Romana Romana


6. OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE, ACȚIUNI PRINCIPALE

6.1. Obiectiv general 1– Dezvoltarea unei culturi atransparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și local

De peste 15 ani, România a adoptat două legi considerate încă etalon în plan internațional în materia accesului la informații de interes public și în cea a transparenței procesului decizional. Evaluarea implementării SNA 2012 – 2015 a arătat un grad relativ scăzut - spre mediu – a  implementării Legilor nr. 544/2001 și 52/2003. Tangențial, implementarea celor două legi a fost sprijinită prin mecanismele promovate de SNA și Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă. Cu toate acestea, absența unui coordonator al problematicii, resursele insuficiente alocate și abordarea preponderent formalistă în aplicarea celor două legi explică, în mare parte, efectul preventiv redus. Odată cu înființarea unei structuri dedicate implementării acestor legi, MCPDC, acestea au cunoscut un reviriment notabil, atât prin prisma informațiilor publicate de către instituțiile publice, cât și prin raportare la rețelele de practicieni din cadrul instituțiilor publice care au început să primească, în mod structurat și coerent, îndrumare metodologică și acces la bunele practici în materie.

SNA 2016 – 2020 propune creșterea calității implementării prevederilor privind accesul la informații de interes public.Acest lucru se va realiza prin preluarea în SNA a conținutului Memorandumului adoptat de Guvern la 3 martie 2016[1] (anexa 4 la H.G), concomitent cu dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro, un portal de centralizare a informațiilor de interes public și de informatizare a interacțiunii interinstituționale. De asemenea, creșterea calității procesului de asigurare a transparenței decizionale va fi făcută într-un mod etapizat, procesul demarând prin standardizarea acestei proceduri și diseminarea Ghidului privind un proces transparent și eficient de consultare publică în administrație, material ce va sprijini administrația publică. Această măsură va fi implementată atât prin monitorizarea procedurilor de realizare a consultării publice la nivel central și local, cât și prin soluții tehnice,precum dezvoltarea platformei consultare.gov.ro, soluție de creștere a predictibilității și de urmărire a procesului de elaborare a actelor normative de la nivelul executivului. În plus, în completarea standardului de publicare a informațiilor de interes public prevăzute în anexa 4, întreprinderile publice vor lua măsurile necesare pentru publicarea pe pagina de internet și a altor informații de interes public (anexa 5 la H.G.).

Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) va dezvolta Registrul Unic al Transparenței Intereselor, o inițiativă care, pe bază de conformare voluntară, va afișa informații despre persoanele juridice care interacționează cu autoritățile și instituțiile administrației publice centrale în legătură cu promovarea de documente de politici publice și acte normative, în etapa premergătoare procedurii reglementate prin Legea nr. 52/2003.

Efectul măsurilor de transparență instituțională va fi în continuare potențat prin corelarea SNA cu acțiunile legate de Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă. De altfel, aderarea la OGP a pus accentul pe promovarea de către Guvern a transparenţei guvernamentale, încurajarea participării civice la viaţa publică, folosirea noilor tehnologii în administrație şi combaterea corupţiei. Cancelaria Prim-Ministrului, alături de MCPDC și MJ, își asumă, prin Planul național de acțiune 2016-2018 în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă, o serie de angajamente ce vizează teme complementare, inclusiv măsurile asumate de Guvernul României la Summit-ul Anticorupție de la Londra.

În vederea creșterii transparenței în domeniul bugetar şi al îmbunătățirii managementului resurselor bugetare, MFP a operaţionalizat, în 2016, sistemul naţional de verificare, monitorizare,raportare şi control al situaţiilor financiare și al angajamentelor legale ale entităţilor publice din România. La nivelul instituțiilor publice, acest sistem oferă posibilitatea monitorizării în timp real a alocării și utilizării resurselor publice atât la nivelul fiecărei instituții publice, cât și la nivelul instituțiilor ierarhic inferioare; permite o redistribuire dinamică a resurselor bugetare între instituțiile publice din cadrul aceluiași ordonator; responsabilizează fiecare instituție publică pentru îndeplinirea obligațiilor legale de a înregistra și furniza informații către sistem. La nivelul instituțiilor centrale de reglementare și control, sistemul naţional de raportare oferă informații în timp real despre alocarea și utilizarea resurselor bugetare; permite analiza și identificarea resurselor bugetare disponibile, în vederea realocării prin rectificări bugetare; creând infrastructura necesară implementării pe scară largă a bugetului multianual pe programe. SNA preconizează măsuri de consolidare a platformei de transparenţă bugetară,precum şi utilizarea acesteia în acţiunile de control administrativ.

