5. OBIECTIVE GENERALE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE

Obiectivele generale și direcțiile de acțiune cuprinse în acest capitol au în vedere și se completează cu prevederile celorlalte strategii naționale și sectoriale relevante.

OBIECTIV GENERAL NR. 1 – CREȘTEREA GRADULUI DE IMPLEMENTARE A MĂSURILOR DE INTEGRITATE LA NIVEL ORGANIZAȚIONAL

Obiectiv specific nr. 1.1. – Implementarea măsurilor de integritate la nivel național

1. Adoptarea și distribuirea în cadrul instituției a declaraţiei privind asumarea unei agende de integritate organizaţională;

2. Adoptarea și distribuirea în cadrul instituției a planului de integritate, urmare consultării angajaților și a evaluării de risc conform HG nr. 599/2018 și asigurarea resurselor necesare implementării acestuia;

3. Evaluarea anuală a modului de implementare a planului și adaptarea acestuia la riscurile și vulnerabilitățile nou apărute;

4. Identificarea, analizarea, evaluarea şi monitorizarea riscurilor de corupţie, precum şi stabilirea şi implementarea măsurilor de prevenire şi control al acestora, conform HG nr. 599/2018;

5. Identificarea, evaluarea și raportarea unitară a incidentelor de integritate, conform HG nr. 599/2018, precum și stabilirea unor măsuri de prevenire și/sau control urmare producerii acestora;

6. Transmiterea contribuțiilor solicitate de secretariatul tehnic și participarea la activitățile de coordonare și monitorizare a strategiei;

7. Intensificarea utilizării noului portal al SNA pentru creșterea gradului de informare al publicului despre monitorizarea implementării SNA, a noilor tendințe și evoluții în domeniul integrității;

8. Monitorizarea elaborării și implementării planului de integritate în cadrul a trei instituții publice, în sistem pilot;

9. Îmbunătățirea criteriilor de selecție, promovare și/sau recompensare a persoanelor aflate în funcţii publice, prin consolidarea garanțiilor de integritate, luând în calcul inclusiv abaterile de la normele etice.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

Autoritățile și instituțiile publice

 

Trim. I 2022

2.

Sem. I 2022

3.

Anual

4.

Anual

5.

Anual

6.

 

Permanent

7.

 

Permanent

8.

MJ

Permanent

9.

MAI, ANFP

2023


Obiectiv specific nr. 1.2. – Îmbunătățirea cooperării internaționale în domeniul integrității

1. Promovarea unui rol activ al României în cadrul inițiativelor regionale și internaționale anticorupție;

2. Îmbunătățirea schimbului de informații și cooperării cu autoritățile și structurile similare din alte state, organismele și agențiile internaționale în vederea promovării integrității;

3. Creșterea gradului de utilizare a instrumentelor prevăzute în documentele adoptate la nivel regional sau internațional care vizează cooperarea internațională în prevenirea și combaterea fenomenului corupției.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

Autoritățile și instituțiile publice cu responsabilități și atribuții în cooperarea internațională privind prevenirea și combaterea fenomenului corupției

Permanent

2.

Permanent

3.

Permanent


OBIECTIV GENERAL NR. 2 – Reducerea impactului Corupţiei asupra cetăţeniloR

1.  Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a cetăţenilor și oficialilor publici, cu accent pe drepturile acestora în relaţia cu autorităţile şi instituţiile publice și impactul corupţiei asupra serviciilor publice;

2.  Consolidarea profesionalismului în cariera personalului din sectorul public, inclusiv prin aplicarea efectivă a mecanismelor de evaluare a performanțelor, evitarea numirilor temporare în funcțiile publice de conducere, transparentizarea procedurilor de recrutare în sectorul public și asigurarea stabilității funcției publice;

3.  Asigurarea unei protecţii efective a cetăţenilor care sesizează presupuse incidente de integritate săvârşite de furnizorii de servicii publice;

4.  Formarea unei culturi civice de confruntare a fenomenului corupţiei „mici”, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii (de exemplu, social media);

5.  Digitalizarea serviciilor publice care pot fi automatizate, cu scopul de a reduce riscurile de corupţie generate de interacţiunea directă cu oficialii publici;

6.  Reglementarea transparentă a procedurilor de  obţinere cu celeritate (sau în regim de urgenţă) a serviciilor publice;

7.  Evaluarea ex-post a politicilor publice din perspectiva performanței și a rentabilității cheltuielilor publice.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

ANFP, ME, INA și administrația publică locală

Permanent

2.

ANFP și autoritățile și instituțiile publice

Permanent

3.

