SNA 2016-2020


1. INTRODUCERE

1.1 Stadiul actual și problemele identificate

Strategia Națională Anticorupție 2012 – 2015, în corelare cu MCV și politicile sectoriale de integritate, au produs, pentru prima oară în istoria politicilor publice în materie, o schimbare de substanță în ceea ce privește eficiența măsurilor propuse. Măsurile de combatere a corupției, luate atât de DNA cât și de ANI, au dobândit sustenabilitate și predictibilitate, prin confirmări în fața instanțelor de judecată. Rezultatele obținute prin măsurile de combatere exercită o presiune importantă asupra Guvernului și structurilor administrative pentru a duce mai departe performanțele obținute. Aceasta înseamnă în primul rând o necesitate a regândirii priorităților strategice prin SNA, mai multă prevenție, acțiune asupra cauzelor profunde și nu numai asupra efectelor facil de identificat, mai multă educație, inclusiv juridică, și, nu în ultimul rând, repararea prejudiciilor provocate prin săvârșirea de infracţiuni.


 1.jpg

Evaluările internaționale au subliniat în mod constant utilitatea documentului strategic anticorupție. Cel mai recent raport privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV consideră că “strategia națională anticorupție este instrumentul de bază prin care se încurajează acordarea de prioritate măsurilor preventive adoptate de către administrația publică, atât la nivel național, cât și la nivel local. Proiectele concrete de prevenire a corupției din cadrul ministerelor,unele finanțate din fonduri ale UE și de organizații neguvernamentale, vor continua să contribuie în mod util la lupta împotriva corupției în cadrul administrației”. Aprecieri similare au fost formulate de către GRECO[1]și OCDE[2].

Totodată, SNA 2012 - 2015 a generat o bună practică internațională, prin instituirea unui mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituţiilor publice, care a implicat derularea unor vizite de evaluare de către echipe de experţi formate din reprezentanţi ai celor cinci platforme de cooperare (inclusiv societatea civilă). În cei patru ani de aplicare a strategiei au fost evaluate 17 instituții centrale și 66 de entități din administrația publică locală. Acest tip de cooperare și schimb de experiență trebuie consolidat și în următorul ciclu strategic.

 

1.1.1 Evoluţii majore înregistrate în perioada de implementare

  • După aprobarea SNA de către Guvern,documentul a fost asumat de către Parlamentul României şi sistemul judiciar.
  • Beneficiul major adus de această strategie a fost accentul pus pe implementarea standardelor de integritate. Comparativ cu nivelul de implicare în implementarea SNA privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală în perioada 2008-2010 (4 instituții publice și 12 primării), aproximativ 2500 de instituții publice, de la ministere la primării și de la autorități independente la companii cu capital de stat au lucrat împreună cu MJ pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive.
  • Stabilitatea cadrului legislativ și instituțional anticorupție, manifestat inclusiv sub forma alocării resurselor bugetare și umane pentru autoritățile specializate (DNA, ANI, DGA), contribuie la explicarea eficienței crescute a acestor autorități, în special în zona de combatere, răsplătită de încrederea în creștere a cetățenilor în instituțiile anticorupție[3].
  • Promovarea politicii penale de încurajare a recuperării veniturilor dobândite din săvârșirea de infracțiuni a condus la introducerea legislației privind valorificarea bunurilor sechestrate și confiscarea extinsă, alături de o creștere semnificativă a indicatorilor înregistrați de procurori și instanțe în materia dispunerii măsurilor de indisponibilizare și confiscare.
  • Mecanismul de evaluare reciprocă între instituțiile publice, deja instituționalizat prin SNA, a relevat importanța pârghiilor administrative manageriale în prevenirea corupției
  • Au fost adoptate măsuri pentru consolidarea instituțională în domenii precum: controlul ex-ante(prin constituirea, în cadrul ANI, a sistemului informatic Prevent, pentru prevenirea și identificarea potențialelor conflicte de interese),investigațiile financiare (prin mărirea schemei de personal a MP cu 400 de investigatori din cadrul ANAF), adoptarea noii legislații privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, majorarea salariilor inspectorilor de integritate ANI la nivelul funcţiilor echivalente din cadrul Consiliului Concurenţei.
  • Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie, testată de către DGA în cadrul SNA 2008 – 2010, a fost extinsă în 4 instituții pilot (MS, MENCS, ANAF și ANP). Similar, metodologia dezvoltată de MDRAP a fost testată la nivelul a 130 de primării;
  • A fost încheiat primul acord de partajare a bunurilor confiscate, între România şi Statele Unite ale Americii, prin care a fost transferată către MJ și Structura Antidrog a Poliţiei Române suma de 400.000 USD, confiscată de o instanţă americană într-un caz de criminalitate organizată investigat cu ajutorul autorităţilor române.
  • La nivelul administrației publice centrale au fost identificate bune practici în implementarea SNA. Pot fi amintite, cu titlu de exemplu:
  1. înființarea unor structuri de integritate (MDRAP, MS, MMFPSPV, ANAF);
  2. formularea de către Curtea de Conturi a 341 sesizări către organele de urmărire penală,prejudiciul total constatat de acestea fiind de 1.340,91 mil euro;
  3. crearea, la iniţiativa Consiliului Concurenţei, a modulului de licitaţii trucate - instrument de lucru axat pe schimbul rapid de informaţii între experţii desemnaţi de instituţiile implicate în domeniul achiziţiilor publice;
  4. elaborarea propriilor strategii anticorupție (MDRAP și MECS);
  5. operaționalizarea, la nivelul ANAF, a aplicației informatice MonitorSP, care stochează măsurile întreprinse de agenție în vederea recuperării creanțelor, cât și informații preluate din hotărârile judecătorești pronunțate în materie penală;
  6. constituirea Consiliilor de Etică și aplicarea Mecanismului de Feedback al Pacientului la nivelul spitalelor publice din România, ca mecanisme suport pentru acțiunile ce au ca scop reducerea nivelului plăților informale.
  • La nivelul administrației publice locale au fost identificate bune practici în implementarea SNA[4]:elaborarea de coduri de etică și conduită, specializate pe domeniul fondurilor europene, respectiv al achizițiilor publice; implementarea unor proceduri on-Iine de tip e-guvernare; organizarea de dezbateri și activități de instruire pentru promovarea bunelor practici anticorupție la nivelul administrației publice locale, pentru informarea cetățenilor; constituirea de registre pentru evidenţa cazurilor de abţinere în luarea deciziei în situaţii de conflict de interese, respectiv privind evidența incidentelor de integritate.
  • O atenție deosebită a fost acordată domeniului achizițiilor publice. O serie de sesiuni de instruire au fost organizate în perioada 2013-2014, în proiectul „Combaterea criminalității în domeniul achizițiilor publice”, implementat de Freedom House România în parteneriat cu mai multe instituții publice, organizații ale societăţii civile și parteneri internaţionali.


1.1.2 Puncte slabe /priorități de intervenție strategică

Evaluările reciproce realizate între instituțiile publice au identificat deficiențe, care pot reprezenta repere și pentru următorii ani, respectiv pentru perioada 2016 - 2020:

  • Instituționalizarea reacției la incidentele de integritate asimilate eșecului de management;
  • Necesitatea consolidării structurilor de prevenire la nivelul instituțiilor publice, precum și a celor de control intern și audit, alături de specializarea analizei de riscuri instituționale; 
  • Educația anticorupție reprezintă o prioritate majoră. Există un deficit semnificativ de cunoaștere de către angajați și manageri a standardelor legale de integritate (protecția avertizorului în interes public, consilierea etică, interdicțiile post-angajare - pantouflage, gestionarea funcțiilor sensibile);
  • Gestionarea creanțelor provenite din infracțiuni, în special în faza de administrare a bunurilor sechestrate și de valorificare a celor confiscate;
  • Prevenirea corupției în mediul politic și identificarea formulei de transpunere a măsurilor restante prevăzute de SNA în ceea ce privește soluționarea în termen de 72 de ore a cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii sau arestării preventive a membrilor Parlamentului, precum și cu privire la adoptarea codului de etică al acestora;
  • Intensificarea eforturilor de consolidare a integrității în mediul de afaceri, inclusiv în întreprinderile publice, mai ales prin: implementarea unui plan de integritate, dezvoltarea și aplicarea codului etic al companiei, instituirea de mecanisme pentru protecția avertizorilor în interes public, aplicarea măsurilor preventive pentru funcțiile sensibile și a mecanismelor de tratare a incidentelor de integritate;
  • Din rapoartele transmise de UAT-uri, se poate remarca o abordare formalistă a prevenirii corupției la nivel local[5].Codurile de etică sunt elaborate la nivelul unui număr redus de APL-uri, iar persoanele responsabile cu consilierea etică exercită un rol formal. Măsura privind declararea cadourilor nu este cunoscută la nivelul UAT-urilor şi în majoritatea instituţiilor nu se implementează. Nu există proceduri de prevenirea conflictelor de interese și incompatibilităților. Prevederile privind interdicțiile post-angajare (pantouflage-ul) și instituția avertizorului în interes public sunt foarte puțin sau deloc cunoscute la nivelul instituțiilor administrației publice locale, la fel ca și informațiile privind publicarea datelor în format deschis.


Pe lângă acestea, principalele dificultăți semnalate de către reprezentanții autorităților administrației publice locale se referă la[6]:

  • lipsa personalului și nivelul de pregătire a celui existent neadecvat îndeplinirii atribuțiilor;
  • cumul de atribuții ale persoanelor desemnate cu monitorizarea și implementarea SNA;
  • lipsa capacității proprii de realizare a analizei riscurilor și vulnerabilităților la corupție,de identificare a măsurilor de remediere, de elaborare a celorlalte documente solicitate la raportare;
  • lipsa consultanței în ceea ce privește redactarea autoevaluării măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor aferenți, precum și a celorlalte documente solicitate la raportare;
  • lipsa unui model de procedură de sistem privind colectarea sistematică a datelor necesare autoevaluării gradului de implementare a măsurilor preventive anticorupţie obligatorii;
  • instabilitatea şi insecuritatea resimţite la nivel individual, induse de reorganizările care au dus la reconfigurarea colectivelor constituie problema aflată în prim-planul preocupărilor personalului chestionat şi mai puţin problema corupţiei, care nu este percepută ca având un efect direct şi imediat asupra individului, ducând la neimplicarea acestuia în prevenirea fenomenului;
  • rigiditatea și teama angajaților de a raporta abaterile disciplinare și faptele de corupție identificate;
  • dificultatea de a atrage şi de a menţine în sistem personal specializat şi lipsa unor mecanisme eficiente de descoperire, raportare şi sancţionare a abuzurilor funcţionarilor;
  • lipsa unei comunicări interne eficiente cu efecte semnificative negative asupra asigurării unui climat organizațional optim;
  • salarizarea necorespunzătoare;
  • lipsa resurselor financiare pentru implementarea prevederilor SNA (ex: pentru dezvoltarea unor noi soluții de e-administrare ca platformă de accesare a serviciilor publice de către cetățeni);
  • resurse financiare insuficiente pentru asigurarea accesului la pregătirea profesională a angajaților instituției;
  • resurse financiare și umane insuficiente pentru dezvoltarea rețelelor de elaborare și evaluare apoliticilor publice anticorupție de la nivel teritorial/ local;
  • nivelul relativ scăzut al interesului salariaților și al instituțiilor publice privind organizarea de consultări și dezbateri periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea și lupta împotriva corupției;
  • lipsa de informare și conștientizare a consecințelor faptelor de corupție în rândul cetățenilor.

La vulnerabilitățile expuse mai sus se adaugă și insuficiența resurselor umane și financiare alocate Secretariatului Tehnic al SNA și structurilor de audit, control administrativ și control intern managerial din instituțiile publice, cu impact semnificativ asupra deficitului constatat în materia educației anticorupție. Acest deficit a reprezentat și concluzia unei cercetări criminologice date publicității de către MJ în 2015[7],referitoare la experiențele directe cu fenomenul corupției ale persoanelor condamnate pentru astfel de fapte. Studiul reflectă efectul disuasiv redus ale forturilor de combatere a corupției, precum și insuficienta cunoaștere și aplicare a cadrului normativ.


1.1.3 Evaluările interne sunt confirmate în mare parte și de concluziile auditului independent realizat cu sprijinul OCDE

Raportul de audit privind implementarea SNA 2012-2015 validează o parte ­­din concluziile evaluării realizate de Secretariatul tehnic al SNA și prezentate Guvernului în luna martie 2016. Acesta recomandă selectarea câtorva priorități pentru următoarea strategie, precum achizițiile publice și alte tipuri de contracte la care sunt parte instituțiile publice, dar și transparența. De asemenea, raportul recomandă implementarea sistemului Prevent (de semnalare timpurie a eventualelor situaţii de conflict de interese în procedurile de achiziţii publice), și utilizarea SEAP pentru întregul proces de achiziții publice, dar și punerea la dispoziția publicului a informațiilor respective în format deschis. Este recomandată introducerea "listei negre" a societăților și persoanelor din conducerea acestora (de exemplu, administratori sau membri în consiliul de administrație/ consiliul de supraveghere/ directorat/ directori generali/ directori) care au încălcat legea privind achizițiile publice, dar și includerea întreprinderilor publice și a administrației publice locale printre prioritățile noii strategii.

Sunt recomandate monitorizarea implementării la nivel local a Legii accesului la informații de interes public și implicarea populației în elaborarea bugetelor locale, dar și instruirea funcționarilor locali și a societăților în care municipalitatea este acționar, evaluarea sistemică a publicării în mod proactiva informațiilor de interes public de către autoritățile publice locale,analizarea implementării efective a solicitărilor de informații, derularea de campanii de sensibilizare cu privire la drepturile cetățenilor de a obține informații dela nivelul autorităților locale Toate aceste instrumente ar putea fi folosite pentru a spori transparența la nivel local, alături de punerea la dispoziție a informațiilor de interes public pe site-urile instituțiilor publice și ale întreprinderilor publice.

Trebuie acordată atenție proceselor de luare a deciziilor care sunt vulnerabile la corupție și lipsite de transparență. În cazul în care procesul de luare a deciziilor nu este transparent, acesta ar trebui să fie schimbat (de exemplu, în recrutarea de medici în spitale, alocarea de bani pentru instituțiile medicale, achiziționarea de echipamente medicale și medicamente). Este încurajată utilizarea de soluții electronice (e-certificate,e-înregistrare pentru medici, e-rețete, e-consiliere de către medici, e-școală,inclusiv e-testare) pentru a limita posibilitățile de corupție.

Raportul recomandă și oferirea de diverse stimulente pentru a motiva organizațiile și organele de conducere ale acestora să integreze politici anticorupție, de exemplu, prin alocarea de fonduri suplimentare pe baza prezenței măsurilor anticorupție sau eliberarea unui certificat de "bună guvernare" pentru instituție sau administrația locală. În plus, raportul recomandă ca MJ și alte autorități să introducă inițiative de sensibilizare și conștientizare cu privire la impactul fenomenului de corupție. Este recomandată includerea riscurilor de mituire a funcționarilor publici străini sau a personalului contractual străin, conform Convenției OCDE,­­ în sesiunile de formare profesională la care participă reprezentanții mediului de afaceri.

Implementarea recomandărilor rundei a patra de evaluare GRECO cu privire la parlamentari, dar și luarea în considerare a restrângerii imunităților sunt alte două aspecte abordate de raportul de audit. Sunt de asemenea recomandate asigurarea stabilității instituțiilor-cheie anticorupție, alocarea de fonduri suplimentare si resurse umane adecvate pentru acestea, dar și punerea unui accent sporit asupra confiscării bunurilor ilicite. Raportul de audit mai recomandă creșterea gradului de educație anticorupție pentru entitățile publice și private interesate, prin module de instruire pentru funcționarii publici și personalul contractual, dar și cursuri de formare, cu testare interactivă on-line, pentru persoanele din conducerea instituțiilor publice.

În ceea ce privește mecanismul de monitorizare a strategiei, raportul de audit recunoaște valoarea adăugată a misiunilor de evaluare și recomandă menținerea lor, deoarece acestea constituie o măsură extrem de benefică desensibilizare și consiliere. Se recomandă și adăugarea unui mecanism de urmărire a punerii în aplicare a recomandărilor formulate ca urmare a misiunilor. Se recomandă alocarea de resurse financiare pentru implementarea politicii anticorupție.

 

1.2 Corelarea cu alte politici naționale și sectoriale

În arhitectura politicilor publice naționale, SNA ocupă un loc important, la intersecția mai multor politici publice,reprezentând la rândul său o politică sectorială prin raportare la Strategia Națională de Apărare a Țării  (SNApT) 2015-2019.De altfel, SNApT identifică în mod direct corupția ca pe un risc și o vulnerabilitate importantă:

  • “nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistenţa dificultăţilor economice, proliferarea economiei subterane şi a corupţiei, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar şi de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul UE şi gradul scăzut de rezistență faţă de turbulenţele majore de pe pieţele externe, mai ales pe zona financiar‐bancară”;
  • „corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”.


SNApT confirmă evaluarea internă a SNA legată de capacitatea redusă a administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene,asumat de asemenea ca vulnerabilitate.

Deşi este o strategie cu caracter orizontal, aptă de a produce efecte la nivelul tuturor instituțiilor şi autorităților publice, SNA nu este un remediu universal şi nu poate soluționa singură cauzele profunde ale corupției din România. Prin acest document strategic nu se poate realiza reforma administrativă sau descentralizarea serviciilor publice, după cum nu se pot soluţiona problemele de salarizare ale diferitelor categorii profesionale.

Pentru a atinge efectele scontate, SNA se completează şi corelează cu strategii sectoriale precum Strategia de reformă a funcției publice, Strategia  pentru consolidarea administrației publice,Strategia pentru dezvoltarea justiției ca serviciu public, Strategia națională pentru achiziții publice sau Strategia națională pentru competitivitate,Strategia națională privind agenda digitală pentru România 2020.

 

1.3 Fenomenul corupției din România reflectat în cercetări, statistici, sondaje naționale și internaționale

1.3.1. Percepția fenomenului de corupție din România

În ceea ce privește analiza comparativă între momentul 2012, când a fost lansată Strategia Națională Anticorupție 2012-2015 și datele cele mai recente, respectiv din ultimul Barometru Global al Corupției din 2013, situația se prezintă astfel:

 

Indicator

Strategia 2012-2015

Stadiu actual

Indicele de percepție a Corupției

RO

UE

RO

UE

Aproximativ trei sferturi dintre țările cărora li se aplică acest index au un scor inferior valorii de 5 (pe o scara de la 0-nivel ridicat de corupție, la 10- nivel ridicat de integritate)

România are un scor de 3.6.

6.37 media UE

România are un scor de 46 (0 nivel ridicat de corupție și 100 nivel de integritate)

Media este 65.36

 

 

 

 

 

 

 

Barometrul Global a Corupției

87% dintre respondenţii români consideră că nivelul corupţiei din România a crescut în ultimii 3 ani

73% media UE

 

 

43% dintre respondenţii români consideră că nivelul corupţiei din România a crescut mult în ultimii 2 ani și 21% că a crescut puțin

28.5% dintre europeni apreciază că nivelul corupției a crescut mult și 24.18% ca a crescut puțin

Partidele politice şi parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie (cu un scor de 4.5), urmate îndeaproape de justiţie (4), poliţie (3.9) şi funcţionari publici (3.8)

Media UE

4.4 (partide politice)

3.5 (parlament)

3.4 (justiţie)

3.1 (poliţie)

3.5 (funcţionari publici)

Partidele politice şi parlamentul rămân instituțiile considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie (cu un scor de 76%, respectiv 68%), urmate de justiţie (58%), poliţie (54%) şi funcţionari publici (50%).

Media UE

69.6% (partide politice)

57.7 % (parlament)

45.5 % (justiţie)

41 % (poliţie)

50.6 %

(funcţionari publici)

Numai 7% dintre respondenţi apreciază ca eficiente eforturile curente ale Guvernului de a lupta împotriva corupţiei

26% - media UE

2% dintre respondenţi apreciază ca foarte eficiente eforturile Guvernului de a lupta împotriva corupţiei și 11% ca eficiente

1.27% dintre europeni apreciază ca foarte eficiente eforturile Guvernului de a lupta împotriva corupţiei și 10.81% ca eficiente

Raportul Națiuni în Tranziție

4.00

3.27 - media UE pentru anul 2010.

3.46

2.63 - media UE pentru anul 2015

Sondaj al Băncii Mondiale asupra Mediului de Afaceri și Performanțelor Investiționale 2005-2008[8]

Mediul de afaceri din Romania consideră corupția ca o problemă majoră în a face afaceri ( a treia ca importanță din 14)

44% din mediul de afaceri din România percepe ca fiind mai redusă corupția din administrația publică decât cea de acum 2 ani[9]

 

Un studiu referitor la libertatea economică relevă că în Romania este mai dificil de dezvoltat o afacere decât în țările vecine din UE, Bulgaria și Ungaria, dar mai ușor decât în Franța sau Italia. Astfel, Indexul Libertății Economice 2016, realizat de Heritage Foundation[10],plasează Romania pe locul 61 în lume, dintr-un total de 178 de țări evaluate.Țara noastră pierde astfel 4 locuri în clasamentul mondial al libertății economice față de indexul realizat în anul 2015. Clasamentul pe 2016 acordă României o medie de 65,5 puncte (din 100 posibile).

Rămânând în zona de afaceri, în ultimul Eurobarometru[11]din 2015 cu privire la atitudinea privind corupția în UE, țara noastră se află peste media europeană, fapt care nu face decât să îngreuneze dezvoltarea acestui sector.

2.jpg

Referitor la modalitățile de manifestare a corupției, unul din patru cetățeni ai UE consideră că este acceptabil să oferi un cadou (23%) sau să faci o favoare (26%), iar aproape unul din șase respondenți (16%) apreciază că este acceptabil să oferi bani pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul deservicii publice.

Este interesant de remarcat faptul că pe toate cele trei dimensiuni evaluate(oferirea de favoruri, cadouri sau bani), românii manifestă o reticență foarte mare de a formula un punct de vedere. Unul din zece români (11%, în timp ce media europeană este 2%) se feresc să spună că ar face o favoare pentru a obține ceva de la administrația publică, mai mult de două treimi (69%, media europeană 72%) dezaprobă o asemenea conduită,iar unul din cinci (20%, media europeană 26%) aprobă acest demers. Proporția cea mai redusă a cetățenilor care ar recurge la un astfel de gest se înregistrează în Finlanda (8%), în timp ce proporția cea mai ridicată (68%) –mai mult de două treimi – se înregistrează în Croația. 

