acte normative, norme metodologice şi proceduri |
Acte normative adoptate
Norme metodologice şi proceduri adoptate
|
3.8.3
|
Formulă pentru realizarea indexului integrității pentru administrația publică locală dezvoltată Indexul integrității în administrația publică locală publicat Autorizaţii de construire publicate |
Absența informațiilor necesare cu privire la incidentele de integritate Absența evaluării calității serviciului de către public Opacitatea instituțională |
Site-ul instituției
|
3.8.4
|
Studiu privind gradul de adecvare a structurilor organizatorice de la nivelul UAT-urilor elaborat Nr. și tipuri de instituții cuprinse în studiu Nr. și tipuri de recomandări Nr. angajați Buget UAT Populația deservită |
Lipsa resurselor bugetare Nivel scăzut de implicare a autorităților publice locale
|
Site-ul instituției Studiul publicat și diseminat
|
3.8.5 |
Nr. instituții în care s-a implementat metodologia de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție Nr. planuri de remediere a riscurilor și vulnerabilităților la corupție adoptate Nr. recomandări implementate/ instituție |
Nivel scăzut de implicare a autorităților publice locale Caracter formal al demersului
|
Site-ul instituției Rapoarte anuale
|
3.8.6
|
Nr. protocoale de colaborare încheiate Nr. campanii de conștientizare derulate Nr. de dezbateri publice organizate |
Nealocarea resurselor umane și bugetare
|
Site-ul instituției Rapoarte anuale Presa locală |
3.8.7
|
Nr. de proiecte/activități derulate Nr. de întâlniri Nr. şi gradul de implicare al reprezentanţilor societăţii civile în proiectele/ activitățile organizate în parteneriat cu autorităților publice locale |
Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților administrației publice locale
|
Rapoarte publice Conferințe de presă
|
3.8.8
|
Nr. de rețele dezvoltate Nr. de întâlniri Nr. de participanți Nr. de politici publice anticorupție elaborate/ evaluate Nr. de recomandări/ stadiul implementării |
Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților administrației publice locale
|
Rapoarte publice Conferințe de presă |
3.8.9 |
Nr. coduri de conduită elaborate/ implementate Nr. acte normative elaborate/ modificate |
Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților administrației publice locale |
Rapoarte publice Monitorul Oficial |
Obiectiv general 4 - Creşterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice |
|||
|
Indicatori de performanță |
Riscuri |
Surse de verificare |
Obiectiv specific 4.1 Creșterea gradului de educație anticorupție a personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local |
|||
4.1.1
|
Program de formare dezvoltat Nr. și teme incluse în programul de formare Fișe de post completate pentru a include obligativitatea urmării cursului online Obiective de învăţare adaptate specificului grupurilor-ţintă: palierul administrativ, palierul politic şi funcţiile asociate acestuia, inclusiv personalul încadrat pe baza încrederii la cabinetul demnitarului Modul dedicat funcţionarilor publici dezvoltat Modul dedicat personalului încadrat în baza unui contract individual de muncă dezvoltat Modul dedicat persoanelor numite sau alese în funcţii de demnitate publică, respectiv personalului încadrat pe baza încrederii la cabinetul demnitarilor, dezvoltat Nr. persoane cu funcții de conducere care au urmat cursurile online Nr. persoane cu funcții de conducere care au obținut punctaj minim Nr. persoane cu funcții de execuție care au urmat cursurile online Nr. persoane cu funcții de execuție care au obținut punctaj minim |
Nivel scăzut de pregătire Lipsa resurselor bugetare Refuz de participare din partea angajaților
|
Rapoarte publice Chestionare de evaluare ale cursurilor Rapoarte de participare Evaluări post participare
|
4.1.2
|
Nr. de programe sectoriale derulate la nivel central Nr. de participanți la nivel central Nr. de programe sectoriale derulate la nivel local Nr. de participanți la nivel local Nr. broșuri, ghiduri, materiale cu caracter informativ diseminate |
Resurse financiare insuficiente Nivel scăzut de participare și implicare Nivel scăzut de pregătire |
Rapoarte publice Rapoarte de participare
|
Obiectiv specific 4.2 - Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie |
|||
4.2.1
|
Concept campanie națională dezvoltat Evoluția în cadrul indexului integrității instituționale Nr. și tip activități Nr. de parteneriate Tipuri de mesaje Evoluția percepției privind corupția |
Resurse financiare insuficiente Nivel scăzut de participare și implicare
|
Materiale de informare Sondaje de opinie Evaluări post participare Rapoarte anuale |
4.2.2
|
Nr. de campanii sectoriale derulate Nr. și tip activități Nr. de parteneriate Tipuri de mesaje Evoluția percepției privind corupția |
Resurse financiare insuficiente Nivel scăzut de participare și implicare a instituțiilor publice |
Materiale de informare Sondaje de opinie Evaluări post participare Rapoarte anuale
|
Obiectiv general 5 – Consolidarea performanței de combatere a corupţiei prin mijloace penale și administrative |
|||
|
Indicatori de performanță |
Riscuri |
Surse de verificare |
Obiectiv specific 5.1 Continuarea progreselor înregistrate în investigarea cu imparţialitate şi în soluţionarea de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4 din MCV) |
|||
5.1.1
|