Autoritățile și instituțiile publice

Permanent

4.

Autoritățile și instituțiile publice

2021-2025

5.

AADR, în parteneriat cu autoritățile și instituțiile publice

Permanent

6.

Furnizorii de servicii publice

2022

7.

Autoritățile și instituțiile publice care gestionează documentele de politici publice avute în vedere

Permanent


OBIECTIV GENERAL NR. 3 – CONSOLIDAREA MANAGEMENTULUI INSTITUŢIONAL ŞI A CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA CORUPŢIEI

Obiectiv specific nr. 3.1. – Eficientizarea măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative, precum și prin asigurarea implementării lor efective

1.  Revizuirea cadrului normativ privind consilierul de etică în scopul consolidării statutului și mandatului acestuia (raportat la  evoluțiile ulterioare: analiza necesității de consolidare a statutului consilierului de etică prin reglementarea ca funcție distinctă, fără cumularea cu atribuțiile de serviciu derulate în mod curent, cu considerarea modificării statutului temporar – fie în sensul permanentizării, fie în sensul majorării perioadei de 3 ani);

2.  Asigurarea funcționării unei rețele naționale a consilierilor de etică (evenimente anuale cu caracter formativ și de diseminare a celor mai bune practici);

3.  Asigurarea de către instituțiile tutelare a aplicării efective și unitare a legislației de transpunere a Directivei 2019/1937 în toate structurile subordonate acestora, inclusiv în cadrul întreprinderilor publice;

4.  Derularea de sesiuni de informare adresate sectorului public și a celui privat privind noul cadru legislativ de transpunere a Directivei 2019/1937;

5.  Elaborarea unui ghid privind protecția avertizorilor în interes public care va include bune practici identificate la nivel național și european;

6.  Instituirea unui cadru normativ unitar de reglementare a interdicțiilor post-angajare din sistemul public în sistemul privat și vice-versa, a unor proceduri de control privitor la respectarea acestora și a sancțiunilor aferente încălcării interdicțiilor, precum și instituirea unor proceduri de verificare a priori de către angajatorii din sectorul privat a respectării interdicțiilor la angajare.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

ANFP, MDLPA, MJ

2022-2024

2.

ANFP și INA

Permanent

3.

Administrația publică centrală și locală

Sectorul privat vizat de Directivă

Permanent

4.

MJ

ANI

Anual

5.

MJ

ANI

2024

6.

ANFP, ANI, MIPE, ANAP, MF, MJ, CCPM

2024


Obiectiv specific nr. 3.2. – Extinderea culturii transparenţei pentru o guvernare deschisă în administraţia publică

1. Monitorizarea și evaluarea aplicării de către administrația publică centrală și locală a standardului general de publicare a informațiilor de interes public prevăzut în Anexa nr. 4;
(Anexa nr. 4 va include și următorii indicatori: publicarea anuală a sumei fondurilor europene atrase de fiecare instituție centrală și evidențierea acestui aspect pe pagina de internet a instituției; publicarea pe pagina de internet a autorității contractante a documentelor privind execuția contractului: declarații de calitate și conformitate, procese verbale de recepție, ordine de plată);

2. Modificarea cadrului legislativ în vederea asigurării aplicării uniforme a standardului general de publicare a informațiilor de interes public ex-officio la nivelul autorităților publice centrale și locale;

3. Asigurarea cadrului operațional și legal în vederea utilizării platformei E-consultare – catalog centralizat de publicare a proiectelor de acte normative spre consultare publică;

4. Dezvoltarea platformei CONECT (Catalogul Organizațiilor Neguvernamentale pentru Evidență, Consultare și Transparență) pentru a sprijini preluarea adecvată de către autoritățile administrației publice a specializării de la nivelul societății civile;

5. Consolidarea și extinderea platformei Registrului Unic de Transparență a Intereselor (RUTI) la nivelul Parlamentului României și administrației publice locale, precum şi prin creșterea gradului de conștientizare a importanței principiilor integrității și transparenței și integrității în procesele decizionale.

6. Actualizarea evidenţei unice a persoanelor juridice fără scop patrimonial cu statut de utilitate publică şi sprijinirea autorităţilor iniţiatoare în vederea realizării monitorizării şi evaluării aplicării prevederilor O.G. nr 26/2000 în materia statutului de utilitate publică.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

SGG

Permanent

2.

SGG

2022

3.

SGG

2022-2023

4.

SGG

2022

5.

Parlamentul României

SGG

Permanent

6.