Rata abținerilor rămâne mare și în ceea ce privește oferirea unui cadou pentru a obține ceva de la administrația publică sau de la sistemul de servicii publice. Media europeană a non-răspunsurilor este 1%, în timp ce România înregistrează o proporție de 8% non-răspunsuri. Mai mult de două treimi dintre lituanieni (67%) sunt dispuși să ofere cadouri, iar cei mai puțin dispuși sunt finlandezii (6%) și danezii (8%).

Înclinația spre non-răspunsuri rămâne ridicată și în ceea ce privește oferirea de bani, aproape unul din zece români (9%)preferând să nu răspundă la această întrebare, față de media europeană de 2%.Aproape jumătate dintre lituanieni (42%) sunt gata să ofere bani, în timp ce portughezii (6%), spaniolii (7%) și finlandezii (7%) nu ar recurge la un astfel de gest. De remarcat faptul că, în Danemarca, una dintre cele mai integre țări din Europa, un sfert dintre respondenți (25%) se declară dispuși să ofere bani.

Indexul de Integritate Publică[12] elaborat de European Research Centre for Anti-Corruption and State-Building (ERCAS) şi Hertie School of Governance evidențiază faptul că, în 2012, România era pe ultimul loc, pentru ca, în 2014, să se situeze pe locul 27 din 28 în UE în ceea ce priveşte integritatea publică. Date mai recente arată că în 2015 România a continuat să progreseze, având cea mai mare îmbunătăţire a scorului de integritate în ultimul an (0.63 puncte), datorată unor procese de simplificare administrativă şi digitizare a unor servicii publice, devansând Croaţia, Bulgaria, Grecia,Slovacia şi urcând pe locul 24 în UE[13].


Scorurile de integritate publică în 2015 ale tuturor statelor membre UE, pe regiuni[14]


Indexul IIP

Simplitate adminis­trativă

Comerț deschis

Indepen-dența Justiției

Audit

Servicii de e-gu­vernare

Utiliza­tori e-gu­vernare

Schimbare IIP 2015- 2014


Media UE

5.68

6.06

5.86

5.89

5.01

5.74

5.50

-0.03

Central & Est

4.25

5.26

3.86

3.86

3.76

4.36

4.37

-0.02

Bulgaria

2.18

2.10

3.20

1.15

3.83

1.00

1.82

-0.20

Croația

2.52

2.57

1.00

2.88

1.24

3.61

3.81

-0.12

Cehia

3.13

1.54

2.88

4.36

3.99

2.54

3.45

-0.09

Estonia

8.38

10.00

9.24

8.12

6.45

7.28

9.18

0.55

Ungaria

4.54

6.67

1.13

4.72

5.28

4.79

4.62

-0.30

Letonia

5.78

7.51

5.30

4.65

4.96

6.45

5.79

-0.15

Lituania

5.84

8.90

6.37

3.90

3.83

7.16

4.86

0.06

Polonia

3.54

1.00

4.13

4.86

3.83

4.55

2.87

-0.17

România

3.23

6.55

3.68

3.51

1.28

3.37

1.00

0.63

Slovacia

3.64

2.68

3.25

1.00

5.28

3.96

5.68

-0.20

Slovenia

3.92

8.35

2.25

3.28

1.40

3.25

4.97

-0.27


Nord

8.39

8.83

8.45

9.36

8.04

6.57

9.10

-0.21

Danemar­ca

8.36

8.77

9.24

9.87

6.33

5.97

10.00

-0.13

Finlanda

8.71

8.99

6.92

10.00

10.00

7.28

9.06

-0.17

Suedia

8.10

8.73

9.18

8.20

7.78

6.45

8.25

-0.34


Sud

4.71

5.05

5.11

4.62

3.44

5.68

4.35

-0.04

Cipru

4.27

2.89

5.60

5.59

4.15

3.72

3.69

-0.50

Grecia

4.33

6.62

3.44

3.92

1.52

5.38

5.09

-0.01

Italia

4.15

5.60

5.08

3.67

1.00

7.04

2.52

0.03

Malta

4.46

1.47

4.11

5.91

7.78

2.89

4.62

0.07

Portugalia

5.64

8.32

5.38

5.66

4.03

5.74

4.74

-0.07

Spania

5.38

5.42

7.06

2.96

2.13

9.29

5.44

0.29


Vest

7.36

6.87

8.19

8.35

6.77

7.38

6.57

0.01

Austria

6.36

2.97

7.75

7.08

6.93

7.04

6.38

-0.14

Belgia

7.11

8.97

7.43

8.12

6.13

6.21

5.79

-0.05

Franța

8.03

8.66

9.44

6.66

6.33

10.00

7.08

0.14

Germania

6.37

3.48

7.61

8.56

6.57

6.09

5.91

-0.23

Irlanda

7.40

9.57

10.00

9.37

3.66

6.21

5.56

0.01

Luxem­burg

7.03

3.80

7.11

8.81

9.07

5.50

7.90

0.16

Olanda

8.69

9.30

8.17

9.00

8.02

9.17

8.48

0.03

Marea Britanie

7.85

8.20

7.99

9.23

7.46

8.82

5.44

0.11


Surse: Eurostat 2015, Banca Mondială, Doing Business Data set 2015, ONU, E-Government Survey 2014 şi calcule proprii.Legenda. Scorurile variază de la 1 la 10, unde 10 desemnează cel mai bun control al corupţiei.


În luna martie 2016, în cadrul conferinţei „Monitorizarea Guvernului: Măsurarea Riscurilor de Corupţie în Datele privind Achiziţiile Publice” organizată de către Societatea Academică din România, împreună cu Institutul pentru Transparență Guvernamentală(Budapesta), Consiliul Concurenței și ANAP, a fost prezentată metodologia de elaborare a Indicelui Riscului de Corupţie (IRC) care este aplicat contractelor publicate în Tenders Electronic Daily (TED). IRC poate fi folosit pentru a estima riscul de corupţie la nivel de contract în fiecare Stat Membru. Principalele concluzii referitoare la situația corupției în achizițiile publice s-au referit la faptul că România este pe primul loc în UE în ceea ce privește volumul și calitatea informațiilor oferite per contract publicat în TED. Aceste date nu sunt neapărat și corecte în fiecare caz, dar spre deosebire de țările cu cele mai puține date disponibile (Finlanda, Spania și Suedia), care au o rată medie de eroare administrativă între aproximativ 32% și 40%, România are o rată de numa i0.2%. România se află la mijlocul clasamentului în ceea ce privește frecvența atribuirii contractelor de achiziții unui singur ofertant (22% din cazuri). Situația este mai bună decât în țări precum Lituania, Grecia și Italia, dar mai rea decât în Slovenia, Bulgaria, Letonia și chiar decât media instituțiilor UE (acestea pot atribui contracte la fel ca Statele Membre). România este pe primul loc în UE în ceea ce privește costul corupției în achizițiile publice. Din cauza riscului mărit de corupție,măsurat prin IRC, care, în cazul României înregistrează prezența mai multor indicatori de risc, prețul mediu per contract este mai mare cu aproximativ 33% decât în restul țărilor europene[15].


1.3.2. Experiența directă a faptelor de corupție

Analiza fenomenului corupției prin instrumente de cercetare științifică reprezintă o activitate care completează în mod necesar orice politică națională anticorupție și ajută la construirea unei înțelegeri mai bune a conceptului larg al integrității în exercitarea unei funcții publice.Constatările Eurobarometrului, precum și ale altor cercetări naționale, se bazează, însă, în mod predominant, pe percepții generale și mai puțin pe experiențe concrete.

Pentru a corecta această deficiență de înțelegere a fenomenului, MJ și Facultățile de Drept ale Universităților din București și Amsterdam, cu sprijinul DNA și PÎCCJ, au derulat un studiu privind corupția[16], al cărui scop a fost de a înțelege mai bine cauzele acesteia, precum și consecințele de ordin personal și profesional ale condamnărilor pentru fapte de corupție. În consecință, acest studiu s-a adresat persoanelor care au avut experiențe nemijlocite cu sistemul legal românesc în materia combaterii corupției,respectiv celor condamnați pentru fapte de corupție.


3.jpg

Concluziile cercetării susțin nevoia instrumentelor preventive și contribuie în felul acesta la oferirea unui suport științific demersurilor pe care MJ le promovează. Astfel,majoritatea factorilor propuşi ca influenţând comportamentul corupt au avut într-adevăr legătură cu intenţia persoanelor de a se angaja în acte de corupţie. Totuşi, cei mai importanţi factori explicativi au fost normele morale personale privitoare la corupţie şi beneficiile aşteptate în urma angajării în acte de corupţie. Dintre aceste beneficii, cele mai importante au fost satisfacţia şi gratificarea personală, precum şi posibilitatea de a oferi o viaţă mai bună familiilor lor – iar nu câştigul financiar, după cum se presupune adesea. În mod similar, riscul de a fi prins și severitatea pedepsei nu au avut efectul disuasiv scontat. În cadrul studiului, au fost adresate de asemenea întrebări privind intenţiile persoanelor respective de a se angaja în alte forme de comportament ne-etic. Analizele arată că factorii care par să stea la baza corupţiei pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de integritate în general.

În continuare, studiul a arătat că lipsesc în special acele mecanisme preventive care ar fi de natură să determine abţinerea de la acte de corupţie şi respectarea standardelor de integritate. În timp ce România răspunde în principal la corupţie în mod represiv, prin intermediul unui răspuns puternic al justiţiei penale, interviurile lasă impresia că multe dintre aceste cazuri ar fi putut fi evitate dacă ar fi fost implementate standarde de integritate, coduri clare de conduită şi sisteme de gestionare a conformităţii în contextul organizaţional în care aceşti respondenţi s-au angajat în infracţiuni de corupţie.


1.4 Agenda internațională

1.4.1 Conferința ministerială OCDE și Summit-ul de la Londra

SNA contribuie și la dezvoltarea componentei internaționale, aderarea României la Convenţia OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacţiilor comerciale internaţionale continuând să fie un obiectiv strategic național și o prioritate a agendei naţionale anticorupţie. Cu ocazia conferinței ministeriale OCDE din martie 2016, România a reiterat intenția de a lucra în mod activ la obținerea statutului de membru cu drepturi depline al OCDE și de a deveni un participant în cadrul Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale, în vederea aderării la Convenţia OCDE. Prin semnarea declarației miniștrilor de justiție, România s-a angajat, printre altele, să continue eforturile de combatere a corupției, să îmbunătățească cooperarea internațională, să promoveze o mai bună protecție a avertizorilor în interes public și să consolideze parteneriatele împotriva corupției dintre sectorul public și mediul privat.

Summit-ul Anticorupție găzduit la Londra, în data de 12 mai 2016, a relansat lupta împotriva corupției ca o prioritate globală și necesară pentru combaterea sărăciei și dezvoltarea durabilă. La finalul summit-ului, țările participante au reiterat, într-o declarație comună, necesitatea combaterii corupției la nivel global. Delegații prezenți la reuniune au agreat să folosească și să implementeze acordurile internaționale în vigoare și să transforme combaterea corupției într-o prioritate internă și externă. În cadrul acestui eveniment, România a comunicat la rândul său determinarea de a accelera lupta împotriva corupției, subliniind faptul că aceasta este o datorie față de cetățeni. În documentul publicat la finalul reuniunii, România și-a declarat angajamentul de a menține cursul politicii anticorupție din ultimii ani și de a implementa un nou set de măsuri în cadrul viitoarei strategii naționale anticorupție.


1.4.2 Cadru de cooperare pentru promovarea integrității

Strategia este corelată cu toate instrumentele internaționale anticorupție la care România este parte (MCV, raportul anticorupție al UE, GRECO, UNCAC, RAI, SEECP, IACA). Prin acest document strategic se urmăreşte implementarea eficientă a standardelor interne şi internaţionale anticorupţie, dar şi pregătirea evaluării României în cadrul rundei a doua a mecanismului de evaluare a implementării UNCAC. Anul 2015 a marcat debutul evaluării României de către GRECO în cadrul rundei a patra de evaluare, ce are drept teme integritatea membrilor parlamentului și a sistemului judiciar. În 2016 va fi dat publicității al doilea Raport Anticorupție al UE, care analizează trei teme de interes: corupția în sistemul de sănătate, achizițiile publice în procedurile care implică fonduri europene și spălarea banilor – circuit efinanciare și beneficiarul real.

Concluziile rapoartelor periodice emise de CE,GRECO şi ONU, precum şi alte iniţiative regionale sau internaţionale la care România este parte vor completa procesul de monitorizare.


2. VALORI ŞI PRINCIPII

2.1. Valori

SNA 2016 - 2020 păstrează premisa asumării de către toate instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv întreprinderile publice[1] și alte instituții aflate în coordonarea, subordinea și sub autoritatea instituțiilor publice, a următoarelor valori fundamentale: 

  • voinţa politică – toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească şi cea legislativă înţeleg importanţa unei societăţi lipsite de corupţie şi vor conlucra pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;
  • integritatea – reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor de serviciu. Totodată, aceştia sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilităţi;
  • prioritatea interesului public– reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia nu trebuie să se folosească de funcția publică pentru obţinerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;
  • transparenţa – reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice vor asigura accesul neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi consultarea societăţii civile în cadrul acestui proces.


2.2. Principii

Fiecare măsură se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii publice moderne şi eficiente:

  • principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali înfaţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;
  • principiul răspunderii potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor;
  • principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;
  • principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: Instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri puternice, care să fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;
  • principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile „anti-mită” nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt, că mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administraţiei trebuie să iniţieze, să supravegheze şi să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupţiei, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale ale  integrității, transparenţei şi responsabilității şi că aceasta subminează eficacitatea organizaţională;
  • principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative. Atât instituţiile publice, cât şi cele private trebuie să dea dovadă de diligenţă în evaluarea partenerilor, agenţilor şi contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entităţi şi sunt datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale, trebuie să verifice dacă respectivele organizaţii au politici şi proceduri care sunt în concordanţă cu aceste principii şi orientări;
  • principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional;
  • principiul cooperării şi coerenţei,în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;
  • principiul parteneriatului public – privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei;
  • principiul accesului neîngrădit la informațiile de interes public și al transparenței decizionale


2.3. Definiţii:

  • Incidentde integritate – situația în care cu privire la un angajat alunei instituții/autorități publice sau întreprinderi publice a fost luată sau dispusă cel puțin una din următoarele măsuri:

        a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârşirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcţiei publice;

        b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicţiilor, incompatibilităţilor, conflictului de interese sau declarării averilor;

        c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenţia Naţională de Integritate, referitor la încălcarea obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităţilor;

        d) rămânerea definitivă a unei decizii emise de Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) privind o lucrare științifică.

  • Etica se referă la comportamentul individual, în context organizațional sau nu, care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor și regulilor etice explicite (coduri de etică, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizațională),fie prin prisma consecințelor acțiunilor înseși;
  • Comportamentul integrueste acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală și profesională;
  • Comportamentul lipsit de integritate este o formă de subminare a misiunii organizației, conducând la un climat organizațional toxic pentru angajați și terți, și afectând interesele legitime ale tuturor celor implicați, inclusiv interesul public;
  • Planul de integritate – ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituției ca remedii pentru riscurile și vulnerabilitățile instituționale la corupție identificate. Măsurile preconizate pot viza prevenirea corupției, educația angajaților dar și a publicului-țintă vizat de activitatea instituției/autorității, întreprinderii publice, precum și combaterea corupției. Pentru întreprinderile publice, planurile de integritate vor încorpora îndrumările cuprinse în ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica și conformitatea[2].Planurile de integritate sunt asumate prin acte juridice, precum ordine sau decizii ale conducerii entității;
  • Open contracting data standard[3]- este procesul de transparentizare a procesului de achiziție publică și derulare a contractelor prin punerea la dispoziție a datelor deținute de autoritățile publice și implicarea publicului și mediului de afaceri în identificarea și rezolvarea problemelor în domeniu. Procesul este compus din doua etape principale: deschiderea datelor și implicarea cetățenilor și mediului de afaceri. Deschiderea datelor și publicarea lor se fac după standarde recunoscute ca buna practică la nivel internațional - Open Contracting Data Standard (OCDS). Deschiderea datelor nu se limitează doar la procesul de achiziție, ci și la faza de contractare și desfășurare a contractelor. Implicarea publicului și a mediului de afaceri aduce beneficii prin găsirea de soluții alternative, mai eficiente, în folosirea banului public, precum și la depășirea unor probleme în derularea procesului de achiziție sau derulare a contractelor. Printre beneficii ar fi important de menționat: folosirea eficientă a fondurilor publice; oferirea posibilității accesării fondurilor publice de către o plajă mai largă de participanți, reducând costurile prin creșterea competiției; oferirea posibilității creșterii calității bunurilor și serviciilor contractate din fonduri publice; prevenirea corupției;promovarea unei analize participative a datelor pentru găsirea de soluții la problemele sectorului public și ale comunităților;
  • Standarde legale de integritate – Sunt avute în vedere acele măsuri de transparență instituțională și de prevenire a corupției consacrate de legislația națională și reflectate în inventarul anexă la SNA.
  • Pantouflage - Noile abordări în managementul sectorului public, împreună cu posibilitățile extinse de muncă, au schimbat relațiile serviciului public și ale sectorului privat, precum și percepția publică asupra acestor relații. Necesitatea de a menține încrederea publicului,în special în perioadele de schimbare, sporește importanța dezvoltării și menținerii sistemelor ce abordează conflictele de interese, inclusiv pe cele care apar la migrarea funcționarilor publici către sectorul privat. Cele mai frecvente obiective ale unui sistem care abordează migrarea funcționarilor publici din sectorul public în cel privat sunt: (1) să se asigure că anumite informații dobândite în serviciul public nu sunt utilizate în mod abuziv; (2) să se asigure că exercitarea autorității de către un funcționar public nu este influențată de câștigul personal, inclusiv prin speranța sau așteptarea unei angajări viitoare și (3) să se asigure că accesul și contactele actualilor precum și ale foștilor funcționari publici nu sunt utilizate pentru beneficiile nejustificate ale funcționarilor sau ale altora.

[1] În sensul OUG nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (Legea nr.111/2016)


3. CADRUL NECESAR IMPLEMENTĂRII SNA

SNA 2016 - 2020 poate deveni un instrument de lucru eficient dacă pe întreaga perioadă de implementare sunt asigurate următoarele condiții minimale pentru succes:

  • Stabilitatea legislativă și instituțională a cadrului anticorupție care a generat performanță în activitatea DNA și ANI;
  • Garantarea independenței sau, după caz, a autonomiei operaționale, a autorităților cu rol în prevenirea și combaterea corupției;
  • Instituționalizarea reacției față de eșecul de a preveni corupția;
  • Asumarea transparenței și a guvernării deschise ca principii directoare pentru toate măsurile de implementare a SNA și ca premise pentru soluții inovatoare de reducere a fenomenului corupției;
  • Fundamentarea pe studii de impact a oricăror decizii de politică publică care pot afecta mediul de afaceri şi angajarea într-un dialog deschis cu companiile autohtone şi cu investitorii străini;
  • Alocarea de resurse adecvate pentru proiecte dezvoltate pe cele trei dimensiuni ale intervenției: educație, prevenire și combatere.


4. SCOP, PUBLICUL ȚINTĂ ȘI ABORDAREA PROPUSĂ

Scopul SNA 2016-2020 este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea prevenirii corupției în România.

Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile.

Pentru fiecare tip de intervenţie, sunt identificate obiective generale şi specifice. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparenței decizionale și a guvernării deschise, ca un corolar al prezentului document strategic, dublată de abordarea trihotomică de intervenţie strategică în domeniul anticorupţie: prevenire, educaţie şi combatere.


5. IMPACTUL SCONTAT AL STRATEGIEI

Implementarea SNA 2016 – 2020 va conduce la atingerea a cel puțin șase rezultate:

  • Încadrarea în media UE privind percepția și mentalitatea publică internă legată de amploarea fenomenului de corupție din România;
  • Reducerea substanțială, cu cel puțin 50%, a cazurilor de fraudare și corupere a procedurilor de achiziții publice și a incidentelor de integritate în sectoarele vulnerabile identificate; 
  • Implementarea măsurilor preventive anticorupție în peste 80% din instituțiile publice și întreprinderile publice, ca parte a unui plan de integritate dezvoltat pe bază de analiză de risc și standarde de control managerial intern;
  • Atingerea obiectivelor MCV și asimilarea instituțională națională a procedurilor de evaluare, ca o garanție a ireversibilității măsurilor de consolidare a integrității în exercitarea funcțiilor publice; 
  • Aderarea României la Convenția anti-mită a OCDE;
  • Promovarea regională și internațională a experienței anticorupție deținută de România.


6. OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE, ACȚIUNI PRINCIPALE

6.1. Obiectiv general 1 - Dezvoltarea unei culturi atransparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și local

De peste 15 ani, România a adoptat două legi considerate încă etalon în plan internațional în materia accesului la informații de interes public și în cea a transparenței procesului decizional. Evaluarea implementării SNA 2012 – 2015 a arătat un grad relativ scăzut - spre mediu – a  implementării Legilor nr. 544/2001 și 52/2003. Tangențial, implementarea celor două legi a fost sprijinită prin mecanismele promovate de SNA și Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă. Cu toate acestea, absența unui coordonator al problematicii, resursele insuficiente alocate și abordarea preponderent formalistă în aplicarea celor două legi explică, în mare parte, efectul preventiv redus. Odată cu înființarea unei structuri dedicate implementării acestor legi, MCPDC, acestea au cunoscut un reviriment notabil, atât prin prisma informațiilor publicate de către instituțiile publice, cât și prin raportare la rețelele de practicieni din cadrul instituțiilor publice care au început să primească, în mod structurat și coerent, îndrumare metodologică și acces la bunele practici în materie.