Complexitatea şi relevanţa, din punct de vedere al competenţei stabilite de lege a DNA, a cauzelor soluţionate Date statistice privind calitatea actelor de urmărire penală, date statistice privind durata rezonabilă a urmăririi penale, Evoluţia nr. dosare per procuror şi per secţie/serviciu teritorial Date statistice privind măsurile asiguratorii luate în vederea recuperării prejudiciului şi confiscării produsului infracţional Nr. de indicatori statistici privind hotărârile pronunţate de instanţe în dosarele DNA în anul precedent Nr. de confirmări acte în instanţă Nr. de infirmări acte în instanţă Mecanism de dialog cu organizațiile non-guvernamentale și media dezvoltat, ca premisă pentru inițierea de noi investigaţii |
Resurse umane și financiare insuficiente Depunerea de amendamente legislative care să lipsească de eficiență carul legislativ și instituțional anticorupție
|
Raport anual Conferinţă anuală Comunicate de presă, articole de presă, Evaluări independente
|
5.1.2
|
Sediu identificat Resurse financiare alocate |
Nealocarea resurselor financiare |
Site-ul DNA Raport anual |
5.1.3 |
OMJ aprobat Unitatea logistică de sprijin tehnic creată Nr. posturi alocate |
Nealocarea resurselor financiare
|
OMJ Site-ul DNA Raport anual |
5.1.4
|
Buget alocat |
Nealocarea resurselor financiare |
Raport anual |
5.1.5
|
90 de posturi de poliție judiciară alocate 90 de posturi de poliție judiciară bugetate |
Nealocarea resurselor umane Nealocarea resurselor financiare |
OMJ Raport anual |
5.1.6
|
Nr. și tipuri de analize efectuate |
Nealocarea resurselor umane Nealocarea resurselor financiare |
OMJ Raport anual |
5.1.7
|
Spaţii necesare desfăşurării activităţii ÎCCJ Studiile semestriale privind individualizarea cauzelor de corupţie Recomandări privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie Durata cauzelor DNA aflate pe rolul instanţelor de judecată Nr. proceselor penale încetate ca urmare a intervenţiei prescripţiei extinctive a răspunderii penale |
Resurse alocate insuficiente
|
Hotărârile definitive pronunţate în cauzele DNA Acorduri de recunoaştere a vinovăţiei
|
5.1.8
|
Strategii locale actualizate Nr. de rechizitorii Nr. de sesizări din oficiu Calitatea persoanelor cercetate Soluţiile dispuse de instanţă |
Resurse alocate insuficiente
|
Raport anual
|
5.1.9
|
Nr. de hotărâri definitive de condamnare pronunţate de instanţe în cauzele promovate de DNA |
Netransmiterea de către instanţe a hotărârilor în e-format |
Site-ul DNA Raport anual |
Obiectiv specific 5.2 Îmbunătățirea activității de identificare, sancționare și de prevenire a cazurilor de incompatibilități, conflicte de interese și averi nejustificate (BM2 din MCV) |
|||
5.2.1
|
Act normativ adoptat și publicat în Monitorul Oficial Resurse bugetare și financiare necesare aprobate Date statistice publicate pe pagina de internet a Agenției |
Întârzierea aprobării legislației Depunerea de amendamente legislative care să lipsească de eficiență actul normativ |
Monitorul Oficial Pagina de internet a Agenției
|
5.2.2
|
Nr. de rapoarte de evaluare emise Nr. de sancțiuni administrative aplicate Nr. de rapoarte de evaluare definitive transnise instituțiilor pentru luarea măsurilor disciplinare Rata de confirmare a rapoartelor ANI – 90% |
Jurisprudență neunitară Tergiversarea aplicării sancțiunilor disciplinare
|
Pagina de internet a Agenției Rapoartele ANI de activitate Portalul instanțelor de judecată |
5.2.3
|
Cod de conduită adoptat Act normativ adoptat |
Lipsa disponibilității instituțiilor implicate |
Pagina de internet a Agenției Rapoartele ANI de activitate |
5.2.4
|
Analiză a regulilor privind incompatibilitățile realizată Act normativ adoptat |
Lipsa disponibilității instituțiilor implicate |
Pagina de internet a Agenției Rapoartele ANI de activitate |
5.2.5
|
Act normativ adoptat |
Lipsa disponibilității instituțiilor implicate |
Pagina de internet a Agenției Rapoartele ANI de activitate |
5.2.6
|
Minimum 20.000 de declarații de avere și de interese depuse în format electronic Nr. de măsuri dispuse de ANI pentru îmbunătățirea procesului de completare și de depunere a declarațiilor de avere și de interese |
Lipsa unei prevederi legislative exprese în ceea ce privește completarea electronică a declarațiilor |
Portalul public al declarațiilor de avere și de interese Rapoartele ANI de activitate |
5.2.7
|
Secțiune de informare creată pe pagina de internet a Agenției Nr. de informări transmise entităților responsabile cu organizarea proceselor electorale Nr. de declarații de avere și de interese depuse de candidați, postate pe portalul public al ANI Actualizarea listei de persoane aflate sub interdicția de a candida la o funcție electivă |
Întârzieri cauzate de transmiterea documentelor de către birourile electorale |
Pagina de internet a Agenției Rapoartele ANI de activitate |
5.2.8
|
Nr. de programe de educație și conștientizare organizate Nr. de ghiduri si materiale informative publicate Grad ridicat de depunere a declarațiilor de avere și de interese – scăderea numărului de sancțiuni contravenționale aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale în materie |
Resurse bugetare și umane insuficiente |
Pagina de internet a Agenției Rapoartele ANI de activitate |
5.2.9
|
Nr. de măsuri dispuse pentru eficientizarea sistemului de consiliere în materia legislației de integritate Reducerea timpilor de răspuns |
n.a.