SGG

Permanent


Obiectiv specific nr. 3.3. – Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale

1. Auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupției la nivelul tuturor autorităților publice;

2. Auditarea externă a sistemelor de integritate organizațională la nivelul administrației publice centrale și, ulterior, la nivelul administrației publice locale;

3. Evaluarea mecanismului de control intern managerial din perspectiva standardului nr. 1 – etica, integritatea, în vederea identificării vulnerabilităților aferente;

4. Întărirea mecanismelor de gestionare a riscurilor de corupție prin dezvoltarea de aplicații informatice dedicate acestora;

5. Elaborarea Strategiei Naționale pentru lupta antifraudă 2021-2027, sub coordonarea Departamentului pentru lupta antifraudă;

6. Organizarea de acțiuni de conștientizare și de formare profesională în vederea eficientizării cooperării cu EPPO în cursul investigaţiilor sau al urmăririlor penale desfăşurate, în conformitate cu principiul cooperării loiale.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

Structurile de audit intern din cadrul instituțiilor publice

O dată la doi ani

2.

Curtea de Conturi

2023

3.

Curtea de Conturi

2024

4.

AADR în parteneriat cu autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale

Permanent

5.

DLAF

Guvernul României

2022

6.

PÎCCJ

DNA

CSM

DLAF

Anual


OBIECTIV GENERAL NR. 4 – CONSOLIDAREA INTEGRITĂȚII ÎN DOMENII DE ACTIVITATE PRIORITARE

Obiectiv specific nr. 4.1. – Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate

1. Consolidarea mecanismului de prioritizare a alocărilor bugetare şi evaluare a oportunităţii deciziilor MS şi CNAS privind utilizarea fondurilor publice conform unor metodologii specific;

2. Transparentizarea utilizării resurselor publice prin publicarea centralizată a datelor privind achiziţiile din sănătate (pe site-ul www.ms.ro și alte platforme informatice);

3. Suplimentarea şi consolidarea structurilor de control și integritate ale MS şi CNAS;

4. Instituirea la nivelul MS şi CNAS a unui mecanism comun de monitorizare şi control al furnizorilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate;

5. Consolidarea mecanismului de trasabilitate a medicamentelor pe piața românească;

6. Introducerea în contractul de management al spitalelor publice a unor indicatori de evaluare prin care actele de corupție, incompatibilitățile, abuzurile şi conflictele de interese ale personalului din subordine să fie considerate eșecuri de management;

7. Optimizarea implementării Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul autorităților şi instituțiilor publice centrale, în cadrul sistemului de sănătate publică;

8. Desfăşurarea de activități continue de îndrumare metodologică pe teme privind transparenţa, etica şi integritatea, dedicate personalului din instituţiile din sistemul de sănătate publică.

Monitorizarea implementării acestui obiectiv specific va fi realizată de către un Grup de lucru dedicat, care se va reuni trimestrial. Procedura de monitorizare va fi detaliată în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al Ministrului Justiției, după consultarea platformelor de cooperare.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

MS şi CNAS

2023

2.

MS

Permanent

3.

MS şi CNAS

2022

4.

MS şi CNAS

2022

5.

MS

2022

6.

MS

2022

7.

MS

2025

8.

MS şi CNAS

Permanent


Obiectiv specific nr. 4.2. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație

1. Abordarea în cadrul disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competențelor sociale şi civice în cadrul învățământului preuniversitar a tematicilor referitoare la prevenirea victimizării şi discriminării, statul de drept, gestionarea agresivității și prevenirea corupției;

2. Aprobarea unui ghid pentru elaborarea codului de etică, adaptat nevoilor specifice, la nivelul unităților de învățământ preuniversitar;

3. Consolidarea publicării standardizate a informațiilor privind veniturile, cheltuielile, achizițiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică de la nivelul unităților sistemului de învățământ de stat/ instituțiilor de învățământ (publicare centralizată/agregată);

4. Extinderea protocolului privind educația juridică în școli inclusiv pentru mediul universitar;

5. Consolidarea mecanismelor de autorizare/ acreditare/certificare a furnizorilor de cursuri anticorupție din perspectiva calității serviciilor, inclusiv prin instituirea unui mecanism de evaluare continuă a calității serviciilor și dezvoltarea unui mecanism de selecție aleatorie a evaluatorilor ANC prezenți la examenele de certificare în urma derulării cursurilor cu respectarea obligațiilor de evitare a conflictelor de interese și pantouflage-ul între aceștia și furnizorii de formare;

6. Reglementarea la nivelul legislației primare a situațiilor care pot genera conflicte de interese sau incompatibilități în rândul personalului didactic, precum practicile de tipul meditațiilor acordate de către personalul didactic elevilor de la propriile clase, participarea la after-school-urile deținute de către personalul didactic a elevilor de la propriile clase, elaborarea subiectelor de examinare de către personalul didactic pentru elevii de la propriile clase;