SNA 2016 – 2020 propune creșterea calității implementării prevederilor privind accesul la informații de interes public.Acest lucru se va realiza prin preluarea în SNA a conținutului Memorandumului adoptat de Guvern la 3 martie 2016[1] (anexa 4 la H.G), concomitent cu dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro, un portal de centralizare a informațiilor de interes public și de informatizare a interacțiunii interinstituționale. De asemenea, creșterea calității procesului de asigurare a transparenței decizionale va fi făcută într-un mod etapizat, procesul demarând prin standardizarea acestei proceduri și diseminarea Ghidului privind un proces transparent și eficient de consultare publică în administrație, material ce va sprijini administrația publică. Această măsură va fi implementată atât prin monitorizarea procedurilor de realizare a consultării publice la nivel central și local, cât și prin soluții tehnice,precum dezvoltarea platformei consultare.gov.ro, soluție de creștere a predictibilității și de urmărire a procesului de elaborare a actelor normative de la nivelul executivului. În plus, în completarea standardului de publicare a informațiilor de interes public prevăzute în anexa 4, întreprinderile publice vor lua măsurile necesare pentru publicarea pe pagina de internet și a altor informații de interes public (anexa 5 la H.G.).

Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) va dezvolta Registrul Unic al Transparenței Intereselor, o inițiativă care, pe bază de conformare voluntară, va afișa informații despre persoanele juridice care interacționează cu autoritățile și instituțiile administrației publice centrale în legătură cu promovarea de documente de politici publice și acte normative, în etapa premergătoare procedurii reglementate prin Legea nr. 52/2003.

Efectul măsurilor de transparență instituțională va fi în continuare potențat prin corelarea SNA cu acțiunile legate de Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă. De altfel, aderarea la OGP a pus accentul pe promovarea de către Guvern a transparenţei guvernamentale, încurajarea participării civice la viaţa publică, folosirea noilor tehnologii în administrație şi combaterea corupţiei. Cancelaria Prim-Ministrului, alături de MCPDC și MJ, își asumă, prin Planul național de acțiune 2016-2018 în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, o serie de angajamente ce vizează teme complementare, inclusiv măsurile asumate de Guvernul României la Summit-ul Anticorupție de la Londra.

În vederea creșterii transparenței în domeniul bugetar şi al îmbunătățirii managementului resurselor bugetare, MFP a operaţionalizat, în 2016, sistemul naţional de verificare, monitorizare,raportare şi control al situaţiilor financiare și al angajamentelor legale ale entităţilor publice din România. La nivelul instituțiilor publice, acest sistem oferă posibilitatea monitorizării în timp real a alocării și utilizării resurselor publice atât la nivelul fiecărei instituții publice, cât și la nivelul instituțiilor ierarhic inferioare; permite o redistribuire dinamică a resurselor bugetare între instituțiile publice din cadrul aceluiași ordonator; responsabilizează fiecare instituție publică pentru îndeplinirea obligațiilor legale de a înregistra și furniza informații către sistem. La nivelul instituțiilor centrale de reglementare și control, sistemul naţional de raportare oferă informații în timp real despre alocarea și utilizarea resurselor bugetare; permite analiza și identificarea resurselor bugetare disponibile, în vederea realocării prin rectificări bugetare; creând infrastructura necesară implementării pe scară largă a bugetului multianual pe programe. SNA preconizează măsuri de consolidare a platformei de transparenţă bugetară,precum şi utilizarea acesteia în acţiunile de control administrativ.

De asemenea, SNA propune creşterea gradului de transparenţă a alocărilor bugetare, inclusiv către administraţia publică locală prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al Programului Național pentru Dezvoltare Locală. Măsurile preconizate vor creşte gradul de predictibilitate a alocărilor bugetare, limitând totodată clientelismul politic.


Obiectiv specific 1.1 - Creșterea transparenței instituționale și a proceselor decizionale

Acțiuni principale:

  1. Dezvoltarea conceptului Registrului Unic al Transparenței Intereselor – RUTI (www.ruti.gov.ro) – (Angajament OGP/ Summit Londra);
  2. Testarea și reglementarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor;
  3. Completarea legislației, revizuirea mecanismelor instituționale şi monitorizarea aplicării regulilor privind accesul la informații de interes public și transparență decizională;
  4. Dezvoltarea de schimburi de bune practici, asistență, cursuri de formare pentru creșterea capacității instituțiilor publice de a furniza informații de interes public și de a asigura un proces participativ de calitate;
  5. Monitorizarea standardelor de afișarea informațiilor de interes public pentru instituțiile și întreprinderile publice;
  6. Monitorizarea aplicării Ghidului privind consultarea publică în administrația publică;
  7. Dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro;
  8. Dezvoltarea platformei consultare.gov.ro pentru a asigura creșterea transparenței decizionale;
  9. Crearea unei evidențe unice a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică;
  10. Cooperarea cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și cu organizațiile societății civile în vederea unei mai bune implementări a guvernării deschise la nivel local și central.


 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

  1.  

MCPDC în cooperare cu Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Justiției

Septembrie 2016

8.000.000 lei

 

  1.  

MCPDC

 

Septembrie 2016 - 2018

  1.  

În permanență

  1.  

În permanență

  1.  

În permanență, trimestrial

  1.  

În permanență

  1.  

MCDPC și Cancelaria Prim-Ministrului

Aprilie 2017

  1.  

Iunie 2017

  1.  

MCPDC în cooperare cu MJ și SGG

2017

  1.  

Cancelaria Prim–Ministrului, MCDPC în cooperare cu MDRAP și asociațiile reprezentative ale UAT- urilor

În permanență


Obiectiv specific 1.2 - Creșterea transparenței proceselor de administrare a resurselor publice

Acțiuni principale:

  1. Revizuirea și publicarea în format deschis a tuturor procedurilor de alocare a resurselor publice și a tuturor sumelor alocate prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al Programului Național pentru Dezvoltare Locală; după stabilirea unui etalon, extinderea regulilor de transparență la nivelul tuturor fondurilor speciale gestionate de autoritățile publice centrale și locale;
  2. Consolidarea platformei de transparență bugetară prin creșterea numărului de informații, rapoarte şi bugete publicate;
  3. Publicarea anuală a informațiilor privind utilizarea publică și reutilizarea socială a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale (Angajament OGP/Summit Londra);
  4. Implementarea open contracting data standard la nivelul următoarelor sectoare publice: infrastructură, energie, sănătate. Extinderea ulterioară a aplicării standardului la nivel național (Angajament OGP/Summit Londra);
  5. Publicarea în format deschis a datelor statistice privind rezultatele obținute în cadrul mecanismului de prevenire a conflictului de interese în achizițiile publice finanțate din fonduri naționale și europene;
  6. Publicarea anuală, în format deschis, a indicatorilor de performanță elaborați și monitorizați în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție(Angajament OGP/Summit Londra);
  7. Publicarea în format deschis a stadiului de implementare pentru proiectele de investiții publice, prin evidențierea stadiului de realizare a indicatorilor tehnico-economici obligatorii conform legislației privind finanțele publice;
  8. Extinderea publicării în format deschis a indicatorilor tehnici (de rezultat și de impact), alături de cei financiari existenți pe portalul data.gov.ro, pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum şi a întregii documentaţii de proiect.[1] 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

1.

Guvernul României

Trim. IV 2016

 

26.000.000 lei

2.

MFP

Permanent, începând cu 2016

3.

ANABI

Anual

4.

Cancelaria Prim-Ministrului

2018

5.

ANI

Anual, începând cu 2017

6.

MJ

Anual, începând cu 2017

7.

ANAP, AADR

Semestrial, începând cu 2018

8.

MFE

2017


 6.2 Obiectiv general 2 – Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative

Legislația națională include un set complet de măsuri preventive, iar prezenta strategie își propune să continue abordarea SNA 2012 – 2015, de asigurare a aplicării acestor măsuri la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor publice centrale și locale. Eficiența redusă a măsurilor preventive a fost determinată de cele mai multe ori de o cunoaștere limitată de către conducerea instituțiilor publice a acestor măsuri, de bugetarea deficitară și nu în ultimul rând de nealocarea resurselor umane calificate pentru a pune în aplicare cadrul existent.

Prezenta strategie menține paradigma care a stat la baza SNA 2012 – 2015, și anume aceea a asimilării cu un eșec de management, la nivelul instituției publice afectate, a oricărui nou dosar al DNA și ANI. Astfel,se consolidează această abordare introducându-se mecanisme concrete de gestionare a eșecului de management prin evaluări ex-post, prin dezvoltarea de măsuri particularizate post incident și prin corelarea evaluării performanței manageriale cu cea a integrității instituționale. Noua strategie promovează modelul de manager de instituție care se implică efectiv în promovarea integrității instituției, care își oferă propriul exemplu de integritate și sancționează sau gestionează adecvat încălcările regulilor, de la cele mai mici, de tipul abaterilor administrative, până la cele mai grave, de nivelul infracțiunilor. Totodată, sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu și-au dovedit eficiența în practică (consilierul de etică, interdicțiile post angajare și protecția avertizorului în interes public).


Obiectiv specific 2.1 – Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale

Acțiuni principale:

  1. Auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupției la nivelul tuturor autorităților publice;

  2. Revizuirea actelor normative secundare și/sau terțiare în materie pentru asigurarea corelării standardelor de control managerial intern cu inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției;

  3. Adoptarea cadrului normativ necesar pentru introducerea unei metodologii standard de evaluare a riscurilor de corupție și implementarea acesteia, la nivel central, ca premisă pentru actualizarea o dată la doi ani a planurilor de integritate;

  4. Dezvoltarea unui mecanism instituțional de evaluare ex-post a incidentelor de integritate și de promovare a măsurilor preventive adaptate la tipologia faptelor analizate;

  5. Publicarea listei incidentelor de integritate și a măsurilor de remediere, alături de rezultatele evaluării SCIM și de indicatorii aferenți fiecărui standard;

  6. Adoptarea unui standard de raportare anual referitor la modul de utilizare a banilor publici pentru atingerea obiectivelor instituției publice, ca premisă pentru stabilirea finanţării viitoare şi reflectarea acestui standard în rapoartele anuale ale instituţiilor publice;

  7. Stabilirea de ținte de management pentru funcțiile de conducere privind gradul de conformitate administrativă și de implementare a standardelor legale de integritate, precum și aplicarea corelativă de măsuri manageriale corective.


 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

Structurile de audit intern din cadrul instituțiilor publice

2018

Nu are implicații financiare suplimentare

 

 

2.

SGG în cooperare cu MJ

2017

3.

MAI (DGA) în cooperare cu MJ și cu un grup de lucru inter – instituțional constituit în acest scop

2017

4.

MJ în cooperare cu DNA, ANI, PÎCCJ și DGA

2017

5.

MJ și SGG

Anual, începând cu 2018

6.

Cancelaria Prim-Ministrului în cooperare cu MFP și MCPDC

2017

7.

Cancelaria Prim - Ministrului în cooperare cu SGG şi conducătorii instituțiilor/autorităților publice

2017


Obiectiv specific 2.2 – Creșterea eficienței măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative cu privire la consilierul de etică, protecția avertizorului în interes public și interdicțiile post-angajare (pantouflage-ul)

Acțiuni principale:

  1. Revizuirea și completarea cadrului normativ privind consilierul de etică prin consolidarea statutului și mandatului acestuia, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare;

  2. Elaborarea cadrului normativ secundar și/sau terțiar în vederea garantării protecției avertizorilor în interes public;

  3. Completarea cadrului normativ prin extinderea ariei de aplicare a interdicțiilor la migrarea angajaților din sectorul public în cel privat și reglementarea mecanismelor de control al respectării acestor interdicții, precum și a cadrului sancționator.


 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

MDRAP și ANFP

2017

 

10.000.000 lei

 

2.

MJ

2017

3.

MFP, MFE în cooperare cu MJ și MMFPSPV

2018

 

6.3 Obiectiv general 3 –Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor decorupție în sectoare și domenii de activitate prioritare

SNA 2016 – 2020 va continua să acorde prioritate măsurilor preventive în acele sectoare expuse la corupție. Progresul limitat al prevenției în intervalul 2012 – 2015 a condus la alegerea strategică de a menține sectoarele identificate în strategia anterioară și de suplimentare a acestora cu cele ale educației și sănătății. Această secțiune reflectă, totodată, cele mai recente angajamente asumate de România în plan internațional în cadrul Summit-ului Anticorupție de la Londra, incluzând aici OGP, recomandările GRECO din rundele III și IV de evaluare, precum și reiterarea unui obiectiv strategic național, aderarea la OCDE, inclusiv la Convenția și Grupul de lucru anticorupție.


Obiectiv specific 3.1 – Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate

Acțiuni principale:

  1. Înfiinţarea în cadrul Ministerului Sănătăţii a unui mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare şi evaluare a oportunităţii deciziilor MS şi CNAS, conform studiilor bazate pe dovezi și a unor metodologii și criterii clare de evaluare;

  2. Transparentizarea utilizării resurselor publice prin agregarea centralizată a datelor pe portalul transparenta.ms.ro;

  3. Evaluarea performanţei sistemului de achiziții centralizate al Ministerului Sănătăţii și a oportunităţilor de extindere a sistemului;

  4. Instituirea la nivelul MS și CNAS a unui mecanism comun de monitorizare și control al furnizorilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate;

  5. Instituirea unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor de pe piaţa românească;

  6. Întărirea structurilor de control și integritate ale Ministerului Sănătăţii şi extinderea atribuţiilor acestora;

  7. Îmbunătățirea mecanismelor de răspundere pentru manageri si ceilalţi reprezentanţi ai aparatului decizional din spitale;

  8. Dezvoltarea unui nou mecanism de susţinere financiară a educaţiei medicale continue, care să elimine sponsorizările industriei farmaceutice și de echipamente medicale către personalul medical;

  9. Identificarea situaţiilor care pot genera conflicte de interese în rândul personalului clinic şi managerial din unităţile medicale şi implementarea de soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea lor;

  10. Revizuirea mecanismului de feedback al pacientului pentru a obţine, independent de unităţile medicale, informaţii despre experienţa pacienţilor.


 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

MS, CNAS

2017

 

19.800.000 lei

 

2.

MS

2016

3.

MS

2016

4.

MS, CNAS

2016

5.

MS

2016

6.

MS

2017

7.

MS

2017

8.

MS

2018

9.

MS

2016

10.

MS

2016


Obiectiv specific 3.2 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație

Acțiuni principale:

  1. Reorganizarea Consiliului Naţional de Etică şi al Consiliului de Etică şi Management Universitar, care să monitorizeze durata soluționării sesizărilor la comisiile de etică din universități și institutele de cercetare-dezvoltare;

  2. Adoptarea unui cod de etică pentru învățământul preuniversitar care să stipuleze interdicții clare, vizând practici de tipul meditaţiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase;

  3. Adoptarea la nivel național a unui cadru transparent, bazat pe criterii de performanţă, pentru asigurarea integrității concursurilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, inspector şcolar, directori ai caselor corpului didactic și directori ai unităților de învățământ preuniversitar;

  4. Introducerea unui sistem sancționator disuasiv anti-plagiat, inclusiv prin condiționarea acordării unor beneficii de ordin financiar de evaluarea lucrării de doctorat de către CNATDCU, precum și dezvoltarea unui mecanism de avertizare și detectare timpurie a comportamentelor neconforme;

  5. Introducerea unor noțiuni elementare de drept, etică şi educaţie civică în programa școlară a disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competenţelor sociale şi civice;

  6. Înființarea de programe de pregătire universitară și postuniversitară pe teme de etică și integritate, organizate în facultăți care dețin expertiză în domeniul eticii organizaționale;

  7. Monitorizarea video și audio a concursurilor și examenelor naționale organizate în sistemul educațional;

  8. Constituirea centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat şi evaluarea naţională de la clasa a opta în județe limitrofe celor în care s-a desfășurat examenul și desemnarea aleatorie a județelor pentru care se realizează evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe;

  9. Publicarea standardizată a informațiilor privind veniturile, cheltuielile, achizițiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică de la nivelul unităților sistemului de învățământ de stat/ instituțiilor de învățământ superior.


 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

MENCS și universități şi institute de cercetare-dezvoltare

2016 – 2017

 

8.000.000 lei

 

2.

MENCS, inspectorate şcolare și CCD, unități de învățământ preuniversitar

2016 – 2017

3.

MENCS, inspectorate şcolare și CCD, unități de învățământ preuniversitar

2016 – 2018

4.

MENCS și universități

Activitate cu caracter permanent

5.

MENCS și universități

2019

5.

MENCS în cooperare cu MJ, MP, CSM și universități

Activitate cu caracter permanent

6.

MENCS, ISJ/ISMB, conducerea unităților de învățământ

În timpul examenelor și concursurilor naționale

7.

MENCS

Activitate cu caracter permanent

8.

MENCS, inspectorate şcolare, universităţi

Activitate cu caracter permanent și evaluare semestrială


Obiectiv specific 3.3 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor Parlamentului

Acțiuni principale:

  1. Îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ (i) prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică; (ii) prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum şi a agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor, şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor şi (iii) prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie într-un număr limitat de circumstanţe (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 21);

  2. (i) Dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului şi (ii) asigurarea existenţei unui mecanism de respectare a acestuia atunci când este necesar;  (măsură restanta SNA 2012 – 2015 și recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 25);

  3. Stabilirea unui set robust de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 32);

  4. Introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu persoane care desfășoară activități de lobby şi alţi terţi care încearcă să influenţeze procesul legislativ (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 42 - Recomandarea va fi avută în vedere fără a afecta cadrul normativ penal și fără ca aceasta să genereze o dezincriminare a traficului de influență);

  5. Analizarea și îmbunătățirea sistemului de imunități al parlamentarilor în exercițiu, inclusiv al acelora care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității și prin renunțarea la  necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 61 - Recomandarea vizează cererile de încuviințare a percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive, precum și pe cele de începere a urmăririi penale);

  6. Autoritatea parlamentară să înfiinţeze pentru membrii săi (i) un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi (ii) să ofere formare specializată şi regulată cu privire la implicaţiile normelor existente şi a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrităţii parlamentarilor, inclusiv viitorul Cod de conduită (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 62);

  7. Modificarea Regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore (măsură restantă SNA 2012 – 2015);

  8. Organizarea de seminarii, consultări şi dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor şi creşterea încrederii cetăţenilor (măsură preluată din SNA 2012 – 2015).


 

Măsura

 

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

 

 

 

 

Parlamentul României

 

Trim. II 2017

8.000.000 lei

 

 

  1.  

Trim. II 2017

  1.  

Trim. II 2017

  1.  

Trim. II 2017

  1.  

Trim. II 2017

  1.  

Trim. II 2017

  1.  

2017

  1.  

2017 - 2020


Obiectiv specific 3.4 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul judiciar

Acțiuni principale:

  1. Aprobarea și implementarea unui plan multianual de acțiune pentru promovarea integrității în sistemul judiciar;

  2. Completarea Codului de etică al judecătorilor şi procurorilor în aşa manieră încât să ofere îndrumare potrivită în special cu privire la conflictele de interese (e.g. exemple, tipuri), incompatibilităţi şi activităţi accesorii, imparţialitate şi alte aspecte relaţionate acesteia (incluzând mai ales acceptarea cadourilor şi a altor avantaje, conduita în viaţa privată) (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 97) și să asigure delimitarea aspectelor de etică de cele disciplinare;

  3. Abordarea riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor, în special prin (i) asumarea de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară a unui rol mai activ în materie de analiză, informare şi îndrumare şi (ii) consolidarea rolului şi eficienţei titularilor funcţiilor de conducere din fruntea instanţelor şi parchetelor, fără a fi afectată independenţa judecătorilor şi procurorilor (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 114);

  4. Creşterea eforturilor de formare şi conştientizare cu privire la integritate şi componentele preventive ale politicilor anticorupţie, inclusiv pentru judecătorii şi procurorii în funcţie (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 119).

 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

1.

 

CSM

2017 - 2020

 

12.000.000 lei

 

2.

Trim. IV 2017

3.

Trim. II 2017

4.

CSM și INM

Trim. II 2017


Obiectiv specific 3.5 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în finanțarea partidelor politice şi a campaniilor electorale

Acțiuni principale:

  1. Organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanții partidelor politice  (măsură preluată din SNA 2012-2015);

  2. Asigurarea publicității surselor de finanțare a activității partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și a cheltuielilor aferente (măsură preluată din SNA 2012-2015);

  3. Dezvoltarea și utilizarea programelor informatice pentru eliminarea votului multiplu și a votului exprimat fără drept;

  4. Asigurarea resurselor necesare pentru o selecție competitivă a oficialilor electorali și dezvoltarea unui modul de pregătire specializată pentru aceștia;

  5. Clarificarea modului în care activitatea financiară a diferitelor tipuri de structuri ale partidelor politice este contabilizată în conturile partidelor politice și examinarea modalităţii de a creşte transparenţa contribuţiilor „terţelor părţi” (de exemplu, entităţi separate, grupuri de interese) (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);

  6. Solicitarea partidelor politice de a prezenta conturile consolidate către Autoritatea Electorală Permanentă şi de a pune un rezumat adecvat la dispoziţia publicului – (recomandare GRECO runda a III-a -  parțial implementată);

  7. Luarea de măsuri adecvate pentru i) a se asigura că donaţiile în natură de către partide şi participanţii la campania electorală (altele decât munca de voluntariat de către non-profesionişti) sunt corect identificate şi contabilizate la valoarea lor de piaţă, sub formă de donaţii, și ii) a clarifica situaţia juridică a împrumuturilor – (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);

  8. Înregistrarea, ca regulă, a tuturor donațiilor şi includerea lor în documentele contabile ale partidelor politice şi ale participanţilor la campanie, precum și introducerea unei cerințe ca toate donațiile care depăşesc un anumit prag să se execute prin intermediul sistemului bancar – (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);

  9. Creșterea sancţiunilor aplicabile în conformitate cu Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, astfel încât toate încălcările să fie pasibile de sancţiuni eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare – (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);

  10. Publicarea în format deschis a datelor legate de finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.


 

Măsura

 

Instituții responsabile 

Termen

 

Buget estimat

 

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

AEP

Periodic. La începutul fiecărei campanii electorale și campanii pentru referendum

4.000.000 lei

 

 

  1.  

Anual. La sfârșitul fiecărei campanii electorale și campanii pentru referendum

  1.  

La fiecare scrutin

  1.  

Permanent

  1.  

30 septembrie 2016

  1.  

30 septembrie 2016

  1.  

30 septembrie 2016

  1.  

30 septembrie 2016

  1.  

30 septembrie 2016

  1.  