|
Pagina de internet a Agenției Rapoartele ANI de activitate |
5.2.10
|
Nr. de protocoale de cooperare încheiate Nr. de activități și proiecte comune dezvoltate |
Lipsa resurselor bugetare |
Pagina de internet a Agenției Rapoartele ANI de activitate |
5.2.11
|
Nr. de protocoale de colaborare inițiate Nr. de proiecte comune organizate |
Lipsa disponibilității resurselor bugetare sau umane |
Pagina de internet a Agenției Rapoartele ANI de activitate |
5.2.12
|
Nr. de evenimente comune organizate Minimum un protocol de colaborare inițiat cu o instituție de învățământ superior |
Lipsa resurselor bugetare Lipsa disponibilității experților
|
Pagina de internet a Agenției Rapoartele ANI de activitate
|
Obiectiv specific 5.3 Consolidarea mecanismelor de control administrativ |
|||
5.3.1
|
Act normativ aprobat Nr. de angajaţi raportat volumul de activitate Resurse materiale alocate Nr. de recomandări formulate/ implementate |
Întârzierea aprobării legislației Resurse umane şi financiare insuficiente
|
Monitorul Oficial Rapoarte anuale de activitate
|
5.3.2
|
Nr. de controale inițiate ca urmare a sesizărilor societății civile Nr. de controale realizate în 2017 în zonele expuse la corupție, raportat la numărul total Nr. de controale realizate în 2020 în zonele expuse la corupție, raportat la numărul total |
Resurse umane şi financiare insuficiente
|
Rapoarte anuale de activitate
|
5.3.3 |
Nr. de sesizări transmise organelor judiciare Nr. de sesizări confirmate prin trimiteri în judecată şi condamnări definitive Nr. de activităţi de formare profesională comune Cuantumul prejudiciilor reparate |
Resurse umane insuficient pregătite din punct de vedere profesional |
Rapoarte anuale de activitate Protocoale de cooperare Statistică judiciară |
5.3.4 |
Nr. de sesizări primite Nr. de sesizări în curs de soluţionare Nr. de sesizări soluţionate Nr. şi tipul de sancţiuni dispuse Nr. de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanţă Nr. de persoane care au săvârşit în mod repetat abateri de la normele respective |
Caracter formal al activităţii comisiilor de disciplină Orientarea practicii comisiilor spre cele mai uşoare sancţiuni |
Comisie de disciplină operaţională Decizii ale comisiei |
5.3.5 |
Număr de instituții publice care utilizează sistemului național de raportare Numărul și categoria sancțiunilor aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale privind sistemul național de raportare |
Depășirea termenelor prevăzute în Cap. I din OUG nr. 88/2013 Refuzul instituțiilor publice de a raporta
|
Rapoarte MFP |
5.3.6 |
Studiu privind sistemul sancțiunilor administrative aplicate publicat Rata de implementare a recomandărilor |
Lipsa informațiilor privind sancțiunile administrative aplicate |
Raport publicat Site MJ |
5.3.7 |
Nr. autorități de control care publică lista amenzilor acordate sau a altor măsuri administrative dispuse, inclusiv sumele plătite Nr. liste publicate Tipul de încălcări ale prevederilor legale |
Refuzul de a publica informațiile
|
Site-uri autorități de control Rapoarte de activitate instituții publice Raport anual SNA |
Obiectiv specific 5.4 - Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare |
|||
|
Indicatori de performanță |
Riscuri |
Surse de verificare |
5.4.1 |
Act normativ elaborat și adoptat |
Întârzieri în elaborarea și aprobarea proiectului de act normativ |
Monitorul Oficial |
5.4.2 |
Act normativ elaborat și adoptat |
Întârzieri în elaborarea și aprobarea proiectului de act normativ |
Monitorul Oficial |
5.4.3
|
Act normativ elaborat pentru realizarea schimbului de informații privind beneficiarul real la nivel internațional, între rețelele de practicieni relevante Act normativ adoptat Soluție IT dezvoltată Nr. schimburi de informații la nivel internațional |
Întârzieri în elaborarea și aprobarea proiectului de act normativ Cooperare inter-agenții deficitară
|
Monitorul Oficial Cereri de cooperare judiciară internaţională
|
5.4.4
|
Sediu alocat Nr. posturi ocupate Resurse materiale alocate |
Resurse umane şi financiare insuficiente
|
Rapoarte anuale de activitate
|
5.4.5
|
Categorii de bunuri confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale Gradul de valorificare a bunurilor care fac obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse Categorii de bunurile imobile transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale Categorii de bunurile imobile date în folosinţă gratuită asociaţiilor şi fundaţiilor şi academiilor de ramură Sume rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile și alocate conform art. 37 din Legea nr. 318/2015 |
Nealocarea resurselor umane și financiare pentru operaționalizarea ANABI
|
Rapoarte anuale de activitate
|
5.4.6 |
Nr. de cereri de informaţii primite Nr. de cereri de informaţii transmise Nr. de cereri soluţionate în termenul stabilit de statul solicitant Conectarea la reţeaua SIENA a EUROPOL Nr. activităţii de cooperare (proiecte de asistenţă, formare profesională, studii etc.) |
Date incomplete cuprinse în evidenţele cadastrale |
Raport anual MJ Cereri de cooperare judiciară internaţională Acte normative adoptate pentru consolidarea cooperării inter-instituţionale Hotărâri judecătoreşti definitive |
5.4.7 |