7. Creșterea obiectivității prin identificarea de soluții IT în vederea desemnării componenței formatelor de evaluare din cadrul sistemului de învățământ (precum ARACIS, ARACIP, CNPEE);

8. Asigurarea corectitudinii evaluărilor cadrelor didactice în conformitate cu obiectivele programelor de studii și cu normele de integritate prin stabilirea unei proceduri standard de selecție aleatorie a membrilor comisiilor de evaluare a acestora;

9. Organizarea de cursuri de etică și integritate, cu accent pe cele destinate cadrelor didactice din învățământul superior care predau cursuri de etică şi integritate, și punerea accentului pe aspecte de etică în cursurile de metodologie a cercetării în cadrul învățământului universitar;

10. Utilizarea de softuri anti-plagiat atât pentru evaluările majore (lucrări de licență, disertație, teze de doctorat etc.) din învățământul superior, cât și pentru evaluările curente din cadrul programelor de studii (de exemplu, eseuri);

11. Uniformizarea aplicării standardelor de integritate prin exercitarea de către Ministerul Educației a unui rol activ de sprijin / îndrumare metodologică a tuturor responsabililor de implementarea SNA din unitățile subordonate sau aflate în coordonarea sa, inclusiv prin elaborarea de proceduri model;

12. Transparentizarea şi standardizarea proceselor de luare a deciziilor în domeniul asigurării calității, concomitent cu clarificarea rolurilor instituțiilor publice cu responsabilități în domeniu (de exemplu, MEN – ARACIS), astfel încât deciziile din domeniu să fie predictibile și ușor de urmărit de către beneficiarii lor și de către societate per ansamblu. De exemplu, transparentizarea modului de stabilire a numărului maxim recomandat de studenți școlarizați;

13. Evaluarea impactului și, după caz, revizuirea periodică a instrumentelor de monitorizare, evaluare și sancționare a abaterilor de la etica și integritatea academică.

Monitorizarea implementării acestui obiectiv specific va fi realizată de către un Grup de lucru dedicat, care se va reuni trimestrial. Procedura de monitorizare va fi detaliată în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al Ministrului Justiției, după consultarea platformelor de cooperare.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

ME, inspectorate școlare și CCD, unități de învățământ preuniversitar

Permanent

2.

ME, inspectorate școlare și unitățile de învățământ preuniversitar

2022

3.

ME, inspectorate școlare, universități, unități de învățământ preuniversitar

Permanent

4.

MEN, CSM, MJ, MP, ÎCCJ

2023

5.

ME

2023-2024

6.

ME

2022-2023

7.

ME

2022-2023

8.

ME

2022

9.

ME, unități de învățământ universitar

Permanent

10.

ME, unități de învățământ universitar

Permanent

11.

ME

Permanent

12.

ME

2022-2023

13.

MEN

Anual


Obiectiv specific nr. 4.3. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în administraţia publică locală

1. Crearea unui cadru unitar de reglementare cu privire la procedurile administrative disponibile la nivelul UAT-urilor, reducând astfel gradul de vulnerabilitate;

2. Digitalizarea procesului de obținere a autorizațiilor (în ceea ce privește cele cinci proceduri administrative descrise în cadrul Studiului privind analiza procedurilor administrative care sunt cele mai vulnerabile la corupție) și minimalizarea interacțiunii dintre funcționarul public și cetățean;

3. Actualizarea anuală a scorului index al integrității în cadrul administrației publice locale;

4. Realizarea unor proiecte/activități în comun cu participarea autorităților publice locale și a reprezentanților societății civile, având ca obiectiv prevenirea corupției, promovarea eticii și integrității;

5. Stabilirea unor condiții de eligibilitate din perspectiva cadrului de integritate aplicabil pentru APL în vederea accesării fondurilor publice;

6. Transparentizarea procedurilor de alocare de fonduri prin programele naționale de investiții și eficientizarea mecanismelor de colectare și publicare de date referitoare la implementarea proiectelor finanțate prin program.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

MDLPA în cooperare cu asociațiile reprezentative ale UAT – urilor, UAT-urile

2024

2.

2023-2024

3.

Anual

4.

Anual

5.

2023

6.