Anual începând cu 2017


Obiectiv specific 3.6 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul achiziţiilor publice

Acțiuni principale:

  1. Dezvoltarea unui mecanism de recompensare pentru ofertanții care s-au dovedit a fi integri în derularea afacerilor lor (Angajament OGP/Summit Londra);
  2. Dezvoltarea unei baze de date accesibile publicului privind societățile cu condamnări definitive, precum și cu cele care nu au executat în mod corespunzător contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziții publice; (Angajament OGP/SummitLondra);
  3. Testarea,în două instituții publice, a instituției pactelor de integritate în achizițiile publice;
  4. Realizarea controlului ex-ante al documentațiilor de atribuire, prin trecerea la o verificare selectivă a autorităților contractante în funcție de o metodologie bazată pe criterii aleatorii și de risc;
  5. Publicarea în SEAP a modificărilor care determină o creștere a prețului, o prelungire a duratei de execuție sau o extindere/reducere considerabilă a obiectului contractului;
  6. Organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naţionale şi internaţionale în materia achiziţiilor publice (măsură preluată din SNA 2012-2015);
  7. Analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice şi evaziune fiscală,analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii (măsură preluată din SNA 2012-2015);
  8. Publicarea oricărei modificări a relațiilor contractuale din SEAP și SICAP pe portalul de date deschise data.gov.ro.


 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

  1.  

ANAP în cooperare cu MJ

2018

 

10.000.000 lei

 

  1.  

ANAP în cooperare cu AADR

2018

  1.  

MENCȘ și ANCPI

2020

  1.  

ANAP

2016

  1.  

ANAP în cooperare cu AADR

2018

  1.  

ANAP în cooperare cu INM, ANFP și MJ

2016 - 2020

  1.  

MJ și PÎCCJ

2016 - 2020

  1.  

AADR

Semestrial, începând cu 2018


Obiectiv specific 3.7 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri

Acțiuni principale:

  1. Continuarea demersurilor României de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE și al grupurilor de lucru relevante ale organizației, și, în special, în Grupul de lucru Anti-mită. Aceasta presupune,de asemenea, aderarea la Convenția OCDE și punerea în aplicare a acesteia (Angajament Summit Londra);
  2. Identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale (măsură preluată din SNA 2012-2015);
  3. Implementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru întreprinderile publice (Angajament Summit Londra);
  4. Elaborarea proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/95/UE de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari;
  5. Realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat şi sectorul public (măsură preluată din SNA 2012-2015);
  6. Organizarea de consultări publice periodice între reprezentanţii sectorului public şi mediul de afaceri cu privire la agenda naţională anticorupţie şi politicile publice cu impact asupra activităţii economice (măsură preluată din SNA 2012-2015);
  7. Diseminarea politicilor şi programelor anti-mită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectării unor standarde echivalente (măsură preluată din SNA 2012-2015);
  8. Iniţierea dialogului cu autorităţile de reglementare în domenii precum energia, resursele minerale, în vederea implementării standardelor legale de integritate;
  9. Publicarea în format deschis a indicatorilor economici și de performanță (inclusiv a bugetelor și subvențiilor primite de la autorități publice) pentru întreprinderile la care statul este acționar, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale.


 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1

Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv structurile subordonate, coordonate sau aflate în autoritatea acestora

 

Întreprinderile publice

 

3 luni de la aprobarea Strategiei

Urmează a fi identificat de fiecare instituție

2

Sem. II 2016

3

Sem. II 2016

4

Sem. II 2016

5

Sem. II 2016

6

Anual

7

Permanent


Obiectiv specific 3.8 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în administraţia publică locală

Acțiuni principale:

  1. Identificarea, pe fiecare tip de unitate administrativ teritorială, a procedurilor administrative care sunt cele mai vulnerabile la corupție, pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor (cel puțin trei proceduri); 
  2. Revizuirea și simplificarea procedurilor administrative inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii ale informației în vederea furnizării serviciilor publice online;
  3. Generarea unui index al integrității în cadrul administrației publice locale prin agregarea indicatorilor privind incidentele de integritate, evaluarea calității serviciului de către public și transparența instituțională;
  4. Elaborarea unui studiu privind gradul de adecvare a structurilor organizatorice de la nivelul UAT-urilor prin raportare la standardele de cost şi populaţia deservită;
  5. Implementarea metodologiei de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție (autorități ale administrației publice locale) elaborată de MDRAP cel puțin la nivelul consiliilor județene și municipiilor;
  6. Derularea de campanii de conștientizare, organizarea de dezbateri publice periodice în plan local și promovarea bunelor practici anticorupţie;
  7. Realizarea unor proiecte/activități în comun cu participarea autorităților publice locale și a reprezentanților societății civile, având ca obiectiv prevenirea corupției, promovarea eticii  și integrității;
  8. Dezvoltarea, cu sprijinul structurilor asociative, a unor rețele de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel local;
  9. Elaborarea/actualizarea și implementarea codurilor de conduită la nivelul instituțiilor administrației publice locale.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

Buget estimat

 

1.

 

 

 

MDRAP în cooperare cu asociațiile reprezentative ale UAT – urilor, UAT-urile

 

2017

 

 

 

60.000.000 lei

2.

2018

3.

2018

4.

2019

5.

2017 - 2020

6.

2020

7.

2020

8.

2018

9.

2017

 


6.4 Obiectiv general 4 - Creşterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice

Cunoașterea insuficientă a normelor de integritate, neasimilarea corectă a conceptului de etică sau tratarea marginală a acestor teme în programele de formare profesională au condus, în ultimii 20 de ani, la crearea unei veritabile reticențe colective în față măsurilor anticorupție, altele decât cele de combatere. Instrumentele de evaluare a percepției publicului, a experiențelor directe sau indirecte cu fenomenul corupției, sau chiar studiul criminologic realizat de MJ (a se vedea secțiunea 1.3.2) arată un scepticism ridicat față de orice formă de remediere prin măsuri de prevenire sau educație.     

Acest scepticism este totodată sporit de o legislație aparent inaccesibilă în absența unor explicații suplimentare sau supra-specializată pentru a-și atinge scopul. De altfel, cetățenii au acces direct și gratuit la legislația națională consolidată doar începând cu anul 2015, prin intermediul aplicației NLEX realizată de MJ ca parte a OGP. Similar, demersurile de diseminare a conceptului de educație juridică în rândul tinerilor au devenit mai consistente relativ recent.

Scopul legilor și al normelor secundare este acela de a genera, voluntar, practici standardizate de conduită profesională, prin raportare la principalele valori sociale apărate fie prin norme de incriminare penală, fie prin cele de reglementare a procedurilor administrative. Conduita astfel reglementată poate genera claritate cu privire la așteptările reciproce ale celui care reglementează și ale celui a cărui activitate este reglementată, implicit a așteptărilor reciproce ale superiorului ierarhic în raporturile sale cu personalul de execuție și ale acestora în relație cu publicul, destinatarii serviciilor publice.

Recentele rezultate ale măsurilor de combatere a corupției pot genera numai într-o măsură redusă o schimbare de abordare. Pentru a schimba percepții, atitudini și comportamente, e nevoie de mult mai mult: e nevoie de adaptarea instrumentelor de educare a angajaților, de consistența demersului din partea instituției angajatoare și de stimularea conduitei corecte, etice. Demersul educativ nu trebuie să rămână însă unul direcționat exclusiv spre instituțiile publice. Publicul, de la cel tânăr până la cel adult sau vârstnic, este atins de fenomenul corupției și trebuie să își cunoască drepturile, să aibă acces la mecanisme clare și eficiente de semnalare a corupției sau a neregulilor mărunte și, nu în ultimul rând, să aibă acces la informații privind finalitatea proceselor astfel inițiate.

Conceptul de eșec de management utilizat de precedenta strategie anticorupție și preluat de prezentul document strategic și-a găsit recent cea mai brutală exemplificare prin tragedia “Colectiv”. După acest moment, orice mesaj public sau campanie de informare este un simplu exercițiu de imagine dacă nu pleacă de la înțelegerea corectă a ideii că alimentarea fenomenului corupției, prin fraudarea sistemelor de achiziții publice, gestionarea clientelară a resurselor publice sau chiar și printr-o simplă “atenție” la medic sau la profesor nu face decât să hrănească noi tragedii. Prezenta strategie propune ca victimele corupției să beneficieze de informații corecte, transparente și utile pentru apărarea și exercitarea drepturilor lor. Spre acest public țintă vor fi îndreptate prioritar resursele alocate prezentei strategii, inclusiv sub forma reutilizării sociale a bunurilor sau sumelor confiscate de stat în procedurile judiciare penale. 


Obiectiv specific 4.1 - Creșterea gradului de educație anticorupție a personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local

Acțiuni principale:

  1. Dezvoltarea de către MJ a unui program anual, on-line, de formare profesională pe teme privind integritatea în funcția publică, cu caracter obligatoriu, dedicat personalului cu funcții de conducere și de execuție din instituțiile publice, (Angajament OGP/Angajament Summit Londra);

  2. Organizarea și derularea de programe sectoriale de creștere a gradului de conștientizare și a nivelului de educație anticorupție în rândul personalului din administrația publică centrală și locală.


 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

MJ, în cooperare cu ANI, DNA, DGA, si in parteneriat cu INM, ANFP, Academia de Poliție A. I Cuza, Universitatea din București

2017-2020

 

30.000.000 lei

 

2.

Instituțiile publice care dezvoltă strategii sectoriale anticorupție

2017-2020


Obiectiv specific 4.2 - Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului corupţiei

Acțiuni principale:

  1. Organizarea și derularea de către MJ a unei campanii de informare publică, în vederea creșterii gradului de conștientizare și a nivelului de educație anticorupție în rândul cetățenilor;

  2. Organizarea și derularea de campanii sectoriale de informare publică, în vederea creșterii gradului de conștientizare și a nivelului de educației anticorupție în rândul cetățenilor.


 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

MJ

2017-2020

 

25.000.000 lei

 

2.

Instituțiile publice care dezvoltă strategii sectoriale anticorupție

2017-2020


6.5 Obiectiv general 5 – Consolidarea performanței de combatere a corupţiei prin mijloace penale și administrative

În ultimii ani, România a făcut pași importanți în lupta împotriva corupției, de la etapa adoptării legilor și politicilor anticorupție la cea a asigurării unei puneri în aplicare eficiente a acestora.

În prezent, atât evaluările independente externe, cât și propriile analize interne reflectă în mod obiectiv rezultate consistente în lupta împotriva corupției în sectorul public și în cel privat. Dosarele de corupție la nivel înalt inițiate în mod independent de DNA, jurisprudența instanțelor judecătorești, precum și caracterul disuasiv al pedepselor pronunțate confirmă direcția corectă a măsurilor de combatere a fenomenului.

Similar, activitatea ANI înregistrează în mod constant și sistematic confirmări ale propriilor rapoarte în fața instanțelor judecătorești. Această activitate susținută a instituțiilor emblematice în lupta împotriva corupției - DNA și ANI – a condus la recunoașterea internațională a acestora ca parteneri serioși și furnizori de bune practici. Transferul experienței deținute de România în lupta împotriva corupției și punerea la dispoziția țărilor partenere a modelelor desprinse din experiența națională în lupta împotriva corupției este unul din angajamentele asumate de Guvernul României la Summit-ul de la Londra, împreună cu sprijinirea activității rețelelor de cooperare regională existente, precum RAI și Rețeaua Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală a OCDE, dar și a unor inițiative cum ar fi propunerea Regatului Unit de creare a unei rețele a practicienilor în materia integrității instituționale.

Merită totodată semnalate rezultatele încurajatoare ale politicilor de combatere a corupției la nivel mic gestionate de către PÎCCJ, în cooperare cu DGA. Nu în ultimul rând, autoritățile naționale colaborează îndeaproape cu un număr semnificativ de instituții din alte jurisdicții pentru a urmări și recupera veniturile realizate prin fapte de corupție și de criminalitate organizată. În consecință, valoarea anuală a bunurilor sechestrate a depășit o jumătate de miliard de euro, iar nou-înființata ANABI e așteptată să genereze o creștere semnificativă a sumelor de bani recuperate din infracțiuni și, printr-o cooperare strânsă cu ANAF, o rată crescută de recuperare a prejudiciilor.

Pe de altă parte, absența unei culturi și practici a cooperării între agențiile de control din diferite părți ale sistemului administrativ a condus la o presiune excesivă și aproape exclusivă a sistemului de corecție a iregularităților prin mijloace de drept penal. Acest aspect necesită o atenție sporită. Unitățile de control sunt deficitare sub aspectul resurselor umane, iar zone strategice ca educația, sănătatea, întreprinderile publice sau infrastructura sunt practic lipsite de controale ex-ante pe bază de indicatori. Totodată, absența oricăror standarde de colectare și raportare ierarhică a unor indicatori de conformitate administrativă și bună guvernare afectează calitatea evaluărilor de performanță managerială.


Obiectiv specific 5.1 - Continuarea progreselor înregistrate în investigarea cu imparţialitate şi în soluţionarea de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4 din MCV)

Acțiuni principale:

  1. Continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNA (măsură preluată din SNA 2012-2015);

  2. Alocarea unui sediu nou al DNA și asigurarea resurselor financiare necesare amenajării noului sediu;

  3. Crearea unei unități logistice de sprijin tehnic al activității procurorilor anticorupție, prin dezvoltarea actualului Serviciu Tehnic, ca o consecință a Deciziei Curții Constituționale nr. 51/16.02.2016;

  4. Asigurarea resurselor financiare pentru funcționarea în conformitate cu cerințele legale a unității logistice de sprijin tehnic al activității procurorilor anticorupție;

  5. Asigurarea resurselor umane necesare desfășurării activităților de suport al investigațiilor în cauze de corupție la nivel înalt prin alocarea și bugetarea unui număr de 90 de posturi de ofițeri de poliție în cadrul DNA;

  6. Dezvoltarea la nivelul DNA a unui compartiment de analiză a datelor privind infracțiunile de corupție aflate în competența Direcției;

  7. Adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupţie la nivelul tuturor instanţelor de judecată competente (măsură preluată din SNA 2012-2015);

  8. Actualizarea strategiilor de combatere a corupţiei la nivel local elaborate de PÎCCJ;

  9. Transmiterea de către instanţele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunţate în dosarele de competenţa DNA şi publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecţia datelor cu caracter personal (măsură preluată din SNA 2012-2015).


 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

DNA

Anual

 

108.000.000 lei

 

2.

Guvernul României şi DNA

2016

3.

DNA

2016 - 2017

4.

DNA

2016 - 2017

5.

Guvernul României şi DNA

2018

6.

DNA

2018

7.

ÎCCJ, CSM, Inspecția Judiciară

2017

8.

PÎCCJ

2018

9.

Instanțele judecătorești

Permanent


Obiectiv specific 5.2 - Îmbunătățirea activității de identificare, sancționare și de prevenire a cazurilor de incompatibilități, conflicte de interese și averi nejustificate (BM2 din MCV)

Acțiuni principale:

  1.  Adoptarea legislației necesare și asigurarea resurselor adecvate pentru mecanismul de control ex-ante care urmează să fie pus în aplicare de către ANI pentru procedurile de achiziții publice (Recomandare MCV/Angajament Summit Londra);

  2. Continuarea activității de evaluare a averilor și a intereselor, a incompatibilităților și a conflictelor de interese și asigurarea unui follow-up eficient al cazurilor ANI care ajung pe rolul instanțelor de judecată sau al comisiilor de disciplină;

  3. Adoptarea de măsuri pentru (i) a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese, indiferent dacă un astfel de conflict poate fi evidențiat şi de către declaraţiile de avere şi de interese şi (ii) a extinde definiţia dincolo de interesele financiare personale şi (iii) a introduce o cerinţă de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare – în plen sau în comisii – sau în altă activitate legată de mandatul acestuia (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 29);

  4. (i) Realizarea unei evaluări adecvate a regulilor privind incompatibilităţile, mai ales a coerenţei şi asigurării respectării acestora în practică, pentru a identifica raţiunile lipsei percepute de eficienţă, şi operarea schimbărilor necesare; (ii) identificarea modalităţilor pentru a accelera şi asigura respectarea hotărârilor judecătoreşti în materia incompatibilităţilor (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 39);

  5. Luarea în considerare a (i) creșterii în continuare a capacităţii Agenţiei Naţionale de Integritate de procesare a datelor; (ii) consolidării abordării proactive în privința monitorizării declaraţiilor de avere şi de interese (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 53);

  6. Eficientizarea sistemului de declarare a averilor și a intereselor;

  7. Asigurarea respectării normelor în materie de integritate în organizarea proceselor electorale;
  8. Dinamizarea activității de prevenție, conștientizare și educație în cazul persoanelor care au obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese;
  9. Acordarea de asistență persoanelor care solicită clarificări cu privire la cadrul legislativ care guvernează sistemul de integritate;
  10. Dinamizarea activității de cooperare cu instituțiile și autoritățile publice, precum și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale;
  11. Consolidarea parteneriatelor cu organizațiile non-guvernamentale;
  12. Diseminarea conceptului de integritate în instituțiile de învățământ.

 

   

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

  1.  

Parlamentul României, ANI și Guvernul României

2016

 

20.000.000 lei

 

  1.  

ANI

Permanent  

  1.  

Parlamentul României, ANI și MJ

Trim. II 2017

  1.  

ANI și MJ

Trim. II 2017

  1.  

ANI și MJ

Trim. II 2017

  1.  

 

 

 

 

ANI

 

2019

  1.  

Anii electorali în intervalul 2016-2020

  1.  

Permanent  

  1.  

Permanent  

  1.  

Permanent  

  1.  

Permanent   

  1.  

2018

 


Obiectiv specific 5.3 - Consolidarea mecanismelor de control administrativ

Acțiuni principale:

  1. Reglementarea unitară a funcției de control administrativ din autoritățile publice și întreprinderi publice, inclusiv prin consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi alocarea resurselor adecvate;
  2. Prioritizarea acțiunilor de control prin creșterea ponderii acestora în zone expuse la corupție, precum educația, sănătatea, transporturile, întreprinderile publice;
  3. Valorificarea rezultatelor activităţii Curţii de Conturi şi ale structurilor de control intern prin sesizarea organelor judiciare competente;

  4. Aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor funcţiilor şi demnităţilor publice;

  5. Utilizarea la nivelul instituţiilor publice a infrastructurii dezvoltate în cadrul sistemului naţional de raportare potrivit prevederilor O.U.G nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele naţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;

  6. Publicarea unui studiu privind sistemul sancţiunilor administrative şi implementarea lui (măsură restantă SNA 2012-2015);

  7. Publicarea pe site-ul fiecărei autorități de control a listei integrale de amenzi sau a altor măsuri administrative aplicate.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

Buget estimat

1.

Corpul de control al Primului-Ministru

2016

8.000.000 lei

2.

Corpul de control al Primului-Ministru și Corpurile de control din instituțiile publice

2020

3.

Curtea de Conturi şi Corpurile de control din instituțiile publice

Activitate permanentă, cu evaluare anuală

4.

Toate instituțiile publice

2020

5.

MFP și ordonatorii de credite

Permanent, începând cu 2016


6.

MJ

2018


7.

Autoritățile de control

Permanent, începând cu 2017



Obiectiv specific 5.4 - Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare

Acțiuni principale:

1. Elaborarea și susținerea în Parlament a proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană[1]

2. Elaborarea și susținerea în Parlament a proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 849/2015/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei – Directiva a IV-a; 

3. Dezvoltarea aplicațiilor ONRC, astfel încât informațiile privind beneficiarul real să fie puse la dispoziția instituțiilor abilitate să aplice legea, precum și asigurarea unui mandat legal pentru schimb de astfel de informații la nivel internațional, între rețelele de practicieni relevante (Angajament Summit Londra); 

4. Asigurarea ANABI cu resursele și independența necesare pentru a putea deveni pe deplin operațională și pentru a câștiga un rol determinant în identificarea și recuperarea activelor (Angajament Summit Londra);

5. Returnarea produselor infracționalității către societate, prin reutilizarea socială și publică și asigurarea transparenței în ceea ce privește alocarea și utilizarea unor astfel de resurse (Angajament Summit Londra);

6. Continuarea bunei utilizări a resurselor disponibile ale rețelelor internaționale de practicieni, cum ar fi Platforma ARO a UE, CARIN și, de asemenea, cooperarea cu partenerii în cazurile internaționale de corupție și de alte infracțiuni grave (Angajament Summit Londra);

7. Dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni (Măsură restantă SNA 2012 – 2015);

8. Diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni grave.


 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

MJ

2017

 

17.000.000 lei

 

2.

ONPCSB

2017

3.

ONRC și MJ

2017

4.

MJ și ANABI

2017

5.

ANABI în cooperare cu parchetele, instanțele judecătorești, MFP și ANAF

2018

6.

2020

7.

2019

8.

2020


6.6. Obiectiv general 6 - Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate şi autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publice

SNA 2016–2020 continuă abordarea strategiei precedente în ceea ce privește implementarea la nivelul autorităților și instituțiilor publice a planurilor de integritate. Astfel, pe lângă măsurile cu impact național care se regăsesc în prezentul document strategic, fiecare instituție care aderă la SNA urmează să își dezvolte propriul plan de integritate. Secretariatul tehnic al SNA va continua să ofere expertiză, îndrumare și suport pentru aceste demersuri. Pentru autoritățile publice locale, MJ va continua parteneriatul cu MDRAP, asigurând în acest fel coordonarea măsurilor de implementare a SNA și la nivel local.


Obiectiv specific: Consolidarea integrității instituționale prin planuri dezvoltate pe baza analizei de risc și a standardelor de control managerial intern

Acțiuni principale:

  1. Adoptarea declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA şi comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA, inclusiv a listei structurilor subordonate/ coordonate/ aflate sub autoritate și a întreprinderilor publice care intră sub incidența SNA;

  2. Consultarea angajaţilor în procesul de elaborare a planului de integritate;

  3. Identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice instituţiei;

  4. Identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităţilor specifice instituţiei, precum și a celor de implementare a standardelor de control managerial intern;

  5. Aprobarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a planului şi a declaraţiei de aderare la SNA;

  6. Evaluarea anuală a modului de implementare a planului și adaptarea acestuia la riscurile și vulnerabilitățile nou apărute;

  7. Transmiterea contribuțiilor solicitate de secretariatul tehnic și participarea la activitățile de coordonare și monitorizare ale strategiei.