Sistem informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni operațional (art. 38 din Legea nr. 318/2015) Măsurile asigurătorii dispuse în cadrul procesului penal, administrarea, valorificarea sau restituirea bunurilor care fac obiectul acestor măsuri Măsura de siguranţă a confiscării şi valorificarea bunurilor confiscate, atât în cazul confiscării speciale, cât şi al confiscării extinse Confiscarea cauţiunii, prevăzută de art. 217 alin. (5) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare Executarea ordinelor de indisponibilizare a bunurilor emise de către un alt stat Executarea ordinelor de confiscare emise de către un alt stat Dispunerea de bunurile confiscate în sensul art. 265 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau al acordurilor care prevăd partajarea bunurilor confiscate Despăgubirile acordate statului, autorităţilor sau instituţiilor publice pentru repararea prejudiciului produs prin săvârşirea infracţiunii şi executarea dispoziţiilor din hotărâre privitoare la acestea Amenda aplicată ca pedeapsă principală şi executarea acesteia în modalităţile prevăzute de lege Încărcarea automată a datelor statistice de cei care dispun măsurile asigurătorii, confiscări, valorificări Funcţii complexe de căutare şi analiză comparativă a datelor statistice Hotărâri judecătoreşti publicate on-line |
Neasumarea ca obiectiv strategic de către instituţiile implicate Proceduri Întârzieri în interconectarea resurselor de date statistice deţinute de instituţiile implicate
|
Statistica oficială MP Hotărâri definitive Statistica oficială ANAF Raport anual MJ privind recuperarea creanţelor rezultate din infracţiuni Protocol colaborare inter-instituţională Soluţie informatică de tip platformă dezvoltată şi accesibilă celor patru instituţii Raport anual publicat de ANABI
|
5.4.8 |
Nr. şi tipul de bune practici identificate şi diseminate Nr. de procurori judecători şi poliţişti care au acces la bune practici Nr. şi tipul de instrumente şi metodologii de lucru identificate şi diseminate Elaborarea şi distribuirea semestrială în rândul practicienilor a unei publicaţii de tip newsletter care să cuprindă cazuri practice, jurisprudenţă |
Nivel scăzut de participare şi implicarea a reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în materie |
Rapoarte şi studii publicate Concluzii ale sesiunilor de formale profesională |
Obiectiv general 6 – Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate şi autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publice |
|||
|
Indicatori de performanță |
Riscuri |
Surse de verificare |
Obiectiv specific Consolidarea integrității instituționale prin planuri dezvoltate pe bază de analiză de risc și standarde de control managerial intern |
|||
6.1 |
Menţiuni exprese privind aderarea la: - valorile fundamentale - principiile - obiectivele - mecanismul de monitorizare Persoane desemnate pentru implementarea strategiei şi planului sectorial Lista structurilor subordonate/ coordonate/ aflate sub autoritate și a companiilor cu capital de stat transmisă |
Nivel scăzut de implicare a instituțiilor publice
|
Document adoptat şi transmis secretariatului tehnic al SNA împreună cu - planul sectorial - datele de contact ale coordonatorului planului sectorial
|
6.2 |
Nr. de angajaţi informaţi cu privire la elaborarea planului de integritate Modul în care are loc informarea (şedinţă, prin corespondenţă) Nr. de contribuţii primite/ incorporate |
Caracter exclusiv formal al informării Neparticiparea majorităţii angajaţilor |
Proces – verbal/minută |
6.3 |
Nr. de riscuri şi vulnerabilităţi inventariate |
Caracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de evaluare a riscurilor |
Raport de evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor elaborat |
6.4 |
Nr. de măsuri de remediere Standarde de integritate reflectate în planurile de integritate |
Caracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de evaluare a riscurilor Neevaluarea aprofundată a standardelor de control intern managerial |
Raport privind măsurile de remediere a vulnerabilităţilor elaborat |
6.5 |
Plan sectorial aprobat Nr. de copii distribuite |
Caracter formal al demersului |
Decizia de aprobare a planului sectorial Decizia de nominalizare a coordonatorului strategiei sectoriale |
6.6
|
Nr. de riscuri și vulnerabilități identificate |
Caracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de evaluare a riscurilor |
Raport de evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor elaborat Plan sectorial modificat |
6.7
|
Nr. de comunicări către Secretariatul tehnic al SNA Colectarea integrală a indicatorilor din inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției Nr. de persoane/instituţie participante la lucrările platformelor de cooperare Nr. de experţi/instituţie participanţi la misiunile tematice de evaluare |
Transmiterea de date incomplete sau cu întârziere Nepreluarea în fişa de post a atribuţiilor de coordonare şi monitorizare a planului sectorial Lipsa desemnării persoanelor responsabile pentru implementarea strategiei şi a planului sectorial
|
Raport naţional anual Liste de participanţi Minute Rapoarte naţionale semestriale şi anuale publicate
|
[1] Indicatori minimali care măsoară, din punct de vedere cantitativ șicalitativ, gradul de implementare a acțiunilor din strategie.