2023


Obiectiv specific nr. 4.4. - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în domeniul achiziţiilor publice

1. Analizarea practicii judiciare în materie de achiziții publice, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii (măsură preluată din SNA 2012-2015);

2. Elaborarea unei hărți naționale de risc, care să aibă drept scop identificarea funcțiilor implicate în achiziții publice care sunt vulnerabile la corupție, a domeniilor în care achizițiile publice sunt mai expuse corupției și a etapelor procedurilor de achiziții publice în care apar indicii de corupție;

3. Atragerea și menținerea în sistem a personalului specializat în achiziții publice, inclusiv prin consolidarea statutului acestora, profesionalizarea personalului și asigurarea unui regim de protecție adecvat împotriva tentativelor de intimidare sau corupere;

4. Elaborarea unor ghiduri pentru achiziții publice directe și modele de proceduri pentru procedurile instituționale exceptate de la Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare;

5. Continuarea reformei controlului ex-ante prin creșterea capacității personalului implicat în această activitate de a identifica acele elemente care pot afecta intensitatea și calitatea competiției în cadrul procedurilor de atribuire verificate;

6. Încurajarea utilizării unor abordări inovative pentru implicarea societății civile în monitorizarea integrității achizițiilor publice;

7. Adăugarea în documentația de achiziții a unor chestionare privind programele de integritate ale ofertanților.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

MJ în cooperare cu PÎCCJ

2023

2.

MJ, PÎCCJ și DNA în colaborare cu ANAP

2024

3.

ANAP, MDLPA și ANFP

2023

4.

ANAP

2024

5.

ANAP

Anual

6.

ANAP în parteneriat autoritățile și instituțiile publice și cu societatea civilă

Anual

7.

ANAP în colaborare cu MJ

2024


Obiectiv specific nr. 4.5. – Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în mediul de afaceri

1. Continuarea demersurilor României de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE şi al grupurilor de lucru relevante ale organizaţiei, şi, în special, în Grupul de lucru Anti-mită. Aceasta presupune, de asemenea, aderarea la Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997, intrată în vigoare la data de 15 februarie 1999 şi punerea în aplicare a acesteia;

2. Reglementarea introducerii funcției de conformitate în cadrul întreprinderilor publice și crearea unui standard ocupațional adecvat pentru ofițerii de conformitate;

3. Dezvoltarea unui sistem național de monitorizare a conformității din perspectiva integrității, la nivelul întreprinderilor publice;

4. Consolidarea utilizării planurilor de integritate ca instrumente manageriale pentru promovarea integrității organizaționale în cadrul întreprinderilor publice;

5. Realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat și sectorul public;

6. Publicarea în format deschis a indicatorilor economici și de performanță (inclusiv a bugetelor și subvențiilor primite de la autorități publice) pentru întreprinderile la care statul este acționar, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale;

7. Elaborarea unui studiu privind incidentele de integritate şi a măsurilor de remediere luate în mediul de afaceri din România;

8. Aplicarea standardelor aferente open contracting data;

9. Încurajarea operatorilor privați să introducă în contracte clauze anticorupție, care să permită părții care nu se află în culpă să denunțe unilateral contractul în cazul în care cealaltă parte este condamnată definitiv pentru corupție și să utilizeze chestionare de due diligence pentru evaluarea porgramelor de integritate ale partenerilor de afaceri, pe întreg lanțul de aprovizionare și distribuție.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

MJ în cooperare cu SGG, DNA și MAE

Permanent, cu evaluare anuală

2.

MF

2022

3.

MF

2023

4.

Întreprinderile publice

Permanent

5.

MJ și reprezentanții platformei de cooperare a mediului de afaceri

Anual

6.

Instituții publice la nivel central și local care au în autoritate întreprinderi la care statul este acționar

Semestrial, începând cu anul 2022

7.

MJ și reprezentanții platformei de cooperare a mediului de afaceri

2024

8.

Autoritățile și instituțiile publice

2022

9.

MJ în cooperare cu reprezentanții platformei de cooperare a mediului de afaceri

2024


Obiectiv specific nr. 4.6. – Creșterea transparenţei publicităţii politice şi a integrităţii finanţării partidelor politice, precum şi a integrităţii alegerilor şi referendumurilor

1. Includerea unei definiții a publicității politice în Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

2. Creşterea transparenţei informaţiilor privind publicitatea politică online, precum şi persoanele implicate în finanţarea, pregătirea, amplasarea şi distribuţia de publicitate politică, concomitent cu marcarea ca atare a publicităţii politice;

3. Raportarea şi centralizarea electronică a informaţiilor privind finanţarea activităţii curente a partidelor politice, finanţarea campaniilor electorale şi a campaniilor pentru referendum;

4. Asigurarea publicității în formate accesibile a surselor de finanțare a activității partidelor politice, a campaniilor electorale şi a campaniilor pentru referendum, precum și a cheltuielilor aferente;