 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1

Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv structurile subordonate, coordonate sau aflate în autoritatea acestora

 

Întreprinderile publice

 

3 luni de la aprobarea Strategiei

Urmează a fi identificat de fiecare instituție

2

Sem. II 2016

3

Sem. II 2016

4

Sem. II 2016

5

Sem. II 2016

6

Anual

7

Permanent


 [1] Cu excepţia art. 10, transpus integral prin Legea nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative 


7. IMPLICAŢII JURIDICE

SNA porneşte de la premisa stabilității legislative și instituționale a cadrului anticorupție care a generat performanță în activitatea DNA și ANI. Cu toate acestea, anumite intervenţii asupra cadrului legislativ sunt necesare.

Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:

  • Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată;
  • Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice;
  • Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.


 Alte acte normative care e posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA:

  • Regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului;
  • Legislația privind accesul la informații de interes public și transparență decizională.


Acte normative noi:

  • Cadrul normativ secundar și/sau terțiar în vederea garantării protecției avertizorilor în interes public;
  • Act normativ privind activitatea de control intern;
  • Act normativ privind controlul și sancționarea încălcării interdicțiilor post-angajare;
  • Codul de conduită a membrilor Parlamentului. 

Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va implica şi adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituţiilor implicate. De asemenea, vor fi adoptate dispoziţii şi ordine interne pentru delegarea sau detașarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unor experţi din cadrul instituţiilor publice.


8. IMPLICAŢII BUGETARE

Pentru implementarea măsurilor cuprinse în inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției (anexa 3 la H.G.) este necesar ca fiecare instituție publică cu un număr mediu de 50 de angajați să aloce, în medie, un buget de aproximativ 900.000 lei instituție/an (echivalentul a aproximativ 200.000 euro). Acest buget poate asigura o implementare minimală a standardelor legale în materie, prin desemnarea de persoane responsabile, cu o încărcătură echilibrată de sarcini de serviciu, formare profesională pe teme de integritate, infrastructură IT, inclusiv pagina WEB funcțională. Aceste măsuri fiind unele cu caracter recurent, deja reglementate de legislația în vigoare, ar trebui să se regăsească anual în buget. Pentru cazurile în care aceste resurse nu sunt încă acoperite, este important ca fiecare instituție publică să își revizuiască prioritățile de bugetare pentru a asigura reflectarea în bugetele pentru anii 2017 - 2020 a acestor resurse minimale. În plus, pentru măsurile cu caracter de noutate prevăzute în acest document strategic, este necesar un buget total de aproximativ 380.000.000 lei.    

Finanţarea se va asigura prin bugetele instituţiilor implicate în implementarea SNA, cu posibilitatea apelării la surse externe, precum Programul Operațional Capacitatea Administrativă (POCA) 2014-2020, în special prin obiectivul 2.2. Creșterea transparenței, eticii și integrității la nivelul autorităților și instituțiilor publice.


9. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZĂRII STRATEGIEI

9.1. Organisme responsabile cu coordonarea şi monitorizarea implementării strategiei

Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea şi în coordonarea ministrului justiţiei, cu raportare către Guvern. MJ va comunica, anual, Parlamentului României, o sinteză a stadiului implementării SNA. În sprijinul procesului de monitorizare se vor menţine platformele de cooperare dezvoltate în cadrul SNA 2012-2015:

a)       platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie;

b)       platforma administraţiei publice centrale;

c)       platforma administraţiei publice locale – coordonată în parteneriat cu MDRAP;

d)       platforma mediului de afaceri;

e)       platforma societăţii civile.

Platformele vor fi convocate semestrial sau ori de câte ori este nevoie. Pentru sprijinirea procesului de monitorizare și de implementare a măsurilor prevăzute de strategie, Direcția de Prevenire a Criminalității (DPC) din cadrul MJ a fost consolidată, având resurse adecvate și mandat clar în materia politicilor publice anticorupție. DPC va asigura și secretariatul tehnic al SNA.


9.2. Metodologia de monitorizare a SNA

Obiectivele procesului de monitorizare sunt:

  • Identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;
  • Identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor şi normelor anticorupţie;
  • Creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei, în sectorul public şi privat.


Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituţiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activităţi de monitorizare și suport instituțional pentru implementarea strategiei care vor include:

  • centralizarea şi actualizarea periodică a stadiului implementării inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției (anexa nr. 3 la H.G.), în baza rapoartelor de autoevaluare;
  • generarea unui scor de tip index al integrității instituționale pentru sectoarele vulnerabile identificate în strategie, prin agregarea indicatorilor privind incidente de integritate, autoevaluarea implementării inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, evaluarea calității serviciului public, transparența instituțională;
  • documentarea şi diseminarea de bune practici anticorupţie identificate;
  • organizarea misiunilor de evaluare tematică;
  • realizarea sondaje de opinie anuale și continuarea studiilor criminologice;
  • încheierea de protocoale de cooperare cu DNA, ANI, PÎCCJ și DGA, precum și cu alte instituții și alte autorități publice care dețin informații relevante privind incidentele de integritate;
  • dezvoltarea unui mecanism instituțional de evaluare ex-post a incidentelor de integritate și de promovare a măsurilor preventive adaptate; publicarea listei de incidente de integritate și a măsurilor de remediere.


Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate anual de către secretariatul tehnic și vor include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficienţele constatate şi recomandările pentru remediere. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor cinci platforme și dezbătute în cadrul Conferinței Anuale Anticorupție, organizate de regulă la data de 9 decembrie. Monitorizarea prin mecanismele şi măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO şi ONU, precum şi alte iniţiative regionale sau internaţionale la care România este parte.

Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei și a accesului la date deschise, MJ va extinde sistemul informatic integrat de tip PORTAL. Acesta va asigura transmiterea, procesarea şi analizarea raportărilor, precum şi accesarea de către instituţii şi public a informaţiilor relevante şi bunelor practici identificate în implementarea strategiei.

Procedurile de monitorizare urmează să fie detaliate în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al ministrului justiției, după consultarea celor cinci platforme de cooperare.


9.3. Evaluarea ex-post a impactului strategiei

Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului aşteptat şi eficienţa intervenţiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eşec, cât şi sustenabilitatea rezultatelor şi impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractaţi evaluatori externi.


Seturile de indicatori de performanță

Anexa nr. 2

Seturile de indicatori deperformanță, riscurile asociate obiectivelor și măsurilor din strategie șisursele de verificare


 

Obiectiv general 1 – Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și local

 

 

Indicatori de performanță[1]

Riscuri

Surse de verificare

 

Obiectiv specific 1.1 Creșterea transparenței instituționale și a proceselor decizionale

 

1.1.1

Concept site/portal în format beta

Întârzieri în dezvoltarea conceptului

 

www.ruti.gov.ro

1.1.2

Site/portal funcțional

 

Nr. utilizatori voluntari

 

Act normativ adoptat

Nealocarea resurselor umane și financiare necesare funcționării site-ului

 

Acces limitat la internet

 

Procedura de înregistrare greoaie

www.ruti.gov.ro

1.1.3

Act normativ adoptat

 

Mecanisme elaborate

 

Nr. şi tipul de informaţii de interes public publicate din proprie iniţiativă

 

Rata de răspuns la solicitări de informaţii

 

Sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor de transparenţă decizională şi de asigurare a accesului la informaţii de interes public

 

Rata de contestare în instanţă a actelor administrative adoptate

 

Nr. de răspunsuri argumentate privind (ne)integrarea sugestiilor primite în cadrul procedurii de transparență decizională

 

Analiză anuală cu privire la incidența în practică a excepţiilor la Legea nr. 544/2001 publicată

Întârzieri în adoptarea actului normativ

 

Întârzieri în elaborarea mecanismelor

Monitorul Oficial

 

Site MCPDC

 

Raport evaluare a cadrului legislativ şi instituţional  privind accesul la informații de interes public și transparență decizională (parte a sistemului de monitorizare SNA)

 

Rapoarte de activitate publicate anual

1.1.4

Nr. de persoane care asigură implementarea Legilor nr. 544/2001 și 52/2003

 

Nr. activități  de schimb de bune practici și asistență

 

Nr. cursuri de formare

 

Nr. participanți

Nealocarea resurselor umane și financiare

Site-uri oficiale

 

Statistica furnizată în procesul de autoevaluare

1.1.5

Nr. instituții care respectă prevederile memorandumului

 

Site nefuncțional

 

Nealocarea resurselor umane și financiare

Site-uri oficiale

 

Raport MCPDC

1.1.6

Consultări publice

 

Baza de Date a Persoanelor Interesate de Consultare

Nerespectarea termenelor privind transparența decizională

Site-uri oficiale

 

Raport MCPDC

1.1.7

Platformă dezvoltată

Nealocarea resurselor umane și financiare

 

Acces limitat la internet

transparenta.gov.ro

1.1.8

Platformă dezvoltată

 

Consultări publice

Nealocarea resurselor umane și financiare

 

Acces limitat la internet

consultare.gov.ro

1.1.9

Bază de date unică a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică dezvoltată pe următorii indicatori:

-        denumire,

-        baga legală,

-        anul dobândirii statutului,

-        respectarea obligațiilor de a comunica autorităţii administrative competente orice modificări ale actului constitutiv şi ale statutului, precum şi rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale,

-        obligaţia de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum şi în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial.

Neidentificarea tuturor persoanelor juridice cu statut de utilitate publică

Site MCPDC

 

 

1.1.10

Nr. autorități publice locale care publică informații în format deschis

 

Nr. seturi de date publicate pe portalul data.gov.ro

Nealocarea resurselor umane și financiare

 

Lipsă interesului din partea autorităților publice locale

Data.gov.ro

 

Obiectiv specific 1.2 Creșterea transparenței proceselor de administrare a resurselor publice

 

1.2.1

Nr. proceduri revizuite

 

Nr. proceduri publicate în format deschis

 

Nr. fonduri speciale la care au fost extinse regulile de transparență

Transferurile din Fondul de rezervă și PNDL, incluzând atât fondurile aprobate, cât și sumele cheltuite, publicate într-un format centralizat

 

Evaluările cererilor transmise de către UAT-uri către MDRAP și a solicitărilor de rambursare publicate

 

Ordinele de miniștri, listele de contracte și de contractori publicate

 

Decizii de alocare a resurselor publice din fondurile de rezervă motivate 

 

Stadiul execuției fizice, raportat la cheltuieli, publicat

 

Codul SIRUTA introdus în datele publicate, pentru a exista o raportare unitară la unitățile administrativ teritoriale

 

Numărul dezbaterilor publice organizate

Lipsa voinței politice

 

Alocări aleatorii și nemotivate

 

Nepublicarea ordinelor de miniștri

data.gov.ro

 

Dezbateri publice

 

Site-uri autorități locale

Site MDRAP

1.2.2

Veniturile și cheltuielile fiecărei instituții publice, publicate detaliat

 

Veniturile și cheltuielile fiecărei instituții publice, publicate detaliat, în format deschis din 2018

 

Interfață intuitivă, accesibilă de pe calculator sau dispozitiv mobil realizată

Numărul și structura     instituțiilor publice publicate

 

Rapoarte agregate publicate

Bugetul aprobat al instituției publice publicate

 

Informații privind gradul de angajare a bugetului aprobat  publicate

Rapoarte financiar-contabile publicate

 

Toate bugetele componente ale Bugetului General Consolidat (proiect, aprobat, rectificare, execuție) publicate în format deschis

 

Anexe detaliate și publicate în format deschis, pentru fiecare dintre bugete, pe baza clasificațiilor bugetare, așa cum sunt acestea stabilite prin legislația finanțelor publice

Lipsa capacității de a publica toate bugetele individuale

 

Nealocarea resurselor umane și financiare pentru funcționarea corespunzătoare a platformei

Platforma transparența bugetară

 

Raport anual SNA

1.2.3

Nr. bunuri reutilizate social

 

Nr. bunuri reutilizate public

 

Categorii de bunurile imobile transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale

 

Categorii de bunurile imobile date în folosinţă gratuită asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi Academiei Române şi academiilor de ramură

 

Sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile și alocate conform art. 37 din Legea nr. 318/2015

Nealocarea resurselor umane și financiare

pentru operaționalizarea ANABI

Raport anual de activitate

1.2.4

Nr. seturi de date publicate

 

Instituții din domeniile infrastructură, energie, sănătate în care s-a pilotat standardul OCDS 

Neimplementarea OCSD în SICAP

Dificultăți în selectarea instituțiilor pilot

SICAP

 

data.gov.ro

1.2.5

Nr. seturi de date publicate în format deschis cu privire la achizițiile publice finanțate din fonduri naționale

 

Nr. seturi de date publicate în format deschis cu privire la achizițiile publice finanțate din fonduri europene

Neadaptarea platformei PREVENT pentru a genera date deschise

data.gov.ro

 

www.integritate.eu

1.2.6

Nr. seturi de date publicate în format deschis

 

Tipuri seturi de date publicate în format deschis

Lipsa fondurilor pentru extinderea portalului SNA

data.gov.ro

 

Portal SNA

1.2.7

Bază legală elaborată

 

Lista obiectivelor de investiții și fișa fiecărui proiect publicate în format deschis, cu detalierea indicatorilor tehnico-economici (document de aprobare, valoare inițială aprobată, valoare actualizată, execuție până la 31 decembrie anul precedent, respectiv până la trimestrul încheiat, alocare pe anul bugetar în curs)

Lipsa bazei legale

 

Lipsa resurselor financiare necesare soluției tehnice

 

 

Site ANAP

 

SEAP

 

data.gov.ro

1.2.8

Baza de date privind proiectele contractate și rambursările pe proiectele contractate completată, pentru fiecare proiect, cu indicatorii tehnici (indicatori de realizare imediată/ output, indicatori de rezultat, activități, grup țintă, calendar/ grafic de implementare)

 

Bază de date publicată în format deschis care să cuprindă indicatorii financiari (se realizează deja) corelați cu stadiul indicatorilor de realizare imediată și de rezultat pentru Programele Operaționale

Nr. documentații de proiect publicate

 

Lipsa resurselor financiare necesare soluției tehnice

 

Opacitate instituțională

 

 

Site MFE

 

Rapoarte SNA

Obiectiv general 2 - Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative

 

Indicatori de performanță

Riscuri

Surse de verificare

 

Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale

 

2.1.1

Nr. recomandări formulate

 

Gradul de implementare a recomandărilor formulate

 

Structuri de audit consolidate

Resurse umane insuficiente

 

 

Rapoarte anuale de activitate

 

Rapoarte de audit

2.1.2

Ordin privind standardele de control managerial intern modificat

Întârzieri în adoptarea actului normativ  

Monitorul Oficial

2.1.3

H.G. adoptat

 

Întârzieri în adoptarea actului normativ  

Monitorul Oficial

2.1.4

Nr. analize ex post

 

 

Absența informațiilor necesare cu privire la incidentele de integritate

Portal SNA

 

Rapoarte anuale

2.1.5

Listă publicată

 

Evaluare SCIM publicată

Absența informațiilor cu privire la incidentele de integritate

 

Absența evaluării implementării standardelor SCIM

Portal SNA

 

Site SGG

2.1.6

Un standard de raportare adoptat

Nr. rapoarte anuale care reflectă standardul de raportare

Lipsa interesului conducerii instituției publice

Site-ul instituției

 

Rapoarte anuale

2.1.7

Nr. ținte de management stabilite

 

Nr. și tipul de măsuri manageriale corective aplicate

Lipsa interesului conducerii instituției publice

Site-ul instituției

 

Obiectiv specific 2.2 Creșterea eficienței măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative cu privire la consilierul de etică, protecția avertizorului în interes public și interdicțiile post-angajare (pantouflage-ul)

 

2.2.1

Nr. acte normative elaborate/modificate

 

Rolul și mandatul consilierului de etică extins

 

Atribuții diversificate

 

Profesionalizare şi asigurare resurse necesare atingerii scopului activităţilor specifice

 

Reguli privind desemnarea şi desfăşurarea activităţilor specifice modificate, în scopul eficientizării, simplificării şi creşterii gradului de acces la serviciile de consiliere

Întârzieri în adoptarea actului (actelor) normativ(e)

 

Neimplicarea instituțiilor publice interesate și a reprezentanților societății civile  în procesul de elaborare a actului normativ

Monitorul Oficial

 

Dezbateri publice

2.2.2

Nr. acte normative adoptate

 

Nr. ordine/ instrucțiuni/ decizii elaborate

Întârzieri în adoptarea actelor normative

 

Întârzieri în adoptarea legislației terțiare

 

Monitorul Oficial

 

Site-ul instituției

2.2.3

Nr. acte normative adoptate

 

Nr. categorii de personal la care s-a extins interdicția

 

Nr. mecanisme de control reglementate

 

Categorii de sancțiuni reglementate

 

Acces la Registrul General de Evidență a Salariaților asigurat

 

Obligația legală a angajatorului de a stabili, la încetarea raporturilor de serviciu ale angajatului, lista instituțiilor/societăților/ organizațiilor non-guvernamentale care au avut calitatea de solicitant/ beneficiar în activitatea acestuia de evaluare și selecție sau cu privire la care a  desfăşurat activităţi de monitorizare şi control, corespunzător art. 13 din O.U.G nr. 66/2011, respectiv art. 94 alin. 3 din Legea 161/2003

 

Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative

 

Întârzieri în reglementarea mecanismelor de control

 

Monitorul Oficial

 

Obiectiv general 3 – Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sectoare și domenii de activitate prioritare

 

Indicatori de performanță

Riscuri

Surse de verificare

 

Obiectiv specific 3.1 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate

 

3.1.1

Protocol implementat între MS și CNAS pentru stabilirea formatului datelor ce fac obiectul evaluărilor periodice

 

Mecanism de prioritizare a investiţiilor dezvoltat şi funcţional (criterii şi soluţie software)

 

Personal angajat şi mecanism funcţională

 

Act normativ publicat pentru obligativitatea completării registrelor naţionale

 

Registre de boli funcţionale la nivel naţional

 

Mecanism pentru monitorizarea aplicării ghidurilor clinice funcţional

Nealocarea resurselor umane şi financiare

 

Control ineficient asupra modului de introducere și validare a datelor în registre / Proces defectuos de asigurare a calității datelor introduse

 

Implementarea defectuoasă a soluţiilor software la nivel naţional sau local

Site-ul MS.ro

 

Monitorul Oficial

3.1.2

Protocol cu AADR realizat pentru publicarea datelor despre achiziţiile publice din sistemul sanitar

Act normativ publicat pentru obligativitatea completării contractelor de achiziţie şi actelor adiţionale

 

Act normativ publicat pentru obligativitatea completării declaraţiilor de avere şi interese în format electronic

 

Act normativ publicat pentru definirea metodologiei de raportare a indicatorilor de performanţă

 

Contract de management modificat pentru a include obligaţia diseminării publice a inventarului activităţilor de control, inspecţie şi audit

 

Soluţie software implementată pentru managementul listelor de aşteptare naţionale şi la nivel de spital, cu respectarea confidenţialităţii pacienţilor

 

Act normativ publicat pentru obligativitatea utilizării listelor de aşteptare

 

Toate transferurile de valoare dintre personalul medical și industria farmaceutică publicate prin ANMDM

Lipsa cooperării managerilor instituţiilor în publicarea transparentă a datelor

 

Probleme cu implementarea soluţiei software

 

Implementarea defectuoasă a soluţiilor software la nivel naţional sau local

Monitorul Oficial

3.1.3

Studiu de evaluare a impactului şi performanţei sistemului de achiziţii publice realizat

 

Raport de recomandări cu privire la oportunităţile de extindere a sistemului realizat

 

Gradul implementării măsurilor menţionate în raport

Lipsa de fonduri pentru extinderea sistemului

Site-ul MS.ro

3.1.4

Ordin al ministrului sănătății și al președintelui CNAS pentru definirea metodologiei de monitorizare și control în cadrul acțiunilor de  control comune pentru furnizorii din sistemul de asigurări sociale de sănătate

 

Personal adiţional angajat în cadrul MS

 

Numărul de alerte generate de mecanismul de monitorizare care au dus la realizarea de controale

 

Numărul de controale realizate

 

Soluţie software dezvoltată şi funcţională

Nealocarea resurselor umane şi financiare

 

Eşecul adoptării actului normativ

 

Implementarea defectuoasă a soluţiilor software la nivel naţional sau local

Monitorul Oficial

 

Site-ul MS.ro

3.1.5

Act normativ publicat pentru definirea cadrului de funcţionare a mecanismului de trasabilitate

 

Soluţie software dezvoltată şi funcţională

 

Convenţia Medicrime ratificată

Implementarea defectuoasă a soluţiilor software la nivel naţional sau local

 

 

Eşecul adoptării actului normativ

Monitorul Oficial

3.1.6

Act normativ modificat pentru a permite ministrului sănătăţii să dispună efectuarea controlului la unităţile sanitare care nu sunt în subordinea MS, fără a fi nevoie de acordul autorităţilor locale/ unităţilor sanitare private

 

Regulament de organizare şi funcţionare al MS modificat cu noile atribuţii

 

Personal adiţional angajat în cadrul MS (13 persoane pentru corpul de control, 2 persoane pentru compartimentul de integritate)

 

Număr de parteneriate realizate cu instituții naționale şi internaționale specializate în prevenirea fraudelor și corupției în sănătate (ex. ‎EHFCN)

 

Campanii publice împotriva plăţilor informale realizate

 

Campanii publice pentru promovarea rolului avertizorilor de integritate realizate

Act normativ care definește funcţionarea consiliilor etice modificat şi intrat în vigoare

Nealocarea resurselor umane şi financiare

 

Lipsa impactului campaniilor publice de informare

 

Lipsa cooperării managerilor de spitale în implementarea noilor măsuri de funcţionare a consiliilor etice

Site-ul MS.ro

 

Monitorul Oficial

3.1.7

Ordin ministerial intrat în vigoare

 

Numărul de manageri şi alt personal decizional în cazul cărora au fost declanşate mecanismele de răspundere disciplinară sau administrativă în baza noului act normativ

 

Numărul și tipul sancțiunilor şi măsurilor disciplinare/ administrative aplicate

Nefuncţionarea mecanismelor la nivelul MS

Site-ul MS.ro

 

Monitorul Oficial

3.1.8

Mecanism de susţinere financiară a EMC dezvoltat şi funcţional

 

Act normativ modificat şi intrat în vigoare

Eşecul adoptării actului normativ

 