De asemenea, SNA propune creşterea gradului de transparenţă a alocărilor bugetare, inclusiv către administraţia publică locală prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al Programului Național pentru Dezvoltare Locală. Măsurile preconizate vor creşte gradul de predictibilitate a alocărilor bugetare, limitând totodată clientelismul politic.


Obiectiv specific 1.1 - Creșterea transparenței instituționale și a proceselor decizionale


Acțiuni principale:

  1. Dezvoltarea conceptului Registrului Unic al Transparenței Intereselor – RUTI (www.ruti.gov.ro) – (Angajament OGP/ Summit Londra);
  2. Testarea și reglementarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor;
  3. Completarea legislației, revizuirea mecanismelor instituționale şi monitorizarea aplicării regulilor privind accesul la informații de interes public și transparență decizională;
  4. Dezvoltarea de schimburi de bune practici, asistență, cursuri de formare pentru creșterea capacității instituțiilor publice de a furniza informații de interes public și de a asigura un proces participativ de calitate;
  5. Monitorizarea standardelor de afișarea informațiilor de interes public pentru instituțiile și întreprinderile publice;
  6. Monitorizarea aplicării Ghidului privind consultarea publică în administrația publică;
  7. Dezvoltarea platformei transparenta.gov.ro;
  8. Dezvoltarea platformei consultare.gov.ro pentru a asigura creșterea transparenței decizionale;
  9. Crearea unei evidențe unice a persoanelor juridice cu statut de utilitate publică;
  10. Cooperarea cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și cu organizațiile societății civile în vederea unei mai bune implementări a guvernării deschise la nivel local și central.

 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

  1.  

MCPDC în cooperare cu Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Justiției

Septembrie 2016

8.000.000 lei

 

  1.  

MCPDC

 

Septembrie 2016 - 2018

  1.  

În permanență

  1.  

În permanență

  1.  

În permanență, trimestrial

  1.  

În permanență

  1.  

MCDPC și Cancelaria Prim-Ministrului

Aprilie 2017

  1.  

Iunie 2017

  1.  

MCPDC în cooperare cu MJ și SGG

2017

  1.  

Cancelaria Prim–Ministrului, MCDPC în cooperare cu MDRAP și asociațiile reprezentative ale UAT- urilor

În permanență


Obiectiv specific 1.2 - Creșterea transparenței proceselor de administrare a resurselor publice

 

Acțiuni principale:

  1. Revizuirea și publicarea în format deschis a tuturor procedurilor de alocare a resurselor publice și a tuturor sumelor alocate prin intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al Programului Național pentru Dezvoltare Locală; după stabilirea unui etalon, extinderea regulilor de transparență la nivelul tuturor fondurilor speciale gestionate de autoritățile publice centrale și locale;
  2. Consolidarea platformei de transparență bugetară prin creșterea numărului de informații, rapoarte şi bugete publicate;
  3. Publicarea anuală a informațiilor privind utilizarea publică și reutilizarea socială a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale (Angajament OGP/Summit Londra);
  4. Implementarea open contracting data standard la nivelul următoarelor sectoare publice: infrastructură, energie, sănătate. Extinderea ulterioară a aplicării standardului la nivel național (Angajament OGP/Summit Londra);
  5. Publicarea în format deschis a datelor statistice privind rezultatele obținute în cadrul mecanismului de prevenire a conflictului de interese în achizițiile publice finanțate din fonduri naționale și europene;
  6. Publicarea anuală, în format deschis, a indicatorilor de performanță elaborați și monitorizați în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție(Angajament OGP/Summit Londra);
  7. Publicarea în format deschis a stadiului de implementare pentru proiectele de investiții publice, prin evidențierea stadiului de realizare a indicatorilor tehnico-economici obligatorii conform legislației privind finanțele publice;
  8. Extinderea publicării în format deschis a indicatorilor tehnici (de rezultat și de impact), alături de cei financiari existenți pe portalul data.gov.ro, pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum şi a întregii documentaţii de proiect.[1] 
  1. Măsura

    Instituții responsabile

    Termen

     

    Buget estimat

     

    1.

    Guvernul României

    Trim. IV 2016

     

    26.000.000 lei

     

    2.

    MFP

    Permanent, începând cu 2016

    3.

    ANABI

    Anual

    4.

    Cancelaria Prim-Ministrului

    2018

    5.

    ANI

    Anual, începând cu 2017

    6.

    MJ

    Anual, începând cu 2017

    7.

    ANAP, AADR

    Semestrial, începând cu 2018

    8.