5. Modificarea criteriilor de acordare a subvențiilor de la bugetul de stat pentru activitatea partidelor politice, în vederea extinderii ariei de acordare a acestora și în cazul partidelor politice care, deși nu au obținut mandate în Parlament sau în consiliile județene, beneficiază de un grad de reprezentativitate semnificativ;

6. Formarea continuă a persoanelor care pot deveni membri ai birourilor electorale și ai oficiilor electorale, a experților electorali, precum și a operatorilor de calculator, cu privire la aspectele de integritate specifice proceselor electorale şi la diminuarea riscurilor de corupţie, precum şi instituirea unui mecanism de evaluare a performanţelor acestora;

7. Reglementarea şi punerea la dispoziția birourilor electorale și a oficiilor electorale a unui instrument informatic de verificare a decăderilor și interdicțiilor privind dreptul de a fi ales și dreptul de a ocupa o funcție publică eligibilă;

8. Adoptarea măsurilor necesare pentru operaţionalizarea Reţelei electorale naţionale reglementate de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.


Măsura

Instituţii responsabile

Termen

1.

AEP, Parlamentul României

Sem. II 2022

2.

AEP

Permanent, începând cu anul 2023

3.

AEP

Anual. La sfârşitul fiecărei campanii electorale şi campanii pentru referendum

4.

AEP

Anual. La sfârşitul fiecărei campanii electorale şi campanii pentru referendum

5.

AEP, Parlamentul României

Sem. II 2022

6.

AEP

Permanent, începând cu anul 2023

7.

AEP, Parlamentul României

Sem. II 2023

8.

AEP, Guvernul României

Sem. II 2022


Obiectiv specific nr. 4.7. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor Parlamentului

1. Îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ:
(i) prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică;

(ii) prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum şi a agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor, şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor şi

(iii) prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie într-un număr limitat de circumstanţe;

2. Asigurarea existenţei unui mecanism de respectare a Codului de conduită atunci când este necesar;
3. Stabilirea unui set robust de reguli cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător;

4. Introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu persoane care desfășoară activități de lobby şi alţi terţi care încearcă să influenţeze procesul legislativ;

5. Analizarea și îmbunătățirea sistemului de imunități al senatorilor în exercițiu, inclusiv al acelora care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității;

6. Autoritatea parlamentară să înfiinţeze pentru membrii săi (i) un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi (ii) să ofere formare specializată şi regulată cu privire la implicaţiile normelor existente şi a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrităţii parlamentarilor, inclusiv viitorul Cod de conduită;

7. Asigurarea unei cooperări interinstituţionale corespunzătoare cu privire la raportarea gradului de implementare a recomandărilor formulate de organismele internaţionale în materia luptei împotriva corupţiei.


Măsura

Instituţii responsabile

Termen

1.

Parlamentul României

Trim. II 2022

2.

Trim. I 2022

3.

Trim. I 2022

4.

Trim. I 2022

5.

Senatul României

Trim. I 2022

6.

Parlamentul României

Trim. I 2022

7.

Permanent


Obiectiv specific nr. 4.8. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul protecţiei mediului înconjurător

1. Instruirea personalului din cadrul autorităților publice centrale şi locale și a reprezentanților sectorului privat cu privire la aspectele de integritate specifice domeniului mediului înconjurător (inclusiv gestionarea conflictelor de interese în procesul de aplicare a legislației de mediu și de utilizare a resurselor naturale) şi diminuarea riscurilor de corupţie;

2. Identificarea activităților care sunt cele mai vulnerabile la corupţie;

3. Colaborarea cu PÎCCJ, CSM, INM, ME și MAI în vederea dezvoltării unei curricule pt formarea profesională a practicienilor implicaţi în prevenirea şi combaterea criminalităţii de mediu, care să includă aspecte privind prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie asociate (Recomandare 8. GENVAL - ar trebui să ofere mai multe oportunități de formare pentru practicienii implicați în depistarea și/sau combaterea infracțiunilor împotriva mediului (de exemplu poliția, autoritățile vamale, procurori și judecători);

4. Dezvoltarea/consolidarea parteneriatelor cu organizațiile non-guvernamentale/sectorul privat ce activează în domeniul protecţiei mediului (GENVAL 10.1.2. 2. statele membre sunt încurajate să elaboreze instrumente eficace de cooperare cu ONG-urile pentru îmbunătățirea soluționării plângerilor din domeniul mediului, precum cele stabilite între autoritățile române și Greenpeace; (a se vedea 5.1.5 și 5.5).