Nealocarea resurselor umane şi financiare

Site-ul MS.ro

 

Monitorul Oficial

3.1.9

Analiza conflictelor de interese realizată în baza datelor CNAS, MM şi ale spitalelor private

 

Plan de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese realizat

 

Gradul de implementare a planului de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese

Refuzul spitalelor private de a pune la dispoziţie date cu privire la medicii angajaţi

 

Neimplementarea planului de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese

Site-ul MS.ro

3.1.10

Noul mecanism de colectare feedback dezvoltat şi funcţional

 

Act normativ modificat şi intrat în vigoare

 

Date de feedback colectate de la pacienţi (prin email, telefon sau poştă)

Nealocarea resurselor umane şi financiare

 

Colectarea defectuoasă a datelor ale pacienţilor de contact de către spitale

Site-ul MS.ro

 

Site-ul transparenta.ms.ro

 

Monitorul Oficial

 

Obiectiv specific 3.2 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație

 

3.2.1

Numărul de sesizări soluţionate în timp util

Nereducerea duratei de soluționare a sesizărilor

Rapoarte periodice de monitorizare

3.2.2

Cod de etică pentru învățământul preuniversitar aprobat

 

Întârzieri în promovarea proiectului de act normativ

Site MENCS

3.2.3

Standard minimal aprobat

 

Măsuri preventive implementate

 

Rata de răspuns la solicitări de informaţii

 

Rata de contestare în instanţă a rezultatelor concursurilor

 

Rata de promovare a concursurilor

 

Nr. de acte normative/ metodologii/ proceduri în dezbatere publică/ aprobate/ implementate

 

Măsuri de securizare a lucrărilor adoptate

 

Măsuri privind controlul încrucișat al lucrărilor aplicate

 

Rotația echipelor de evaluatori realizată

Resurse financiare insuficiente

 

Rata scăzută de promovare a concursurilor

 

Neasigurarea măsurilor de organizare transparentă a concursurilor

Rapoarte de monitorizare a desfășurării concursurilor

 

3.2.4

Nr. de lucrări de doctorat verificate de CNATDCU

 

Beneficii financiare acordate

 

Beneficii financiare recuperate

 

Nr. și tipul de sancțiuni aplicate pentru plagiat

 

Nr. de softuri informatice de verificare și detectare a plagiatelor

Existența unor situații de incompatibilitate a membrilor CNATDCU

 

Necomunicarea  de către MENCS a  deciziilor CNATDCU către instituțiile/ autoritățile publice  

 

Lipsa resurselor umane și financiare necesare

Rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a activității CNATDCU

 

Decizii CNATDCU

Site MENCS

 

3.2.5

Nr. de  cadre didactice formate pentru predarea elementelor de drept, etică și educație civică

 

Nr. de practicieni ai dreptului (judecători, procurori, juriști, avocați, notari publici, reprezentanți ai serviciului de probațiune, grefieri etc.) care au colaborat la furnizarea de  cursuri de educație juridică

 

Nr. de elevi care au participat la cursuri de educație juridică

 

Nr. şi tipul de teme/ exerciții în curriculum-ul disciplinei educație juridică

Programa cursurilor neadaptată profilului participanţilor

 

Indisponibilitatea resurselor umane necesare

 

Lipsa unor mecanisme adecvate de monitorizare

Chestionare de evaluare ale cursurilor

 

Rapoarte de participare

 

Evaluări post participare

 

Rezultate la concursuri și competiții în unități de învățământ preuniversitar/ universități

3.2.6

Trei programe înființate

 

250 de consilierii de etica si integritate formați

Programa cursurilor neadaptată profilului participanţilor

 

Indisponibilitatea resurselor umane necesare

Site-uri universități

3.2.7

Nr. de camere video montate

 

Nr. de sisteme

audio montate

 

Nr. de încălcări ale prevederilor metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor naționale surprinse pe camerele video sau de sistemele audio

Nealocarea resurselor necesare

Adrese către ISJ/ISMB/ unități de învățământ preuniversitar/centre de examinare și evaluare

3.2.8

Nr. de lucrări cărora li s-a modificat nota

 

Analiză privind evoluția mediei diferențelor la notare realizată

Resurse financiare insuficiente

Site-ul MENCS

 

 

3.2.9

Raport anual privind activitatea de cercetare, academică și financiară întocmit şi publicat

 

Profilul google academic al fiecărui cadru didactic

 

Nr. de declarații de avere și de interese publicate de persoanele cu funcții de conducere și control din cadrul unităților sistemului de învățământ de stat

 

Cuantumurile veniturilor și cheltuielilor publicate

 

Nr. execuții bugetare publicate

 

Nr. contracte publice publicate

 

Bunuri și servicii achiziționate  

 

Suma anuală a sponsorizărilor primite publicată

Opacitatea instituțiilor de învățământ

 

Lipsa profilului google academic

 

Resurse umane și financiare insuficiente

 

 

Site-ul MENCS

 

Site-uri inspectorate școlare

 

Site-uri universități

 

Obiectiv specific 3.3 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor Parlamentului

 

3.3.1

Regulament modificat

 

Nr. ședințe/ dezbateri/ audieri publice

 

Nr. ședințe/ dezbateri/ audieri secrete

 

Nr. proiecte legislative/ amendamente/ agende publicate

Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative

Site-ul instituției

3.3.2

Cod de conduită adoptat

 

Mecanism de respectare a prevederilor codului implementat

 

Nr. de încălcări ale prevederilor Codului de conduită

 

Nr. și tip de sancțiuni dispuse

Întârzieri în adoptarea codului de conduită

Site-ul instituției

3.3.3

Cod de conduită adoptat

 

Nr. situații de consiliere cu privire la cadouri/ ospitalități/ favoruri/ alte beneficii

Întârzieri în adoptarea codului de conduită

Site-ul instituției

3.3.4

Cod de conduită adoptat

 

Nr. de întâlniri între membrii Parlamentului și alte persoane care încearcă să influențeze procesul legislativ

Întârzieri în adoptarea codului de conduită

Site-ul instituției

3.3.5

Regulament modificat

 

Criterii clare și obiective reglementate

 

Nr. de cereri soluționate pozitiv

 

Nr. de persoane cu privire la care s-au formulat cereri de încuviințare a percheziției/ reținerii/ arestării preventive soluționate pozitiv

 

Nr. de cereri soluționate negativ

 

Nr. de persoane cu privire la care s-au formulat cereri de încuviințare a percheziției/ reținerii/ arestării preventive soluționate negativ

Lipsa voinței politice

 

Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative

Monitorul Oficial

 

Rapoarte MCV

3.3.6

Cod de conduită adoptat

 

Nr. ședințe de consiliere

 

Nr. cursuri de formare specializată

Întârzieri în adoptarea codului de conduită

Site-ul instituției

 

 

3.3.7

Regulamente modificate

 

Durata procedurilor de soluționare a cererilor de ridicare a imunității

Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative

Acte normative adoptate de cele două camere

 

Decizii ale Camerelor

 

Rapoarte MCV, GRECO, ONU

3.3.8

Nr. de evenimente publice

 

Nr. de participanți din partea societății civile

Nr. de bune practici identificate

Nivel scăzut de participare și implicare a membrilor Parlamentului

Informări publice, conferințe de presă

 

Minute ale întâlnirilor

 

Obiectiv specific 3.4 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul judiciar

 

3.4.1

Plan multianual de acțiune pentru promovarea integrității în sistemul judiciar aprobat

 

Nr. de măsuri îndeplinite

 

Bune practici dezvoltate

 

Rapoarte de progres transmise periodic către Secretariatul tehnic

Caracterul formal al documentului

 

Nealocarea resurselor necesare

 

Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților instanțelor și parchetelor

Decizii CSM privind evaluarea implementării și actualizarea planului

 

Rapoarte periodice de progres

3.4.2

Codul deontologic pentru judecători și procurori modificat

 

Aspecte de etică delimitate de cele disciplinare

 

Nr. de ședințe de consiliere

Întârzieri în adoptarea modificărilor Codului deontologic

Hotărâre CSM de modificare a Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor

3.4.3

Nr. și categorii de riscuri de integritate identificate

 

Nr. sesiuni de informare și îndrumare

Nealocarea resurselor necesare

 

 

Rapoarte anuale

3.4.4

Nr. cursuri de formare

Nr. participanți

 

Gradul de implementare al Hotărârii CSM Secția pentru judecători nr. 434/17.05.2016 și a Hotărârii CSM Secția pentru Procurori nr. 364/30.05.2016

 

Adoptarea unei Hotărâri a Plenului CSM privind înființarea instituției consilierului de etică pentru aparatul propriu al CSM, INM, IJ, SNG

 

Nr. consilieri de etică numiți

 

Nr. instanțe și parchete în care funcționează consilieri de etică

 

Nr. sesiuni de consiliere ținute de consilierii de etică

 

Nr. de întâlniri între consilierii de etică

Nealocarea resurselor necesare

 

Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților instanțelor și parchetelor

Rapoarte anuale

 

Obiectiv specific 3.5 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în finanțarea partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

3.5.1

Nr. de evenimente

 

Nr. de participanți

 

Concluzii și recomandări formulate

 

Ghiduri elaborate

Lipsa alocării resurselor bugetare corespunzătoare

Rapoarte și informări publice

 

Minute ale întâlnirilor

3.5.2

Nr. de raportări furnizate AEP de fiecare partid politic

 

Nr. de sesizări

 

Nr. de sancțiuni

Lipsa alocării resurselor bugetare corespunzătoare

 

Rapoarte disponibile public

3.5.3

Soft dezvoltat, testat, actualizat

 

Nr. de cazuri constatate

 

Nr. de condamnări

Lipsa alocării resurselor bugetare corespunzătoare

 

Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a modificărilor aduse legislației principale și secundare privind implementarea, la alegerile prezidențiale și europarlamentare, a Sistemului informatic pentru monitorizarea prezenței la vot și prevenirea votului ilegal

Hotărâri judecătorești

3.5.4

Resurse financiare adecvate pentru plata oficialilor electorali

 

Modul de formare dezvoltat

 

Nr. de selecții

 

Standarde de selecție

 

Nr. de instruiri

 

Nr. de ghiduri elaborate

 

Nr. de coduri de conduită elaborate

 

Nr. de sancțiuni aplicate

 

Nr. de procese-verbale privind consemnarea rezultatelor alegerilor întocmite eronat

Resurse umane și bugetare insuficiente

Rapoarte și informări publice

 

Minute ale instruirilor

3.5.5

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere, de către Parlament, respectiv de către Guvern, a modificărilor aduse legislației principale și secundare

Acte normative adoptate

 

Raport de conformitate GRECO

3.5.6

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere, de către Parlament, respectiv de către Guvern, a modificărilor aduse legislației principale și secundare

Acte normative adoptate

 

Raport de conformitate GRECO

3.5.7

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere, de către Parlament, respectiv de către Guvern, a modificărilor aduse legislației principale și secundare

Acte normative adoptate

 

Raport de conformitate GRECO

3.5.8

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere, de către Parlament, respectiv de către Guvern, a modificărilor aduse legislației principale și secundare

Acte normative adoptate

 

Raport de conformitate GRECO

3.5.9

Rata implementării recomandărilor GRECO

Adoptarea cu întârziere, de către Parlament, respectiv de către Guvern, a modificărilor aduse legislației principale și secundare

Acte normative adoptate

 

Raport de conformitate GRECO

3.5.10

Raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor realizate în anul precedent publicat

 

Cuantumul datoriilor înregistrate de partidele și formațiunile politice, în anul precedent, publicat

 

Cuantumul împrumuturilor și al rambursărilor acestora, în anul precedent, publicat

 

Cuantumul împrumuturilor transformate în donații, în anul precedent, publicat

Lista sancțiunilor aplicate partidelor și formațiunilor politice (tip sancțiune, cuantum), în anul precedent, publicată

 

Sumele din cererile de rambursare pentru campaniile electorale, publicate

 

Sumele rambursate aferente cheltuielilor electorale, publicate

 

Sumele obținute din subvenții și modul de cheltuire a acestora, în anul precedent, publicate

 

Lista furnizorilor serviciilor şi/sau bunurilor utilizate în campania electorală, publicată

 

Numărul de materiale de propagandă electorală produse şi utilizate, defalcat pe categorii, raportat de competitorii electorali

Lipsa informațiilor din raportările partidelor și formațiunilor politice

 

Transmiterea informațiilor în formate needitabile

 

Resurse umane insuficiente pentru prelucrarea informațiilor în vederea publicării în format deschis

 

 

 

www.roaep.ro

 

www.data.gov.ro

 

Obiectiv specific 3.6 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul achiziţiilor publice

 

3.6.1

Grad crescut de îndeplinire a obligaţiilor contractuale de către contractanți, care se reflectă în documentele constatatoare

 

Comunicat emis la finalizarea contractului de achiziție publică (mai ales pentru cele care vizează prestarea de servicii – implicând contracte cu executare succesivă) în care să menționeze că executarea contractului a decurs fără incidente, entitatea ce a câștigat respectivul contract dovedindu-se a fi un bun partener, publicat de autoritățile/ entitățile contractante   

Nepublicarea tuturor documentelor constatatoare sau furnizarea de informaţii incomplete în cadrul acestor documente de către autorităţile/entitățile contractante

SEAP

3.6.2

Certificate constatatoare emise de ONRC ce conțin mențiuni cu privire la operatorii economici condamnați definitiv publicate periodic într-un singur punct de contact

 

Certificate constatatoare publicate conform termenelor legale în SEAP cu privire la îndeplinirea obligațiilor contractuale, aferente contractelor implementate de autoritățile contractante

Administratorul sistemului electronic de achiziţii publice nu primește toate informațiile pentru crearea unei baze de date cu companiile care au condamnări definitive

 

Nepublicarea tuturor documentelor constatatoare sau furnizarea de informaţii incomplete în cadrul acestor documente de către autorităţile/entitățile contractante

SEAP, creare secțiune distinctă, având posibilitate de căutare după criterii de interes, privind interzicerea participării la procedurile de achiziţie publică;

 

SEAP,  dezvoltare  secțiune distinctă, având posibilitate de căutare după criterii de interes privind   documentele constatatoare încărcate de autoritățile/entitățile contractante.

3.6.3

Nr. ghiduri ale solicitantului modificate pentru a include pactele de integritate

 

Nr. contracte încheiate

 

Valoarea contractelor

Lipsa capacității administrative de implementare a pactelor de integritate

 

Lipsa implicării instituțiilor publice în proiectul pilot

Site ANAP

 

Site-urile instituțiilor implicate în proiectul pilot

3.6.4

Număr redus de reveniri ale documentațiilor de atribuire transmise de autoritățile contractante în procesul de verificare ex-ante realizat de ANAP

 

Metodologia de selecție să creeze premisele neincluderii în procesul de verificare a unor documentații de atribuire aferente unor contracte cu potențial ridicat de risc

SEAP, ANAP

3.6.5

Număr de modificări (privind preţ, durată, obiect contract) la nivel de contract

 

Număr redus de contracte în care  prețul final se majorează raportat la valoarea  contractului atribuit

Nepublicarea în SEAP a tuturor actelor adiţionale aferente modificărilor contractuale

SEAP

3.6.6

Nr. de metode/instrumente promovate la nivel de sistem cu privire la instruirea în ceea ce privește bunele practici în domeniu

 

Număr de persoane instruite din cadrul autorităților/ entităților contractante

Lipsa de valorificare a personalului instruit

 

Suprasolicitarea şi creşterea gradului de încărcare a  personalului responsabil cu achiziţiile publice

Informări publicate pe site-ul ANAP

3.6.7

Nr. de hotărâri definitive contradictorii analizate

 

Nr. de recursuri în interesul legii promovate

Lipsa sesizării unei practici neunitare

Recursuri în interesul legii promovate

 

 

3.6.8

Baza de date privind achizițiile publice actualizată trimestrial și completată cu informații financiare și tehnice (minim grafic de implementare)

Absența monitorizării modificărilor contractuale

 

Absența centralizării modificărilor contractuale

data.gov.ro

 

Obiectiv specific 3.7 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri

 

3.7.1

Proiect comun cu Secretariatul OCDE

 

Evaluarea legislației

 

Nr. reuniuni la nivel tehnic

 

Schimb de bune practici

 

Recomandări ale Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale ale OCDE

 

Proiecte/activități  de promovare a integrității în afaceri

 

Măsuri legislative și instituționale de promovare a integrității în afaceri

 

Rata criminalității în sectorul privat

Rezerve ale statelor membre OCDE privind extinderea componenței grupului de lucru

Rapoarte OCDE

 

Statistica judiciară privind mediul de afaceri

 

Decizii ale Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale ale OCDE

 

Rapoarte și studii privind corupția în sectorul privat

3.7.2

Nr. de investigaţii deschise prin ordin al Preşedintelui Consiliului Concurenţei  având ca obiect înţelegeri  anticoncurenţiale

 

Nr. de conferinţe/mese rotunde/întâlniri organizate

 

Nr. de investigaţii finalizate prin decizii ale Plenului Consiliului Concurenţei având ca obiect înţelegeri anticoncurenţiale

 

Nr. de plângeri/sesizări/petiţii soluţionate privind înţelegeri anticoncurenţiale

 

Nr. de cazuri soluţionate în temeiul Legii privind combaterea concurenţei neloiale nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare

 

Gradul de corelare cu Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020

Personal de specialitate insuficient

Ordine ale Preşedintelui Consiliului Concurenţei 

 

Broşuri/reviste de profil elaborate de Consiliul Concurenţei

 

Decizii ale Plenului/Comisiei Consiliului Concurenţei

 

Raportul anual al Consiliului Concurenţei

3.7.3

Nr. întreprinderi publice care au elaborat planuri de integritate

 

Plan de integritate aprobat și publicat

 

Codul de etica adoptat

 

Sistem de protecție a avertizorilor implementat

Declarații de avere publicate

 

Sistem de management al conflictelor de interese implementat

 

Consilier de etica desemnat

Clauze anticorupție introduse în contractele cu toți furnizorii și partenerii de afaceri ai întreprinderilor publice

 

Politica privind cadourile, donaţiile şi sponsorizările adoptată

 

Audit intern anual de etică şi conformitate

 

Standard ISO 37001 implementat

Caracterul formal al demersului

 

Neimplicarea angajaților în procesul de elaborare

Rapoarte anuale

 

Decizia de aprobare a planului de integritate

 

Decizia de nominalizare a coordonatorului strategiei

3.7.4

Act normativ elaborat

 

Planuri de integritate implementate în întreprinderile publice

 

Ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica și conformitatea avut în vedere la elaborarea planurilor de integritate

Nerespectarea de către întreprinderile publice a obligațiilor stabilite prin actul normativ

 

Lipsa planurilor de integritate

Site-uri întreprinderi publice

 

Rapoarte de progres

 

Raport anual SNA

3.7.5

Bune practici identificate

 

Nr. de activităţi comune de formare profesională

 

Gradul de preluare a bunelor practici

Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor din sectorul public şi mediul de afaceri

Rapoarte şi informări publice

 

Minute întâlniri

3.7.6

Nr. de întruniri/acţiuni de cooperare

 

Nr. reuniuni cu reprezentanți ai sistemului judiciar

 

Nr. de proiecte de politici publice sau de acte normative supuse dezbaterii şi consultării

 

Nr. şi tipul de sesizări formulate

 

Nr. şi tipul de soluţii identificate

Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri

 

Consultarea cu întârziere a mediului de afaceri

Rapoarte şi informări publice

 

Politici publice sau acte normative cu adoptate

Minute întâlniri

3.7.7

Nr. şi tip de măsuri anti-mită

 

Grad de preluare a măsurilor anti-mită la nivelul mediului de afaceri

 

Nr. şi tip de campanii de promovare a integrităţii în afaceri

Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri

Politici şi programe anticorupţie dezvoltate

 

Standarde dezvoltate şi preluate de mediul de afaceri

3.7.8

Nr. reuniuni cu reprezentanții autorităților de reglementare

 

Nr. autorități de reglementare care implementează planuri de integritate

Lipsa interesului autorităților de reglementare de a implementa planuri de integritate

Rapoarte anuale SNA

3.7.9

Bază de date disponibilă în format deschis care să cuprindă lista întreprinderilor la care statul este acționar (prin structuri centrale și locale) cu următorii indicatori:

- date financiare, 

- indicatori de performanță,

- scrisoarea de așteptări,

- contractul de mandat,

- subvenții primite.