Număr |
Măsură preventivă |
Sediul materiei |
Indicatori de evaluare [1] |
1. |
Cod etic/deontologic/de conduită |
Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare Hotărârea Guvernului nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităților publice, cu modificările şi completările ulterioare Ordine interne/memorandumuri |
Număr de sesizări privind încălcări ale normelor Număr de sesizări în curs de soluţionare Număr de sesizări soluţionate Durata procedurilor Număr de decizii prin care s-a confirmat încălcarea normei Număr de măsuri dispuse diferenţiate pe tipuri Număr de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanţă Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor (chestionare de evaluare) Număr de activităţi de formare privind normele de conduită Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor Număr de persoane per instituţie care au săvârşit abateri disciplinare Număr de persoane care au săvârşit în mod repetat abateri de la normele respective |
2. |
Declararea averilor |
Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare |
Număr de persoane care au obligaţia depunerii declaraţiei de avere Număr de persoane care nu au depus în termen declaraţii de avere Număr de persoane care nu au depus declaraţii de avere Număr de sesizări ale ANI Număr de decizii ANI ca urmare a sesizărilor transmise de instituţie Număr de decizii ale ANI puse în aplicare Număr de hotărâri ale instanţelor de judecată ca urmare a sesizărilor ANI Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind declararea averilor Număr de consultaţii oferite de persoanele responsabile pentru implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind declararea averilor (chestionar de evaluare) Număr de activităţi de formare privind declaraţiile de avere Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională |
3. |
Declararea cadourilor |
Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei |
Număr de cadouri primite şi înregistrate în registru Publicarea anuală a inventarului pe site-ul instituţiei Număr de situaţii în care s-a achiziţionat cadoul Valoarea cadourilor achiziţionate Valoarea cadourilor primite (per cadou şi în total) Valoarea bunurilor valorificate |
4. |
Conflicte de interese |
Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei,cu modificările şi completările ulterioare Codul penal |
Număr de declaraţii de abţinere Număr de situaţii în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflată în situaţia de potenţial conflict de interese Număr de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unui conflict de interese Număr de decizii ANI prin care s-a constatat starea de conflict de interese Număr de sesizări ale parchetului privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflicte de interese Număr de rechizitorii/condamnări privind săvârşirea infracţiunii de conflicte de interese Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare) Număr de activităţi de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională Nr. de proceduri de achiziție analizate Nr. de avertismente de integritate emise Nr. de conflicte de interese prevenite |
5. |
Consilier de etică |
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată |
Număr de şedinţe de consultare Număr de angajaţi care au beneficiat de consiliere Număr de speţe, diferenţiate pe tipologii de dileme etice Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind consilierul etic (chestionar de evaluare) Gradul de popularizare a rolului consilierului de etică Număr de activităţi de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională Notă: Raportările vor cuprinde inclusiv informaţiile şi datele prevăzute în Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 4108/2015 pentru aprobarea procedurii privind completarea și transmiterea informațiilor privind respectarea normelor de conduită de către funcționarii publici și implementarea procedurilor disciplinare în cadrul autorităților și instituțiilor publice |
6. |
Incompatibilităţi |
Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei,cu modificările şi completările ulterioare |
Număr de persoane aflate în stare de incompatibilitate Număr de sesizări ale ANI formulate de către instituţie Număr de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unei incompatibilităţi Număr de decizii ale ANI cu privire la constatarea unor incompatibilităţi Număr de decizii confirmate de instanță Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind incompatibilităţile Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare) Număr de activităţi de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională |
7. |
Transparenţă în procesul decizional |
Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare |
Număr de proiecte de acte normative adoptate Număr de anunţuri publice privind proiectele de acte normative Număr de recomandări transmise de societatea civilă în procesul de transparență decizională asigurat pentru inițierea, modificarea sau completarea unor acte normative Gradul de acceptare şi preluare al recomandărilor formulate de societatea civilă cu privire la proiectele de acte normative supuse consultării publice (ca procent între numărul total de recomandări transmise şi numărul de propuneri efectiv preluate) Număr de proiecte de acte normative modificate în urma procesului de consultare Număr de propuneri, sugestii sau opinii preluate în forma finală a actului normativ Număr de răspunsuri la propunerile, sugestiile sau opiniile nepreluate Număr de şedinţe publice organizate la inițiativa instituției Număr de participanţi la şedinţele publice Număr de cetățeni/organizații neguvernamentale înscrise în baza de date a instituției pentru a fi informate în legătură cu proiectele de acte normative Număr de ședințe publice organizate la solicitarea societății civile Număr de minute publicate, realizate la ședințele publice Număr de plângeri în justiţie privind nerespectarea prevederilor legale de către instituţie Număr şi tipul de sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale Număr de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională Număr de rapoarte anuale privind transparența decizională disponibile pe site-ul instituției; Număr de părți interesate înscrise în Registrul Unic al Transparenței Intereselor la nivelul Guvernului României Numărul de domenii în care s-au înscris părți interesate în Registrului Unic al Transparenței Intereselor Număr de utilizatori ai platformei consultare.gov.ro Număr de întâlniri raportate în RUTI de către factorii de decizie vizați de registru, din administrația publică |
8. |
Acces la informaţii de interes public |
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările ulterioare |
Număr de seturi de date publicate în format deschis pe platforma data.gov.ro Număr de solicitări de informaţii de interes public primite Număr de răspunsuri comunicate în termenul legal Număr de răspunsuri formulate cu întârziere, faţă de termenul legal Număr de solicitări de informaţii de interes public la care nu s-a răspuns Număr de reclamaţii administrative Număr de reclamaţii administrative soluţionate favorabil Număr de plângeri în instanţă Număr de hotărâri judecătorești definitive pronunțate în favoarea petentului, ca urmare a plângerilor având ca obiect comunicarea de informații de interes public Numărul şi tipul de sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale Număr de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională Numărul și tipul de măsuri interne luate pentru îmbunătățirea procesului de comunicare a informațiilor de interes public Număr de UAT-uri care au implementat Memorandumul privind creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public Număr de instituții publice cuprinse în platforma transparență.gov.ro Existența raportului de implementare a Legii nr. 544/2001pentru ultimul an Număr de rapoarte anuale de activitate disponibile pe site-ul instituției |
9. |
Protecţia avertizorului de integritate |
Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii |
Număr de sesizări Numărul şi tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui Compendiu) Număr de regulamente interne armonizate cu prevederile legislative Număr de instituţii în care există persoane special desemnate pentru a primi sesizările avertizorilor de integritate Număr de instituţii în care există implementat un mecanism cu privire la protecţia avertizorilor de integritate Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor, diferenţiat pe tipologii Număr de situaţii de represalii la locul de munca Număr de plângeri depuse in instanţă Număr de situaţii în care au fost acordate compensaţii avertizorilor de integritate Număr de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională |
10. |
Distribuirea aleatorie a dosarelor/sarcinilor de serviciu |
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare Regulamente, ordine interne |
Număr de persoane desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor de serviciu Număr de nereguli apărute în sistemul de distribuire aleatorie, diferenţiat pe tipologii Număr de măsuri luate de preşedintele instanţei/conducătorul instituţiei pentru remedierea neregulilor constatate |
11. |
Interdicţii după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice (Pantouflage) |
Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei,cu modificările şi completările ulterioare [art. 94 alin. (3)] Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora [art. 13 alin. (1)] |
Număr de regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situaţiilor de pantouflage Număr de instituţii în care există implementat un mecanism cu privire la monitorizarea situaţiilor de pantouflage, inclusiv prin desemnarea unor persoane cu atribuţii speciale în acest sens Număr de persoane care au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale şi care au ieşit din corpul funcţionarilor publici Număr de persoanelor care îşi desfăşoară activitatea/ dau consultanţă în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public, în termenul de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici (dintre acele persoane care au interdicţie conform legii) Număr de măsuri adoptate pentru remedierea situaţiilor de pantouflage, diferenţiat pe tipuri Număr de încălcări ale prevederilor art. 13 alin (1) constatate Număr de solicitărilor către instanţa de judecată pentru anularea contractului de finanţare în caz de încălcare a art. 13 alin. (1) Număr de sancţiunilor aplicate de către instanţe Număr de societăţi comerciale în care îşi desfăşoară activitatea persoane care au derulat anterior activităţi de monitorizare şi control şi care intră sub incidenţa art. 13 alin.(1), diferenţiat pe domenii majore de activitate |
12. |
Funcțiile sensibile |
Ordinul SGG nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităților publice, cu modificările şi completările ulterioare |
Număr funcţii sensibile şi funcţiile considerate ca fiind expuse la corupţie identificate și inventariate Număr de persoane cărora li s-a aplicat principiul rotației personalului Număr măsuri de control adecvate şi suficiente pentru administrarea şi gestionarea funcţiilor sensibile Notă: Cerințele generale 2.2.6-2.2.8. ale Standardului 2 - Atribuții, funcții, sarcini, conform Anexei 1 la Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 400 din 12.06.2015 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, cu toate modificările și completările ulterioare. |
[1] Indicatori minimali care măsoară, din punct de vedere cantitativ și calitativ, gradul de implementare a standardelor legale de integritate.
Anexa nr. 4
STANDARD GENERAL
PUBLICARE A INFORMAȚIILOR DE INTERES PUBLIC
Toate informaţiile la care ne referim sunt cele afişate pe paginile de internet ale autorităţilor/instituţiilor publice, cu solicitarea ca acestea să se găsească în următoarele secțiuni:
1. Despre noi / Despre instituţie
2. Informaţii de interes public / Interes public
3. Contact
Model de structurare a informațiilor de interes public pe o pagină web a unei instituții publice
1. Secțiunea „Despre instituție” / „Despre noi” / „Minister”/ „Prezentare”
1.1. Legislație privind organizarea și funcționarea instituției
1.2. Conducere
1.2.1. Lista completă a persoanelor cu funcții din conducere
1.2.2. Agenda conducerii
1.3. Organizare
1.3.1. Regulament de organizare și funcționare
1.3.2. Organigrama
1.3.3. Lista și datele de contact ale instituțiilor care funcționează în subordinea/ coordonarea sau sub autoritatea instituției
1.3.4. Carieră –anunțurile posturilor scoase la concurs
1.4. Programe și strategii
1.5. Rapoarte și studii
1.5.1. Rapoarte
1.5.2. Studii
2. Secțiunea informații de interes public
2.1. Solicitarea informațiilor de interes public – această secțiune va cuprinde atât trimiteri la actele normative din domeniu (culink către http://legislație.just.ro): Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, normele de aplicare (H.G. 123/2002), Legea reutilizării informațiilor din instituțiile publice, precum și:
- Numele și prenumele persoanei responsabile de primirea solicitărilor în baza Legii nr. 544/2001 precum și datele de contact
- Formular pentru solicitare în baza Legii nr. 544/2001
- Modalitatea de contestare a deciziei și formulare pentru reclamații administrative (refuz la solicitare și nerăspuns în termen legal)
- Lista cu documentele de interes public și lista cu documentele produse/gestionate de instituție
- Rapoartele anuale de aplicare a Legii nr. 544/2001
2.2. Buletinul informativ al informațiilor de interes public
2.3. Buget
2.3.1. Bugetul din toate sursele de finanțare și bugetul structurilor aflate sub autoritatea, în subordinea sau în coordonarea respectivei instituții
2.3.2. Situația plăților (execuție bugetară)
2.3.3. Situația drepturilor salariale pe funcții și a altor drepturi/beneficii
2.4. Bilanțuri contabile
2.5. Achiziții publice
2.5.1. Programul anual al achizițiilor publice
2.5.2. Centralizatorul achizițiilor publice
2.5.3. Contractele de achiziție publică de peste 5000 de euro;
2.6. Declarații de avere și de interese ale personalului instituției publice
2.7. Modelele de cereri/formulare tipizate
3. Contact
- Datele de contact ale autorității
- Relații cu presa: persoană desemnată, date de contact
- Programul de funcționare al instituției
- Program de audiențe, cu precizarea modului de înscriere pentru audiențe și a datelor de contact pentru înscriere
- Petiții: adresă de e-mail pentru transmiterea electronică a petițiilor
1. Secțiunea "Despre noi" / "Despre instituție" / "Prezentare"
Tipul de informaţie publicată |
Temeiul demersului |
1. Legislație care reglementează organizarea și funcționarea instituției cu link către fiecare act normativ (disponibil în format electronic) în portalul http://legislatie.just.ro/ . |
Prevedere expresă a Legii (Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001). |
2. Conducere |
|
2.1 Conducerea – lista completă a persoanelor cu funcții din conducere, cu nume și prenume. În cazul demnitarilor (miniștrii, secretari de stat, prefecți, directori ai agențiilor/companiilor de stat), a membrilor și directorilor din cadrul companiilor de stat/regiilor autonome, vor fi publicate CV-urile și fotografiile acestora. |
Prevedere expresă a Legii (Art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001). Aspecte aprobate de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016. |
2.2. Agenda conducerii, cu o actualizare periodică și menționarea activităților desfășurate de conducerea instituției. |
Aspecte aprobate de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016. |
3. Organizare |
|
3.1. Regulamentul de organizare și funcționare cu precizarea atribuțiilor departamentelor. |
Prevedere expresă a Legii (Art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001). |
3.2 Organigrama |
Prevedere expresă a Legii nr. 544/2001 (Art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001), cu evidențierea următoarelor aspecte, aprobate de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016;: · numele persoanelor care ocupă poziții de conducere · numărul maxim de posturi. Alături de organigramă va exista un link către Regulamentul de organizare și funcționare, pentru informații complete legate de atribuțiile structurilor componente. |
3.3. Lista și datele de contact ale instituțiilor care funcționează în subordinea/ coordonarea sau sub autoritatea instituției în cauză. |
Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016. |
3.4 Carieră – publicarea anunțurilor posturilor scoase la concurs din cadrul respectivei instituții. |
Prevedere expresă a H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici.