Măsura

Instituţii responsabile

Termen

1.

MM şi instituţiile subordonate, sub autoritate, în coordonarea acestuia

Anual

2.

MM şi instituţiile subordonate, sub autoritate, în coordonarea acestuia

2023

3.

MM şi instituţiile subordonate, sub autoritate, în coordonarea acestuia

PÎCCJ

CSM

INM

ME

MAI

2022-2023

4.

MM şi instituţiile subordonate, sub autoritate, în coordonarea acestuia

PÎCCJ

Permanent


Obiectiv specific nr. 4.9. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul protejării patrimoniului cultural

1. Adoptarea unui cadru transparent, bazat pe criterii obiective pentru numirea, organizarea și funcționarea comisiilor de specialitate;

2. Identificarea situaţiilor care pot genera conflicte de interese pe parcursul emiterii certificatelor, acordurilor, avizelor, autorizațiilor;

3. Adoptarea unui cod de etică pentru membrii comisiilor de specialitate, precum și reglementarea obligației membrilor comisiilor de specialitate de a depune declarații de interese;

4. Transparentizarea, simplificarea și informatizarea procesului de emitere a certificatelor, acordurilor, avizelor, autorizațiilor și ordinelor de ministru referitoare la obiective de patrimoniu cultural;

5. Întărirea mecanismului de inspecție şi control cu privire la emiterea certificatelor, acordurilor, avizelor, autorizațiilor și ordinelor de ministru referitoare la obiective de patrimoniu cultural;

6. Elaborarea şi implementarea de proceduri operaţionale având conţinut cadru unitar la nivelul serviciilor deconcentrate ale ministerului.


Măsura

Instituții responsabile

Termen

1.

Ministerul Culturii

2022

2.

Semestrial

3.

2022

4.

2023

5.

2022

6.

2023


OBIECTIV GENERAL NR. 5 – CONSOLIDAREA PERFORMANȚEI DE COMBATERE A CORUPŢIEI PRIN MIJLOACE PENALE ȘI ADMINISTRATIVE

Obiectiv specific nr. 5.1. – Continuarea progreselor înregistrate în investigarea cu imparțialitate și în soluționarea de către instanțe a faptelor de mare corupție și la nivel local

1. Efectuarea de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNA;

2. Alocarea unui sediu nou al DNA și asigurarea resurselor financiare necesare amenajării noului sediu, care să fie adecvat inclusiv din perspectiva structurii de sprijin EPPO și pentru Serviciul Tehnic, care urmează a fi dezvoltat;

3. Dezvoltarea în continuare a Serviciului Tehnic aferent DNA, inclusiv la nivel teritorial (3 centre zonale, cu personal din cei 90 de ofțieri de poliție prevăzuți), pentru a putea îndeplini sarcinile rezultate din aplicarea metodelor speciale de supraveghere tehnică prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv ca o consecință a Deciziei CCR nr. 51/2016;

4. Asigurarea resurselor financiare și umane necesare desfășurării activităților de suport al investigațiilor în cauze de corupție la nivel înalt prin alocarea și bugetarea unui număr suplimentar de 90 de posturi de ofițeri de poliție judiciară în cadrul DNA;

5. Crearea unui Compartiment de analiză a datelor de interes operativ rezultate din dosarele instrumentate de DNA;

6. Analiza anuală a datelor rezultate din rechizitoriile întocmite de procurorii DNA și, respectiv, din hotărârile judecătorești definitive pentru identificarea tipologiilor infracționale;

7. Intensificarea eforturilor de unificare a practicii judiciare în materie de corupție, inclusiv prin promovarea căilor ordinare de atac și a recursurilor în interesul legii;

8. Monitorizarea dosarelor penale mai vechi de 1 an de la data sesizării de către conducătorii parchetelor și stabilirea măsurilor necesare soluționării acestora;

9. Asigurarea sprijinului financiar și de infrastructură pentru Structura de sprijin a procurorilor europeni delegaţi în România (inclusiv a celor trei birouri teritoriale);

10. Utilizarea efectivă a mecanismelor legale şi instituţionale de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni;

11. Creșterea capacității Poliției Române și Direcției Generale Anticorupție pentru documentarea, investigarea și cercetarea penală a faptelor de corupție conform competențelor, prin specializarea personalului și asigurarea resurselor materiale și financiare necesare;

12. Dezvoltarea capacității operaționale a structurilor Poliției Române și Direcției Generale Anticorupție care desfășoară activități privind protecția martorilor, constatarea infracțiunilor flagrante, folosirea investigatorilor sub acoperire, colaboratorilor ori informatorilor, respectiv care utilizează metode speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de lege, în cazul infracțiunilor de corupție;

13. Dotarea tehnică și asigurarea resurselor finanicare și umane necesare cadrului operațional privind prevenirea și combaterea corupției.