Lipsa informațiilor cu privire la întreprinderile la care statul este acționar

Site-urile instituțiilor publice

 

data.gov.ro

 

Obiectiv specific 3.8 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în administraţia publică locală

 

3.8.1

Nr. de proceduri administrative vulnerabile la corupție identificate

 

Tipul de proceduri administrative vulnerabile la corupție identificate

Nr. și tipul de măsuri preventive adoptate

 

Nr. platforme e-administrare dezvoltate

Nealocarea resurselor umane și bugetare

Rapoarte şi informări publice

 

 

3.8.2

Nr. de proceduri simplificate

Durata procedurii

 

Costurile reduse

 

Nr. de certificate şi autorizaţii emise trimestrial

Întârzieri în adoptarea de acte normative, norme metodologice şi proceduri

Acte normative adoptate

Norme metodologice şi proceduri adoptate

3.8.3

Formulă pentru realizarea indexului integrității pentru administrația publică locală dezvoltată

 

Indexul integrității în administrația publică locală publicat 

 

Autorizaţii de construire publicate

Absența informațiilor necesare cu privire la incidentele de integritate

 

Absența evaluării calității serviciului de către public

 

Opacitatea instituțională

Site-ul instituției

 

3.8.4

Studiu privind gradul de adecvare a structurilor organizatorice de la nivelul UAT-urilor elaborat 

 

Nr. și tipuri de instituții cuprinse în studiu

 

Nr. și tipuri de recomandări

 

Nr. angajați

 

Buget UAT

 

Populația deservită

Lipsa resurselor bugetare

 

Nivel scăzut de implicare a autorităților publice locale

 

 

Site-ul instituției

 

Studiul publicat și diseminat

 

3.8.5

Nr. instituții în care s-a implementat metodologia de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție

 

Nr. planuri de remediere a riscurilor și vulnerabilităților la corupție adoptate

Nr. recomandări implementate/ instituție

Nivel scăzut de implicare a autorităților publice locale

 

Caracter formal al demersului

 

Site-ul instituției

 

Rapoarte anuale

 

3.8.6

Nr. protocoale de colaborare încheiate

 

Nr. campanii de conștientizare derulate

 

Nr. de dezbateri publice organizate

Nealocarea resurselor umane și bugetare

Site-ul instituției

 

Rapoarte anuale

 

Presa locală

3.8.7

Nr. de proiecte/activități derulate

 

Nr. de întâlniri

 

Nr. şi gradul de implicare al reprezentanţilor societăţii civile în proiectele/ activitățile organizate în parteneriat cu autorităților publice locale

Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților administrației publice locale

Rapoarte publice

 

Conferințe de presă

3.8.8

Nr. de rețele dezvoltate

 

Nr. de întâlniri

 

Nr. de participanți

 

Nr. de politici publice anticorupție elaborate/ evaluate

 

Nr. de recomandări/ stadiul implementării

Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților administrației publice locale

Rapoarte publice

 

Conferințe de presă 

3.8.9

Nr. coduri de conduită elaborate/ implementate

 

Nr. acte normative elaborate/ modificate

Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților administrației publice locale

Rapoarte publice

 

Monitorul Oficial

 

Obiectiv general 4 - Creşterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice

 

 

Indicatori de performanță

Riscuri

Surse de verificare

 

Obiectiv specific 4.1 Creșterea gradului de educație anticorupție a personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local

 

4.1.1

Program de formare dezvoltat

 

Nr. și teme incluse în programul de formare

 

Fișe de post completate pentru a include obligativitatea urmării cursului online

 

Obiective de învăţare adaptate specificului grupurilor-ţintă: palierul administrativ, palierul politic şi funcţiile asociate acestuia, inclusiv personalul încadrat pe baza încrederii la cabinetul demnitarului

 

Modul dedicat funcţionarilor publici dezvoltat

 

Modul dedicat personalului încadrat în baza unui contract individual de muncă dezvoltat

 

Modul dedicat persoanelor numite sau alese în funcţii de demnitate publică, respectiv personalului încadrat pe baza încrederii la cabinetul demnitarilor, dezvoltat

 

Nr. persoane cu funcții de conducere care au urmat cursurile online

 

Nr. persoane cu funcții de conducere care au obținut punctaj minim

 

Nr. persoane cu funcții de execuție care au urmat cursurile online

 

Nr. persoane cu funcții de execuție care au obținut punctaj minim

Nivel scăzut de pregătire

 

Lipsa resurselor bugetare

 

Refuz de participare din partea angajaților

 

 

 

 

Rapoarte publice

 

Chestionare de evaluare ale cursurilor

 

Rapoarte de participare

 

Evaluări post participare

4.1.2

Nr. de programe sectoriale derulate la nivel central

Nr. de participanți la nivel central

 

Nr. de programe sectoriale derulate la nivel local

 

Nr. de participanți la nivel local

 

Nr. broșuri, ghiduri, materiale cu caracter informativ diseminate

 

Resurse financiare insuficiente

Nivel scăzut de participare și implicare

 

Nivel scăzut de pregătire

 

Rapoarte publice

 

Rapoarte de participare

 

 

Obiectiv specific 4.2 - Creşterea gradului de informare a  publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie

 

4.2.1

Concept campanie națională dezvoltat

 

Evoluția în cadrul indexului integrității instituționale

 

Nr. și tip activități

 

Nr. de parteneriate

 

Tipuri de mesaje

 

Evoluția percepției privind corupția

Resurse financiare insuficiente

 

Nivel scăzut de participare și implicare

Materiale de informare

 

Sondaje de opinie

 

Evaluări post participare

 

Rapoarte anuale

4.2.2

Nr. de campanii sectoriale derulate

 

Nr. și tip activități

 

Nr. de parteneriate

 

Tipuri de mesaje

 

Evoluția percepției privind corupția

Resurse financiare insuficiente

 

Nivel scăzut de participare și implicare a instituțiilor publice

Materiale de informare

 

Sondaje de opinie

 

Evaluări post participare

 

Rapoarte anuale

 

Obiectiv general 5 – Consolidarea performanței de combatere a corupţiei prin mijloace penale și  administrative

 

 

Indicatori de performanță

Riscuri

Surse de verificare

 

Obiectiv specific 5.1 Continuarea progreselor înregistrate în investigarea cu imparţialitate şi în soluţionarea de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4 din MCV)

 

5.1.1

Complexitatea şi relevanţa, din punct de vedere al competenţei stabilite de lege a DNA, a cauzelor soluţionate

 

Date statistice privind calitatea actelor de urmărire penală, date statistice privind durata rezonabilă a urmăririi penale,

Evoluţia nr. dosare per procuror şi per secţie/serviciu teritorial

 

Date statistice privind măsurile asiguratorii luate în vederea recuperării prejudiciului şi confiscării produsului infracţional

 

Nr. de indicatori statistici privind hotărârile pronunţate de instanţe în dosarele DNA în anul precedent

 

Nr. de confirmări acte în instanţă

 

Nr. de infirmări acte în instanţă

 

Mecanism de dialog cu organizațiile non-guvernamentale și media dezvoltat, ca premisă pentru inițierea de noi investigaţii  

Resurse umane și financiare insuficiente

 

Depunerea de amendamente legislative care să lipsească de eficiență carul legislativ și instituțional anticorupție

 

 

Raport anual

 

Conferinţă anuală

 

Comunicate de presă, articole de presă,

 

Evaluări independente

5.1.2

Sediu identificat

 

Resurse financiare alocate

Nealocarea resurselor financiare

 

Site-ul DNA

 

Raport anual

5.1.3

OMJ aprobat

Unitatea logistică de sprijin tehnic creată

 

Nr. posturi alocate

Nealocarea resurselor financiare

OMJ

Site-ul DNA

 

Raport anual

5.1.4

Buget alocat

Nealocarea resurselor financiare

Raport anual

5.1.5

90 de posturi de poliție judiciară alocate

 

90 de posturi de poliție judiciară bugetate

Nealocarea resurselor umane

 

Nealocarea resurselor financiare

OMJ

 

Raport anual

5.1.6

Nr. și tipuri de analize efectuate

Nealocarea resurselor umane

 

Nealocarea resurselor financiare

OMJ

 

Raport anual

5.1.7

Spaţii necesare desfăşurării activităţii ÎCCJ

 

Studiile semestriale privind individualizarea cauzelor de corupţie

 

Recomandări privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie

 

Durata cauzelor DNA aflate pe rolul instanţelor de judecată

 

Nr. proceselor penale încetate ca urmare a intervenţiei prescripţiei extinctive a răspunderii penale

Resurse alocate insuficiente

Hotărârile definitive pronunţate în cauzele DNA

 

Acorduri de recunoaştere a vinovăţiei

5.1.8

Strategii locale actualizate

 

Nr. de rechizitorii

 

Nr. de sesizări din oficiu

 

Calitatea persoanelor cercetate

 

Soluţiile dispuse de instanţă

Resurse alocate insuficiente

Raport anual

5.1.9

Nr. de hotărâri definitive de condamnare pronunţate de instanţe în cauzele promovate de DNA

Netransmiterea de către instanţe a hotărârilor în e-format

Site-ul DNA

 

Raport anual

 

Obiectiv specific 5.2 Îmbunătățirea activității de identificare, sancționare și de prevenire a cazurilor de incompatibilități, conflicte de interese și averi nejustificate (BM2 din MCV)

 

5.2.1

Act normativ adoptat și publicat în Monitorul Oficial

Resurse bugetare și financiare  necesare aprobate

 

Date statistice publicate pe pagina de internet a Agenției

Întârzierea aprobării legislației

Depunerea de amendamente legislative care să lipsească de eficiență actul normativ

Monitorul Oficial

 

Pagina de internet a Agenției

5.2.2

Nr. de rapoarte de evaluare emise

 

Nr. de sancțiuni administrative aplicate

 

Nr. de rapoarte de evaluare definitive transmise instituțiilor pentru luarea măsurilor disciplinare

 

Rata de confirmare a rapoartelor ANI – 90%

Jurisprudență neunitară

 

Tergiversarea aplicării sancțiunilor disciplinare

Pagina de internet a Agenției

 

Rapoartele ANI de activitate

 

Portalul instanțelor de judecată

5.2.3

Cod de conduită adoptat

 

Act normativ adoptat

Lipsa disponibilității instituțiilor implicate

Pagina de internet a Agenției

 

Rapoartele ANI de activitate

5.2.4

Analiză a regulilor privind incompatibilitățile realizată

 

Act normativ adoptat

Lipsa disponibilității instituțiilor implicate

Pagina de internet a Agenției

 

Rapoartele ANI de activitate

5.2.5

Act normativ adoptat

Lipsa disponibilității instituțiilor implicate

Pagina de internet a Agenției

 

Rapoartele ANI de activitate

5.2.6

Minimum 20.000 de declarații de avere și de interese depuse în format electronic

 

Nr. de măsuri dispuse de ANI pentru îmbunătățirea procesului de completare și de depunere a declarațiilor de avere și de interese

Lipsa unei prevederi legislative exprese în ceea ce privește completarea electronică a declarațiilor

Portalul public al declarațiilor de avere și de interese

 

Rapoartele ANI de activitate

5.2.7

Secțiune de informare creată pe pagina de internet a Agenției

 

Nr. de informări transmise entităților responsabile cu organizarea proceselor electorale

 

Nr. de declarații de avere și de interese depuse de candidați, postate pe portalul public al ANI

 

Actualizarea listei de persoane aflate sub interdicția de a candida la o funcție electivă

Întârzieri cauzate de transmiterea documentelor de către birourile electorale

Pagina de internet a Agenției

 

Rapoartele ANI de activitate

5.2.8

Nr. de programe de educație și conștientizare organizate

 

Nr. de ghiduri si materiale informative publicate

 

Grad ridicat de depunere a declarațiilor de avere și de interese – scăderea numărului de sancțiuni contravenționale aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale în materie

Resurse bugetare și umane insuficiente

Pagina de internet a Agenției

 

Rapoartele ANI de activitate

5.2.9

Nr. de măsuri dispuse pentru eficientizarea sistemului de consiliere în materia legislației de integritate

 

Reducerea timpilor de răspuns

n.a.

Pagina de internet a Agenției

 

Rapoartele ANI de activitate

5.2.10

Nr. de protocoale de cooperare încheiate

Nr. de activități și proiecte comune dezvoltate

Lipsa resurselor bugetare

Pagina de internet a Agenției

Rapoartele ANI de activitate

5.2.11

Nr. de protocoale de colaborare inițiate

 

Nr. de proiecte comune organizate

Lipsa disponibilității resurselor bugetare sau umane

Pagina de internet a Agenției

 

Rapoartele ANI de activitate

5.2.12

Nr. de evenimente comune organizate

 

Minimum un protocol de colaborare inițiat cu o instituție de învățământ superior

Lipsa resurselor bugetare

 

Lipsa disponibilității experților

Pagina de internet a Agenției

 

Rapoartele ANI de activitate

 

Obiectiv specific 5.3 Consolidarea mecanismelor de control administrativ

 

5.3.1

Act normativ aprobat

 

Nr. de angajaţi raportat volumul de activitate

 

Resurse materiale alocate

 

Nr. de recomandări formulate/ implementate

Întârzierea aprobării legislației

 

Resurse umane şi financiare insuficiente

Monitorul Oficial

 

Rapoarte anuale de activitate

 

5.3.2

Nr. de controale inițiate ca urmare a sesizărilor societății civile

 

Nr. de controale realizate în 2017 în zonele expuse la corupție, raportat la numărul total

 

Nr. de controale realizate în 2020 în zonele expuse la corupție, raportat la numărul total

Resurse umane şi financiare insuficiente

Rapoarte anuale de activitate

 

5.3.3

Nr. de sesizări transmise organelor judiciare

 

Nr. de sesizări confirmate prin trimiteri în judecată şi condamnări definitive

 

Nr. de activităţi de formare profesională comune

 

Cuantumul prejudiciilor reparate

Resurse umane  insuficient pregătite din punct de vedere profesional

Rapoarte anuale de activitate

 

Protocoale de cooperare

 

Statistică judiciară

5.3.4

Nr. de sesizări primite

 

Nr. de sesizări în curs de soluţionare

 

Nr. de sesizări soluţionate

 

Nr. şi tipul de sancţiuni dispuse

 

Nr. de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanţă

 

Nr. de persoane care au săvârşit în mod repetat abateri de la normele respective

Caracter formal al activităţii comisiilor de disciplină

 

Orientarea practicii comisiilor spre cele mai uşoare sancţiuni

Comisie de disciplină  operaţională

 

Decizii ale comisiei

5.3.5

Număr de instituții publice care utilizează sistemului național de raportare

 

Numărul și categoria sancțiunilor aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale privind sistemul național de raportare

Depășirea termenelor prevăzute în Cap. I din OUG nr. 88/2013

Refuzul instituțiilor publice de a raporta 

Rapoarte MFP

5.3.6

Studiu privind sistemul sancțiunilor administrative aplicate publicat

 

Rata de implementare a recomandărilor

Lipsa informațiilor privind sancțiunile administrative aplicate

Raport publicat

 

Site MJ

5.3.7

Nr. autorități de control care publică lista amenzilor acordate sau a altor măsuri administrative dispuse, inclusiv sumele plătite

 

Nr. liste publicate

 

Tipul de încălcări ale prevederilor legale

Refuzul de a publica informațiile

 

 

Site-uri autorități de control

 

Rapoarte de activitate instituții publice

 

Raport anual SNA

 

Obiectiv specific 5.4 - Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare

 

 

Indicatori de performanță

Riscuri

Surse de verificare

5.4.1

Act normativ elaborat și adoptat

Întârzieri în elaborarea și aprobarea proiectului de act normativ

Monitorul Oficial

5.4.2

Act normativ elaborat și adoptat

Întârzieri în elaborarea și aprobarea proiectului de act normativ

Monitorul Oficial

5.4.3

Act normativ elaborat pentru realizarea schimbului de informații privind beneficiarul real la nivel internațional, între rețelele de practicieni relevante

 

Act normativ adoptat

 

Soluție IT dezvoltată

 

Nr. schimburi de informații la nivel internațional

Întârzieri în elaborarea și aprobarea proiectului de act normativ

 

Cooperare inter-agenții deficitară

 

Monitorul Oficial

 

Cereri de cooperare judiciară internaţională

 

 

 

5.4.4

Sediu alocat

 

Nr. posturi ocupate

 

Resurse materiale alocate

Resurse umane şi financiare insuficiente

Rapoarte anuale de activitate

 

5.4.5

Categorii de bunuri confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale

 

Gradul de valorificare a bunurilor care fac obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse

 

Categorii de bunurile imobile transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale

 

Categorii de bunurile imobile date în folosinţă gratuită asociaţiilor şi fundaţiilor şi academiilor de ramură

 

Sume rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile și alocate conform art. 37 din Legea nr. 318/2015

Nealocarea resurselor umane și financiare

pentru operaționalizarea ANABI

Rapoarte anuale de activitate

 

5.4.6

Nr. de cereri de informaţii primite

 

Nr. de cereri de informaţii transmise

Nr. de cereri soluţionate în termenul stabilit de statul solicitant

 

Conectarea la reţeaua SIENA a EUROPOL

 

Nr. activităţii de cooperare (proiecte de asistenţă, formare profesională, studii etc.)

Date incomplete cuprinse în evidenţele cadastrale

Raport anual MJ

 

Cereri de cooperare judiciară internaţională

 

Acte normative adoptate pentru consolidarea cooperării inter-instituţionale

 

Hotărâri  judecătoreşti definitive

5.4.7

Sistem informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni operațional (art. 38 din Legea nr. 318/2015)

 

Măsurile asigurătorii dispuse în cadrul procesului penal, administrarea, valorificarea sau restituirea bunurilor care fac obiectul acestor măsuri

 

Măsura de siguranţă a confiscării şi valorificarea bunurilor confiscate, atât în cazul confiscării speciale, cât şi al confiscării extinse

 

Confiscarea cauţiunii, prevăzută de art. 217 alin. (5) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare

Executarea ordinelor de indisponibilizare a bunurilor emise de către un alt stat

 

Executarea ordinelor de confiscare emise de către un alt stat

 

Dispunerea de bunurile confiscate în sensul art. 265 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau al acordurilor care prevăd partajarea bunurilor confiscate

 

Despăgubirile acordate statului, autorităţilor sau instituţiilor publice pentru repararea prejudiciului produs prin săvârşirea infracţiunii şi executarea dispoziţiilor din hotărâre privitoare la acestea

 

Amenda aplicată ca pedeapsă principală şi executarea acesteia în modalităţile prevăzute de lege

 

Încărcarea automată a datelor statistice de cei care dispun măsurile asigurătorii, confiscări, valorificări

 

Funcţii complexe de căutare şi analiză comparativă a datelor statistice

 

Hotărâri judecătoreşti publicate on-line

Neasumarea ca obiectiv strategic de către instituţiile implicate

 

Proceduri

 

Întârzieri în interconectarea resurselor de date statistice deţinute de instituţiile implicate

Statistica oficială MP

 

Hotărâri

definitive

 

Statistica oficială ANAF

 

Raport anual MJ privind recuperarea creanţelor rezultate din infracţiuni

 

Protocol colaborare inter-instituţională

 

Soluţie informatică de tip platformă dezvoltată şi accesibilă celor patru instituţii

 

Raport anual publicat de ANABI

5.4.8

Nr. şi tipul de bune practici identificate şi diseminate

 

Nr. de procurori judecători şi poliţişti care au acces la bune practici

Nr. şi tipul de instrumente şi metodologii de lucru identificate şi diseminate

 

Elaborarea şi distribuirea semestrială în rândul practicienilor  a unei publicaţii de tip newsletter care să cuprindă cazuri practice, jurisprudenţă

Nivel scăzut de participare şi implicarea a reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în materie

Rapoarte şi studii publicate

 

Concluzii ale sesiunilor de formale profesională

 

 

 

Obiectiv general 6 – Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate şi autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publice

 

 

Indicatori de performanță

Riscuri

Surse de verificare

 

Obiectiv specific Consolidarea integrității instituționale prin planuri dezvoltate pe bază de analiză de risc și standarde de control managerial intern

 

6.1

Menţiuni exprese privind aderarea la:

-        valorile fundamentale

-        principiile

-        obiectivele

-        mecanismul de monitorizare

 

Persoane desemnate pentru implementarea strategiei şi planului sectorial

 

Lista structurilor subordonate/ coordonate/ aflate sub autoritate și a companiilor cu capital de stat transmisă

Nivel scăzut de implicare a instituțiilor publice

Document adoptat şi transmis secretariatului tehnic al SNA împreună cu

-        planul sectorial

-        datele de contact ale coordonatorului planului sectorial

6.2

Nr. de angajaţi informaţi cu privire la elaborarea planului de integritate

 

Modul în care are loc informarea (şedinţă, prin corespondenţă)

 

Nr. de contribuţii primite/ incorporate

Caracter exclusiv formal al informării

 

Neparticiparea majorităţii angajaţilor

Proces – verbal/minută

6.3

Nr. de riscuri şi vulnerabilităţi inventariate

 

Caracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de evaluare a riscurilor

Raport de evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor elaborat

6.4

Nr. de măsuri de remediere

 

Standarde de integritate reflectate în planurile de integritate

Caracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de evaluare a riscurilor  

 

Neevaluarea aprofundată a standardelor de control intern managerial

Raport privind măsurile de remediere a vulnerabilităţilor elaborat

6.5

Plan sectorial aprobat

 

Nr. de copii distribuite

Caracter formal al demersului

Decizia de aprobare a planului sectorial

 

Decizia de nominalizare a coordonatorului strategiei sectoriale

6.6

Nr. de riscuri și vulnerabilități identificate

Caracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de evaluare a riscurilor

Raport de evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor elaborat

 

Plan sectorial modificat

6.7

Nr. de comunicări către Secretariatul tehnic al SNA

 

Colectarea integrală a indicatorilor din inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției

 

Nr. de persoane/instituţie participante la lucrările platformelor de cooperare

 

Nr. de experţi/instituţie participanţi la misiunile tematice de evaluare

Transmiterea de date incomplete sau cu întârziere

 

Nepreluarea în fişa de post a atribuţiilor de coordonare şi monitorizare a planului sectorial

 

Lipsa desemnării persoanelor responsabile pentru implementarea strategiei şi a planului sectorial

Raport naţional anual

 

Liste de participanţi

 

Minute

 

Rapoarte naţionale semestriale şi anuale publicate


[1] Indicatori minimali care măsoară, din punct de vedere cantitativ șicalitativ, gradul de implementare a acțiunilor din strategie.


Inventarul măsurilor preventive


Număr

Măsură preventivă

Sediul materiei

Indicatori de evaluare [1]

1.

Cod etic/deontologic/de conduită

Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată

Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Hotărârea Guvernului nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor

Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităților publice, cu modificările şi completările ulterioare

Ordine interne/memorandumuri

Număr de sesizări privind încălcări ale normelor

Număr de sesizări în curs de soluţionare

Număr de sesizări soluţionate

Durata procedurilor

Număr de decizii prin care s-a confirmat încălcarea normei

Număr de măsuri dispuse diferenţiate pe tipuri

Număr de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanţă

Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor (chestionare de evaluare)

Număr de activităţi de formare privind normele de conduită

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor

Număr de persoane per instituţie care au săvârşit abateri disciplinare

Număr de persoane care au săvârşit în mod repetat abateri de la normele respective

2.

Declararea averilor

Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare

Număr de persoane care au obligaţia depunerii declaraţiei de avere

Număr de persoane care nu au depus în termen declaraţii de avere

Număr de persoane care nu au depus declaraţii de avere

Număr de sesizări ale ANI

Număr de decizii ANI ca urmare a sesizărilor transmise de instituţie

Număr de decizii ale ANI puse în aplicare

Număr de hotărâri ale instanţelor de judecată ca urmare a sesizărilor ANI

Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind declararea averilor

Număr de consultaţii oferite de persoanele responsabile pentru implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese

Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind declararea averilor (chestionar de evaluare)

Număr de activităţi de formare privind declaraţiile de avere

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

3.

Declararea cadourilor

Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei

Număr de cadouri primite şi înregistrate în registru

Publicarea anuală a inventarului pe site-ul instituţiei

Număr de situaţii în care s-a achiziţionat cadoul

Valoarea cadourilor achiziţionate

Valoarea cadourilor primite (per cadou şi în total)

Valoarea bunurilor valorificate

4.