|
Tipul de informaţie publicată |
Temeiul demersului |
4. Programe și strategii proprii |
Prevedere expresă a Legii - (Art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 544/2001). |
5. Rapoarte și studii (rapoarte de activitate și alte rapoarte cerute de lege) |
Prevedere expresă a Legii (Art. 5 alin. (3) din Legea nr. 544/2001). Cadrul orientativ pentru raportul de activitate este prevăzut în anexele Hotărârii de Guvern nr. 123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice ale Legii nr. 544/2001. |
2. Secțiunea „Informații de interes public” / „Interes public”
Tipul de informaţie publicată |
Temeiul demersului |
1. Solicitare informații de interes public |
|
1.1. Nume și prenume ale funcționarilor publici responsabili pentru accesul la informații de interes public precum și datele lor de contact (adresă de e-mail, telefon). |
(Art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001) |
1.2 . Lista cu documentele de interes public și lista cu documentele produse/gestionate de instituție, conform legii. |
Prevedere expresă a legii (Art. 5 alin. (1) lit. g) și h) din Legea nr. 544/2001). |
1.3 Model de cerere tip/ formular - solicitare de acces la informații în baza Legii nr. 544/2001. |
Modelul de cerere tip este prevăzut în anexele Hotărârii de Guvern nr. 123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001. |
1.4 . Modalitatea de contestare a deciziei și modele de formulare în acest sens, conform anexelor normelor de aplicare. |
Mențiune expresă a legii (Art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 544/2001) Modelele de reclamație administrativă se regăsesc în Anexele din H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001. |
1.5 Rapoarte anuale de aplicare a Legii nr. 544/2001 |
Prevedere expresă a legii (Art. 5 alin. (3) din Legea nr. 544/2001) |
2. Buletinul informativ al informațiilor de interes public. |
Prevedere expresă a legii (Art. 5 alin. (2) din Legea nr. 544/2001) Buletinul va cuprinde trimiteri (link-uri) către informațiile publicate deja în diverse secțiuni, reprezentând o situație centralizată a acestora, în sensul creșterii accesibilității informațiilor. |
3. Buget |
|
3.1. Bugetul ce cuprinde toate sursele financiare ale instituției, pe ani, în format deschis precum și rectificările bugetare ale instituției. |
Prevedere expresă a legii (Art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001) |
3.2. Execuția bugetară – situația plăților în format deschis (actualizate cu o frecvență lunară). |
Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016. Plățile vor fi publicate lunar, începând cu 2015 și conținând cel puțin următoarele elemente (numele furnizorului, data plății, suma achitată, natura cheltuielii, explicații), din care aferente fondurilor nerambursabile. |
3.3 Situația drepturilor salariale și a altor drepturi prevăzute de acte normative cu un caracter special, ale angajaților din aparatul public. |
Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016. |
Pagina de internet va informa care sunt drepturile de natură salarială stabilite potrivit legii, pe categorii de funcții pentru personalul din respectiva instituție, precum și alte drepturi prevăzute de acte normative cu un caracter special (sporuri, indemnizații din proiecte). În aceeași secțiune vor fi menționate beneficii ale instituției precum: parcul auto al instituției, locuințe de serviciu, costuri de protocol, cu indicarea pentru fiecare informație a cadrului legal (act normativ și articolul) care conferă aceste drepturi, conform modelului de mai jos. Acest model reprezintă un standard minimal de detaliere a informațiilor. În cazul Consiliilor de Administrație ale companiilor de stat/întreprinderilor cu capital de stat, se va publica totalul indemnizațiilor membrilor Consiliului de Administrație și componența acestuia, precum și execuțiile contabile semestriale. |
|
Model de raportare situație drepturi salariale Nr. Funcție Drepturi salariale (minim-maxim) Alte drepturi/beneficii 1. Ministru .............. ........... 2. Secretar de stat .............. ........... 3. Consilier juridic .............. ........... |
Tipul de informaţie publicată |
Temeiul demersului |
4. Bilanțurile contabile semestriale. |
Prevedere expresă a Legii (Art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001) |
|
|
5.1 Programul anual de achiziții publice |
Conform art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 544/2001 coroborat cu art. 2 alin. (3) lit. e) din H.G. nr. 395/2016, fiecare autoritate publică trebuie să publice pe pagina proprie programul anual de achiziții și anexa acestuia. |
5.2 Centralizatorul achizițiilor publice cu evidențierea execuției contractelor, în format deschis,pentru contractele cu o valoare totală mai mare de 5.000 euro, cu o actualizare trimestrială. |
Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016; |
5.3 Contractele de achiziţii publice cu o valoarea totală mai mare de 5.000 EUR, inclusiv anexe acestora. |
Conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, fiecare instituţie are obligaţia să pună la dispoziţie celor interesaţi copii ale contractelor de achiziţii. Se vor afișa contractele de achiziție publică, derulate şi/sau executate de autoritatea contractantă, cu o valoare mai mare de 5000 de EUR. Fiecare Autoritate Contractantă căreia i se aplică Memorandumul va publica contractele de achiziție publică, cu respectarea prevederilor H.G. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice și cu aplicarea art. 217 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. Autoritățile Contractante au obligația de a asigura protejarea acelor informații pe care operatorul economic le precizează ca fiind confidențiale, în măsura în care, în mod obiectiv, dezvăluirea acestor informații ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. În cazul clauzelor de confidențialitate, nepublicarea pe site-ul autorității contractante va fi motivată. |
Centralizatorul achizițiilor publice – situația executării contractelor de achiziţii publice va fi actualizată trimestrială
Titlu contract |
Nr. contract și data atribuirii |
Obiect contract |
Procedura aplicată |
Număr ofertanți |
Furnizor / Prestator / Executant |
Parteneri (asociați/ subcontractanți /terți/susținători) |
Valoarea prevăzută în contract (RON) |
Sursa finanțării |
Data de început |
Data de finalizare prevăzută în contract |
Modificare a cuantumului prețului prin act adițional / și data acestuia. |
Executarea contractului |
Preț final |
Status (finalizat / în execuție) |
|
Valoare plătită (cu TVA) |
Data efectuării plăţii |
||||||||||||||
..... |
15.000 |
01.01.2016 |
25.000 |
||||||||||||
10.000 |
01.02.2016 |
Tipul de informaţie publicată |
Temeiul demersului |
6. Declarații de avere și declarații de interese ale personalului instituției publice – demnitari, funcționari publici, personal contractual |
Prevedere expresă a legii (Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative) |
7. Cereri / formulare tipizate pe care autoritățile administrației publice le solicită a fi completate de către cetățeni. Fiecare formular va indica timpul mediu estimativ pentru completare de către persoana interesată.
Ex: Formular X - timp de completare 3 minute Formular Y - timp de completare 7 minute |
Cerere a societății civile asumată de Cancelaria Primului-Ministru, în contextul eforturilor de simplificare a procedurilor din administrația publică. |
3. Secțiunea „Contact”
1. Datele de contact ale autorității: denumire, sediu, numere de telefon/fax, adrese e-mail, adresă pagină de internet. (Art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001).
2. Programul de funcționare al instituției. (Art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001).
3. Audiențe: Program de audiențe (Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001), cu precizarea modului de înscriere pentru audiențe și a datelor de contact pentru înscriere.
4. Petiții: adresă de e-mail pentru transmiterea petițiilor (art. 6 alin. (1) O.G. nr. 27/2002 privind organizarea unui compartiment distinct pentru relaţii cu publicul, încadrat cu personalul necesar, care va avea pregătirea corespunzătoare şi care va primi, va înregistra şi se va îngriji derezolvarea petiţiilor) și formular electronic pentru petiții – model alăturat.
5. Nume și prenume ale funcționarilor publici responsabili pentru accesul la informații de interes public precum și datele lor de contact (adresă de e-mail, telefon). (Art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001)
Anexa 5
STANDARD
PUBLICARE A INFORMAȚIILOR DE INTERES PUBLIC PRIVIND INTREPRINDERILE PUBLICE
În completarea standardului de afișare a informațiilor de interes public (anexa 4 la SNA), întreprinderile publice vor lua măsurile necesare pentru publicarea pe propriul web site a următoarelor date și informații:
1. Componența Consiliului de Administrare (CA) si a directorilor, inclusiv:
a. numele fiecărui membru al CA/ directorilor;
b. CV-ul fiecărui membru al CA si a directorilor;
c. precizarea datei de la care sunt membri ai CA/ directori;
d. afilierea politică a fiecărui membru/ director;
e. declaraţiile de avere şi de interese ale fiecărui membru al CA/ director de pe întreaga durată a mandatului;
f. remuneraţia fiecărui membru al CA / director(inclusiv cu sporuri, bonusuri sau alte beneficii);
g. statutul lor (interimari sau finali).
2. Procedura prin care s-a făcut selecţia membrilor Consiliului de Administrare şi a Directorului General, precum şi revocările din funcţiile respective în ultimii 3 ani şi motivele revocărilor;
3. Scrisoarea de așteptări;
4. Contractul de mandat;
5. Publicarea bugetului pentru investiţii în fiecare dintre ultimii 3 ani financiari;
6. Publicarea cheltuielilor totale cu personalul în ultimii 3 ani (inclusiv salarii, sporuri, bonusuri, training-uri sau formare profesională, decontări şi alte beneficii);
7. Publicarea datoriilor companiei către bugetul de stat, către instituţii de creditare şi către parteneri comerciali, cu menţiunea pentru fiecare categorie cât la sută este reprezentat de restanţe de plată;
8. Valoarea subvenţiei operaţionale primite de la bugetul de stat;
9. Detalierea serviciilor sau bunurilor produse de întreprindere in interes public;
10. Menționarea obiectivului de politica publica a întreprinderii;
11. Detalierea situațiilor de risc/ analiza de risc din domeniul de activitate al întreprinderii;
12. Declarația de aderare la SNA 2016 – 2020, planul de integritate al întreprinderii (dezvoltat în concordanță cu Ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica și conformitatea) și mecanismul de sesizare al incidentelor de integritate;
13. Publicarea raportului de audit extern;
14. Publicarea raportului anual agregat pe pagina web a întreprinderii.