Măsura

Instituţii responsabile

Termen

1.

DNA

Anual

2.

Guvernul României şi DNA

2022

3.

DNA

2023

4.

Guvernul României şi DNA

2023

5.

DNA

2022

6.

DNA

Anual

7.

PÎCCJ

DNA

Anual

8.

Conducătorii parchetelor

Permanent

9.

Guvernul României şi DNA

2022

10.

ANABI

Permanent

11.

MAI

Permanent

12.

MAI

Permanent

13.

MAI, Ministerul Public

2025


Obiectiv specific nr. 5.2. - Asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice

1. Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate, pentru a răspunde recomandărilor mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și mecanismului privind statul de drept (Rule of Law);

2. Consolidarea ANI prin alocarea resurselor financiare şi umane necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor din Legea pentru transpunerea directivei privind protecţia avertizorilor în interes public;

3. Digitalizarea sistemului de declarare a averilor şi intereselor, în vederea automatizării procesului de completare, depunere şi procesare;

4. Organizarea de sesiuni de instruire destinate persoanelor care se află sub incidenţa Legii nr. 176/2010;

5. Elaborarea unui pachet de tip „induction” adresat demnitarilor și cabinetelor acestora, care să faciliteze integrarea în cadrul administrației publice și Parlamentului României, inclusiv din perspectiva normelor de integritate aplicabile;

6. Proiectarea unei platforme digitale de conștientizare și prevenire prin care părțile interesate relevante vor putea clarifica, singure, anumite obligații care vizează cadrul de integritate, pe care acestea trebuie să le respecte.


Măsura

Instituţii responsabile

Termen

1.

ANI

 

2024

2.

2022

3.

2021-2022

4.

Semestrial

5.

ANI și Parlamentul României

2022

6.

ANI

2024


Obiectiv specific nr. 5.3. – Prevenirea şi combaterea corupţiei, ca facilitator al activităţii grupurilor de criminalitate organizată

1. Analiza practicii judiciare în materie de corupție asociată criminalității organizate în vederea identificării tipologiilor relevante;

2. Eficientizarea regimului de protecție a personalului implicat în activități de prevenire și combatere a corupției, cu accent pe oficialii care desfășoară activități în legătură cu grupurile de criminalitate organizată;

3. Consolidarea capacităţii organelor de urmărire penală de a identifica situaţiile în care grupurile de criminalitate organizată beneficiază de sprijin din partea unor oficiali;

4. Dezvoltarea unui mecanism care să declanșeze alerte în situația în care sistemele informatice ale agenţiilor de aplicare a legii sunt interogate în vederea obținerii ilegale de informații operative;

5. Analiza și, după caz, revizuirea cadrului legislativ de funcționare a DGA în vederea alinierii la exigențele de politică penală generală și pentru adaptarea capacității operaționale la tendința și dinamica fenomenului de corupție.


Măsura

Instituţii responsabile

Termen

1.

DIICOT, DNA, PÎCCJ și MJ

2022-2023

2.

Autoritățile și instituțiile publice care au competențe în lupta împotriva criminalității organizate

Permanent

3.

Ministerul Public și MAI

Permanent

4.

MAI și alte agenții de aplicare a legii

2025

5.

MAI şi PÎCCJ

2023


Obiectivul specific 5.4. - Întărirea rolului de coordonare metodologică a Corpului de control al prim-ministrului în domeniul controlului administrativ desfășurat la nivelul administrației publice centrale:

1. Reglementarea funcției de coordonare metodologică a structurilor cu atribuții de control din cadrul ministerelor și autorităților din administrația publică centrală, cu respectarea independenței operaționale a acestora, în vederea creării unui standard de calitate în control, aplicabil la nivelul întregului aparat guvernamental;

2. Consolidarea capacității structurilor de control administrativ din administrația publică centrală de a identifica riscurile și vulnerabilitățile instituționale, implicit pe cele ce vizează aspecte de integritate;

3. Organizarea unor sesiuni de pregătire și perfecționare a personalului cu atribuții de control;

4. Dezvoltarea unui mecanism de cooperare între structurile de control administrativ în vederea desfășurării unor acțiuni de control pluridisciplinare.


Măsura

Instituţii responsabile

Termen

1.

SGG

Sem. II 2022

2.

Autoritățile și instituțiile publice

Permanent

3.

CCPM

Anual

4.

CCPM

2023