Conflicte de interese

Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei,cu modificările şi completările ulterioare

Codul penal

Număr de declaraţii de abţinere

Număr de situaţii în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflată în situaţia de potenţial conflict de interese

Număr de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unui conflict de interese

Număr de decizii ANI prin care s-a constatat starea de conflict de interese

Număr de sesizări ale parchetului privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflicte de interese

Număr de rechizitorii/condamnări privind săvârşirea infracţiunii de conflicte de interese

Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare)

Număr de activităţi de formare

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

Nr. de proceduri de achiziție analizate

Nr. de avertismente de integritate emise

Nr. de conflicte de interese prevenite

5.

Consilier de etică

Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată

Număr de şedinţe de consultare

Număr de angajaţi care au beneficiat de consiliere

Număr de speţe, diferenţiate pe tipologii de dileme etice

Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind consilierul etic (chestionar de evaluare)

Gradul de popularizare a rolului consilierului de etică

Număr de activităţi de formare

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

Notă: Raportările vor cuprinde inclusiv informaţiile şi datele prevăzute în Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 4108/2015 pentru aprobarea procedurii privind completarea și transmiterea informațiilor privind respectarea normelor de conduită de către funcționarii publici și implementarea procedurilor disciplinare în cadrul autorităților și instituțiilor publice

6.

Incompatibilităţi

Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei,cu modificările şi completările ulterioare

Număr de persoane aflate în stare de incompatibilitate

Număr de sesizări ale ANI formulate de către instituţie

Număr de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unei incompatibilităţi

Număr de decizii ale ANI cu privire la constatarea unor incompatibilităţi

Număr de decizii confirmate de instanță

Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind incompatibilităţile

Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare)

Număr de activităţi de formare

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

7.

Transparenţă în procesul decizional

Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare

Număr de proiecte de acte normative adoptate

Număr de anunţuri publice privind proiectele de acte normative

Număr de recomandări transmise de societatea civilă în procesul de transparență decizională asigurat pentru inițierea, modificarea sau completarea unor acte normative

Gradul de acceptare şi preluare al recomandărilor formulate de societatea civilă cu privire la proiectele de acte normative supuse consultării publice (ca procent între numărul total de recomandări transmise şi numărul de propuneri efectiv preluate)

Număr de proiecte de acte normative modificate în urma procesului de consultare

Număr de propuneri, sugestii sau opinii preluate în forma finală a actului normativ

Număr de răspunsuri la propunerile, sugestiile sau opiniile nepreluate

Număr de şedinţe publice organizate la inițiativa instituției

Număr de participanţi la şedinţele publice

Număr de cetățeni/organizații neguvernamentale înscrise în baza de date a instituției pentru a fi informate în legătură cu proiectele de acte normative

Număr de ședințe publice organizate la solicitarea societății civile

Număr de minute publicate, realizate la ședințele publice

Număr de plângeri în justiţie privind nerespectarea prevederilor legale de către instituţie

Număr şi tipul de sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale

Număr de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

Număr de rapoarte anuale privind transparența decizională disponibile pe site-ul instituției;

Număr de părți interesate înscrise în Registrul Unic al Transparenței Intereselor la nivelul Guvernului României

Numărul de domenii în care s-au înscris părți interesate în Registrului Unic al Transparenței Intereselor

Număr de utilizatori ai platformei consultare.gov.ro

Număr de întâlniri raportate în RUTI de către factorii de decizie vizați de registru, din administrația publică

8.

Acces la informaţii de interes public

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările ulterioare

Număr de seturi de date publicate în format deschis pe platforma data.gov.ro

Număr de solicitări de informaţii de interes public primite

Număr de răspunsuri comunicate în termenul legal

Număr de răspunsuri formulate cu întârziere, faţă de termenul legal

Număr de solicitări de informaţii de interes public la care nu s-a răspuns

Număr de reclamaţii administrative

Număr de reclamaţii administrative soluţionate favorabil

Număr de plângeri în instanţă

Număr de hotărâri judecătorești definitive pronunțate în favoarea petentului, ca urmare a plângerilor având ca obiect comunicarea de informații de interes public

Numărul şi tipul de sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale

Număr de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

Numărul și tipul de măsuri interne luate pentru îmbunătățirea procesului de comunicare a informațiilor de interes public

Număr de UAT-uri care au implementat Memorandumul privind creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public

Număr de instituții publice cuprinse în platforma transparență.gov.ro

Existența raportului de implementare a Legii nr. 544/2001pentru ultimul an

Număr de rapoarte anuale de activitate disponibile pe site-ul instituției

9.

Protecţia avertizorului de integritate

Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii

Număr de sesizări

Numărul şi tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui Compendiu)

Număr de regulamente interne armonizate cu prevederile legislative

Număr de instituţii în care există persoane special desemnate pentru a primi sesizările avertizorilor de integritate

Număr de instituţii în care există implementat un mecanism cu privire la protecţia avertizorilor de integritate

Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor, diferenţiat pe tipologii

Număr de situaţii de represalii la locul de munca

Număr de plângeri depuse in instanţă

Număr de situaţii în care au fost acordate compensaţii avertizorilor de integritate

Număr de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică

Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională

10.

Distribuirea aleatorie a dosarelor/sarcinilor de serviciu

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare

Regulamente, ordine interne

Număr de persoane desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor de serviciu

Număr de nereguli apărute în sistemul de distribuire aleatorie, diferenţiat pe tipologii

Număr de măsuri luate de preşedintele instanţei/conducătorul instituţiei pentru remedierea neregulilor constatate

11.

Interdicţii după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice

(Pantouflage)

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei,cu modificările şi completările ulterioare [art. 94 alin. (3)]

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora [art. 13 alin. (1)]

Număr de regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situaţiilor de pantouflage

Număr de instituţii în care există implementat un mecanism cu privire la monitorizarea situaţiilor de pantouflage, inclusiv prin desemnarea unor persoane cu atribuţii speciale în acest sens

Număr de persoane care au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale şi care au ieşit din corpul funcţionarilor publici

Număr de persoanelor care îşi desfăşoară activitatea/ dau consultanţă în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public, în termenul de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici (dintre acele persoane care au interdicţie conform legii)

Număr de măsuri adoptate pentru remedierea situaţiilor de pantouflage, diferenţiat pe tipuri

Număr de încălcări ale prevederilor art. 13 alin (1) constatate

Număr de solicitărilor către instanţa de judecată pentru anularea contractului de finanţare în caz de încălcare a art. 13 alin. (1)

Număr de sancţiunilor aplicate de către instanţe

Număr de societăţi comerciale în care îşi desfăşoară activitatea persoane care au derulat anterior activităţi de monitorizare şi control şi care intră sub incidenţa art. 13 alin.(1), diferenţiat pe domenii majore de activitate

12.

Funcțiile sensibile

Ordinul SGG nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităților publice, cu modificările şi completările ulterioare

Număr funcţii sensibile şi funcţiile considerate ca fiind expuse la corupţie identificate și inventariate

Număr de persoane cărora li s-a aplicat principiul rotației personalului

Număr măsuri de control adecvate şi suficiente pentru administrarea şi gestionarea funcţiilor sensibile

Notă: Cerințele generale 2.2.6-2.2.8. ale Standardului 2 - Atribuții, funcții, sarcini, conform Anexei 1 la Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 400 din 12.06.2015 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, cu toate modificările și completările ulterioare.


[1] Indicatori minimali care măsoară, din punct de vedere cantitativ și calitativ, gradul de implementare a standardelor legale de integritate.


Standarde de publicare e informațiilor de interes public

Anexa nr. 4

STANDARD GENERAL

PUBLICARE A INFORMAȚIILOR DE INTERES PUBLIC


Toate informaţiile la care ne referim sunt cele afişate pe paginile de internet ale autorităţilor/instituţiilor publice, cu solicitarea ca acestea să se găsească în următoarele secțiuni:

A. Despre noi / Despre instituţie

B. Informaţii de interes public / Interes public

C. Contact

Model de structurare a informațiilor de interes public pe o pagină web a unei instituții publice

1. Secțiunea „Despre instituție” / „Despre noi” / „Minister”/ „Prezentare”

1.1. Legislație privind organizarea și funcționarea instituției

1.2. Conducere

1.2.1. Lista completă a persoanelor cu funcții din conducere

1.2.2. Agenda conducerii

1.3. Organizare

1.3.1. Regulament de organizare și funcționare

1.3.2. Organigrama

1.3.3. Lista și datele de contact ale instituțiilor care funcționează în subordinea/ coordonarea sau sub autoritatea instituției

1.3.4. Carieră –anunțurile posturilor scoase la concurs

1.4. Programe și strategii

1.5. Rapoarte și studii

1.5.1. Rapoarte

1.5.2. Studii

2. Secțiunea informații de interes public

2.1. Solicitarea informațiilor de interes public această secțiune va cuprinde atât trimiteri la actele normative din domeniu (culink către http://legislație.just.ro): Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, normele de aplicare (H.G. 123/2002), Legea reutilizării informațiilor din instituțiile publice, precum și:

- Numele și prenumele persoanei responsabile de primirea solicitărilor în baza Legii nr. 544/2001 precum și datele de contact

- Formular pentru solicitare în baza Legii nr. 544/2001

- Modalitatea de contestare a deciziei și formulare pentru reclamații administrative (refuz la solicitare și nerăspuns în termen legal)

- Lista cu documentele de interes public și lista cu documentele produse/gestionate de instituție

- Rapoartele anuale de aplicare a Legii nr. 544/2001

2.2. Buletinul informativ al informațiilor de interes public

2.3. Buget

2.3.1. Bugetul din toate sursele de finanțare și bugetul structurilor aflate sub autoritatea, în subordinea sau în coordonarea respectivei instituții

2.3.2. Situația plăților (execuție bugetară)

2.3.3. Situația drepturilor salariale pe funcții și a altor drepturi/beneficii

2.4. Bilanțuri contabile

2.5. Achiziții publice

2.5.1. Programul anual al achizițiilor publice

2.5.2. Centralizatorul achizițiilor publice

2.5.3. Contractele de achiziție publică de peste 5000 de euro;

2.6. Declarații de avere și de interese ale personalului instituției publice

2.7. Modelele de cereri/formulare tipizate

3. Contact

- Datele de contact ale autorității

- Relații cu presa: persoană desemnată, date de contact

- Programul de funcționare al instituției

- Program de audiențe, cu precizarea modului de înscriere pentru audiențe și a datelor de contact pentru înscriere

- Petiții: adresă de e-mail pentru transmiterea electronică a petițiilor


A. Secțiunea "Despre noi" / "Despre instituție" / "Prezentare"

Tipul de informaţie publicată

Temeiul demersului

1. Legislație care reglementează organizarea și funcționarea instituției cu link către fiecare act normativ (disponibil în format electronic) în portalul http://legislatie.just.ro/ .

Prevedere expresă a Legii (Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001).

2. Conducere

2.1 Conducerea – lista completă a persoanelor cu funcții din conducere, cu nume și prenume. În cazul demnitarilor (miniștrii, secretari de stat, prefecți, directori ai agențiilor/companiilor de stat), a membrilor și directorilor din cadrul companiilor de stat/regiilor autonome, vor fi publicate CV-urile și fotografiile acestora.

Prevedere expresă a Legii (Art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001).

Aspecte aprobate de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016.

2.2. Agenda conducerii, cu o actualizare periodică și menționarea activităților desfășurate de conducerea instituției.

Aspecte aprobate de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016.

3. Organizare

3.1. Regulamentul de organizare și funcționare cu precizarea atribuțiilor departamentelor.

Prevedere expresă a Legii (Art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001).

3.2 Organigrama

Prevedere expresă a Legii nr. 544/2001 (Art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001), cu evidențierea următoarelor aspecte, aprobate de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016;:

· numele persoanelor care ocupă poziții de conducere

· numărul maxim de posturi.

Alături de organigramă va exista un link către Regulamentul de organizare și funcționare, pentru informații complete legate de atribuțiile structurilor componente.

3.3. Lista și datele de contact ale instituțiilor care funcționează în subordinea/ coordonarea sau sub autoritatea instituției în cauză.

Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016.

3.4 Carieră – publicarea anunțurilor posturilor scoase la concurs din cadrul respectivei instituții.

Prevedere expresă a H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici.

  • (Art. 39 alin. (2) din H.G. 611/2008)


Tipul de informaţie publicată

Temeiul demersului

4. Programe și strategii proprii

Prevedere expresă a Legii - (Art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 544/2001).

5. Rapoarte și studii (rapoarte de activitate și alte rapoarte cerute de lege)

Prevedere expresă a Legii (Art. 5 alin. (3) din Legea nr. 544/2001).

Cadrul orientativ pentru raportul de activitate este prevăzut în anexele Hotărârii de Guvern nr. 123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice ale Legii nr. 544/2001.


B. Secțiunea „Informații de interes public” / „Interes public”

Tipul de informaţie publicată

Temeiul demersului

1. Solicitare informații de interes public

1.1. Nume și prenume ale funcționarilor publici responsabili pentru accesul la informații de interes public precum și datele lor de contact (adresă de e-mail, telefon).

(Art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001)

1.2 . Lista cu documentele de interes public și lista cu documentele produse/gestionate de instituție, conform legii.

Prevedere expresă a legii (Art. 5 alin. (1) lit. g) și h) din Legea nr. 544/2001).

1.3 Model de cerere tip/ formular - solicitare de acces la informații în baza Legii nr. 544/2001.

Modelul de cerere tip este prevăzut în anexele Hotărârii de Guvern nr. 123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001.

1.4 . Modalitatea de contestare a deciziei și modele de formulare în acest sens, conform anexelor normelor de aplicare.

Mențiune expresă a legii (Art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 544/2001)

Modelele de reclamație administrativă se regăsesc în Anexele din H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001.

1.5 Rapoarte anuale de aplicare a Legii nr. 544/2001

Prevedere expresă a legii (Art. 5 alin. (3) din Legea nr. 544/2001)

2. Buletinul informativ al informațiilor de interes public.

Prevedere expresă a legii (Art. 5 alin. (2) din Legea nr. 544/2001)

Buletinul va cuprinde trimiteri (link-uri) către informațiile publicate deja în diverse secțiuni, reprezentând o situație centralizată a acestora, în sensul creșterii accesibilității informațiilor.

3. Buget

3.1. Bugetul ce cuprinde toate sursele financiare ale instituției, pe ani, în format deschis precum și rectificările bugetare ale instituției.

Prevedere expresă a legii

(Art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001)

3.2. Execuția bugetară situația plăților în format deschis (actualizate cu o frecvență lunară).

Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016.

Plățile vor fi publicate lunar, începând cu 2015 și conținând cel puțin următoarele elemente (numele furnizorului, data plății, suma achitată, natura cheltuielii, explicații), din care aferente fondurilor nerambursabile.

3.3 Situația drepturilor salariale și a altor drepturi prevăzute de acte normative cu un caracter special, ale angajaților din aparatul public.

Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016.

Pagina de internet va informa care sunt drepturile de natură salarială stabilite potrivit legii, pe categorii de funcții pentru personalul din respectiva instituție, precum și alte drepturi prevăzute de acte normative cu un caracter special (sporuri, indemnizații din proiecte).

În aceeași secțiune vor fi menționate beneficii ale instituției precum: parcul auto al instituției, locuințe de serviciu, costuri de protocol, cu indicarea pentru fiecare informație a cadrului legal (act normativ și articolul) care conferă aceste drepturi, conform modelului de mai jos. Acest model reprezintă un standard minimal de detaliere a informațiilor.

În cazul Consiliilor de Administrație ale companiilor de stat/întreprinderilor cu capital de stat, se va publica totalul indemnizațiilor membrilor Consiliului de Administrație și componența acestuia, precum și execuțiile contabile semestriale.

Model de raportare situație drepturi salariale

Nr. Funcție Drepturi salariale (minim-maxim) Alte drepturi/beneficii

1. Ministru .............. ...........

2. Secretar de stat .............. ...........

3. Consilier juridic .............. ...........

Centralizatorul achizițiilor publice – situația executării contractelor de achiziţii publice va fi actualizată trimestrială.

Tipul de informaţie publicată

Temeiul demersului

4. Bilanțurile contabile semestriale.

Prevedere expresă a Legii

(Art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001)


5. Achiziții publice

5.1 Programul anual de achiziții publice

Conform art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 544/2001 coroborat cu art. 2 alin. (3) lit. e) din H.G. nr. 395/2016, fiecare autoritate publică trebuie să publice pe pagina proprie programul anual de achiziții și anexa acestuia.

5.2 Centralizatorul achizițiilor publice cu evidențierea execuției contractelor, în format deschis,pentru contractele cu o valoare totală mai mare de 5.000 euro, cu o actualizare trimestrială.

Aspect aprobat de Guvernul României prin Memorandumul privind „creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public” din luna martie 2016;

5.3 Contractele de achiziţii publice cu o valoarea totală mai mare de 5.000 EUR, inclusiv anexe acestora.

Conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, fiecare instituţie are obligaţia să pună la dispoziţie celor interesaţi copii ale contractelor de achiziţii. Se vor afișa contractele de achiziție publică, derulate şi/sau executate de autoritatea contractantă, cu o valoare mai mare de 5000 de EUR. Fiecare Autoritate Contractantă căreia i se aplică Memorandumul va publica contractele de achiziție publică, cu respectarea prevederilor H.G. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice și cu aplicarea art. 217 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. Autoritățile Contractante au obligația de a asigura protejarea acelor informații pe care operatorul economic le precizează ca fiind confidențiale, în măsura în care, în mod obiectiv, dezvăluirea acestor informații ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. În cazul clauzelor de confidențialitate, nepublicarea pe site-ul autorității contractante va fi motivată.



Centralizatorul achizițiilor publice – situația executării contractelor de achiziţii publice va fi actualizată trimestrială.

Titlu contract

Nr. contract și data atribuirii

Obiect contract

Procedura aplicată

Număr ofertanți

Furnizor / Prestator / Executant

Parteneri

(asociați/

subcontractanți

/terți/susținători)

Valoarea prevăzută în contract (RON)

Sursa finanțării

Data de început

Data de finalizare prevăzută în contract

Modificare a cuantumului prețului prin act adițional / și data acestuia.

Executarea contractului

Preț final

Status

(finalizat / în execuție)

Valoare plătită (cu TVA)

Data

efectuării plăţii

.....












15.000

01.01.2016

25.000


10.000

01.02.2016


Fiecare Autoritate Contractantă căreia i se aplică Memorandumul va atașa contractele de achiziție publică, conform H.G. 901/2015.

Tipul de informaţie publicată

Temeiul demersului

6. Declarații de avere și declarații de interese ale personalului instituției publice – demnitari, funcționari publici, personal contractual

Prevedere expresă a legii (Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative)

7. Cereri / formulare tipizate pe care autoritățile administrației publice le solicită a fi completate de către cetățeni. Fiecare formular va indica timpul mediu estimativ pentru completare de către persoana interesată.

Ex:

Formular X - timp de completare 3 minute

Formular Y - timp de completare 7 minute

Cerere a societății civile asumată de Cancelaria Primului-Ministru, în contextul eforturilor de simplificare a procedurilor din administrația publică.


C. Secțiunea „Contact”

Contact

1. Datele de contact ale autorității: denumire, sediu, numere de telefon/fax, adrese e-mail, adresă pagină de internet. (Art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001).

2. Programul de funcționare al instituției. (Art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001).

3. Audiențe: Program de audiențe (Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001), cu precizarea modului de înscriere pentru audiențe și a datelor de contact pentru înscriere.

4. Petiții: adresă de e-mail pentru transmiterea petițiilor (art. 6 alin. (1) O.G. nr. 27/2002 privind organizarea unui compartiment distinct pentru relaţii cu publicul, încadrat cu personalul necesar, care va avea pregătirea corespunzătoare şi care va primi, va înregistra şi se va îngriji derezolvarea petiţiilor) și formular electronic pentru petiții – model alăturat.

5. Nume și prenume ale funcționarilor publici responsabili pentru accesul la informații de interes public precum și datele lor de contact (adresă de e-mail, telefon). (Art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001)


Anexa 5

STANDARD

PUBLICARE A INFORMAȚIILOR DE INTERES PUBLIC PRIVIND INTREPRINDERILE PUBLICE


În completarea standardului de afișare a informațiilor de interes public (anexa 4 la SNA), întreprinderile publice vor lua măsurile necesare pentru publicarea pe propriul web site a următoarelor date și informații:

1. Componența Consiliului de Administrare (CA) si a directorilor, inclusiv:

a. numele fiecărui membru al CA/ directorilor;

b. CV-ul fiecărui membru al CA si a directorilor;

c. precizarea datei de la care sunt membri ai CA/ directori;

d. afilierea politică a fiecărui membru/ director;

e. declaraţiile de avere şi de interese ale fiecărui membru al CA/ director de pe întreaga durată a mandatului;

f. remuneraţia fiecărui membru al CA / director(inclusiv cu sporuri, bonusuri sau alte beneficii);

g. statutul lor (interimari sau finali).

2. Procedura prin care s-a făcut selecţia membrilor Consiliului de Administrare şi a Directorului General, precum şi revocările din funcţiile respective în ultimii 3 ani şi motivele revocărilor;

3. Scrisoarea de așteptări;

4. Contractul de mandat;

5. Publicarea bugetului pentru investiţii în fiecare dintre ultimii 3 ani financiari;

6. Publicarea cheltuielilor totale cu personalul în ultimii 3 ani (inclusiv salarii, sporuri, bonusuri, training-uri sau formare profesională, decontări şi alte beneficii);

7. Publicarea datoriilor companiei către bugetul de stat, către instituţii de creditare şi către parteneri comerciali, cu menţiunea pentru fiecare categorie cât la sută este reprezentat de restanţe de plată;

8. Valoarea subvenţiei operaţionale primite de la bugetul de stat;

9. Detalierea serviciilor sau bunurilor produse de întreprindere in interes public;

10. Menționarea obiectivului de politica publica a întreprinderii;

11. Detalierea situațiilor de risc/ analiza de risc din domeniul de activitate al întreprinderii;

12. Declarația de aderare la SNA 2016 – 2020, planul de integritate al întreprinderii (dezvoltat în concordanță cu Ghidul de bună practică al OCDE privind controlul intern, etica și conformitatea) și mecanismul de sesizare al incidentelor de integritate;

13. Publicarea raportului de audit extern;

14. Publicarea raportului anual agregat pe pagina web a întreprinderii.