    MFE

    2017

 

6.2 Obiectiv general 2 – Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative

Legislația națională include un set complet de măsuri preventive, iar prezenta strategie își propune să continue abordarea SNA 2012 – 2015, de asigurare a aplicării acestor măsuri la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor publice centrale și locale. Eficiența redusă a măsurilor preventive a fost determinată de cele mai multe ori de o cunoaștere limitată de către conducerea instituțiilor publice a acestor măsuri, de bugetarea deficitară și nu în ultimul rând de nealocarea resurselor umane calificate pentru a pune în aplicare cadrul existent.

Prezenta strategie menține paradigma care a stat la baza SNA 2012 – 2015, și anume aceea a asimilării cu un eșec de management, la nivelul instituției publice afectate, a oricărui nou dosar al DNA și ANI. Astfel,se consolidează această abordare introducându-se mecanisme concrete de gestionare a eșecului de management prin evaluări ex-post, prin dezvoltarea de măsuri particularizate post incident și prin corelarea evaluării performanței manageriale cu cea a integrității instituționale. Noua strategie promovează modelul de manager de instituție care se implică efectiv în promovarea integrității instituției, care își oferă propriul exemplu de integritate și sancționează sau gestionează adecvat încălcările regulilor, de la cele mai mici, de tipul abaterilor administrative, până la cele mai grave, de nivelul infracțiunilor. Totodată, sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu și-au dovedit eficiența în practică (consilierul de etică, interdicțiile post angajare și protecția avertizorului în interes public).

 

Obiectiv specific 2.1 – Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale

Acțiuni principale:

  1. Auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupției la nivelul tuturor autorităților publice;

  2. Revizuirea actelor normative secundare și/sau terțiare în materie pentru asigurarea corelării standardelor de control managerial intern cu inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției;

  3. Adoptarea cadrului normativ necesar pentru introducerea unei metodologii standard de evaluare a riscurilor de corupție și implementarea acesteia, la nivel central, ca premisă pentru actualizarea o dată la doi ani a planurilor de integritate;

  4. Dezvoltarea unui mecanism instituțional de evaluare ex-post a incidentelor de integritate și de promovare a măsurilor preventive adaptate la tipologia faptelor analizate;

  5. Publicarea listei incidentelor de integritate și a măsurilor de remediere, alături de rezultatele evaluării SCIM și de indicatorii aferenți fiecărui standard;

  6. Adoptarea unui standard de raportare anual referitor la modul de utilizare a banilor publici pentru atingerea obiectivelor instituției publice, ca premisă pentru stabilirea finanţării viitoare şi reflectarea acestui standard în rapoartele anuale ale instituţiilor publice;

  7. Stabilirea de ținte de management pentru funcțiile de conducere privind gradul de conformitate administrativă și de implementare a standardelor legale de integritate, precum și aplicarea corelativă de măsuri manageriale corective.

 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

Structurile de audit intern din cadrul instituțiilor publice

2018

Nu are implicații financiare suplimentare

 

 

2.

SGG în cooperare cu MJ

2017

3.

MAI (DGA) în cooperare cu MJ și cu un grup de lucru inter – instituțional constituit în acest scop

2017

4.

MJ în cooperare cu DNA, ANI, PÎCCJ și DGA

2017

5.

MJ și SGG

Anual, începând cu 2018

6.

Cancelaria Prim-Ministrului în cooperare cu MFP și MCPDC

2017

7.

Cancelaria Prim - Ministrului în cooperare cu SGG şi conducătorii instituțiilor/autorităților publice

2017

 

Obiectiv specific 2.2 – Creșterea eficienței măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative cu privire la consilierul de etică, protecția avertizorului în interes public și interdicțiile post-angajare (pantouflage-ul)

Acțiuni principale:

  1. Revizuirea și completarea cadrului normativ privind consilierul de etică prin consolidarea statutului și mandatului acestuia, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare;

  2. Elaborarea cadrului normativ secundar și/sau terțiar în vederea garantării protecției avertizorilor în interes public;

  3. Completarea cadrului normativ prin extinderea ariei de aplicare a interdicțiilor la migrarea angajaților din sectorul public în cel privat și reglementarea mecanismelor de control al respectării acestor interdicții, precum și a cadrului sancționator.

 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

MDRAP și ANFP

2017

 

10.000.000 lei

 

2.

MJ

2017

3.

MFP, MFE în cooperare cu MJ și MMFPSPV

2018

 

6.3 Obiectiv general 3 –Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor decorupție în sectoare și domenii de activitate prioritare

 

SNA 2016 – 2020 va continua să acorde prioritate măsurilor preventive în acele sectoare expuse la corupție. Progresul limitat al prevenției în intervalul 2012 – 2015 a condus la alegerea strategică de a menține sectoarele identificate în strategia anterioară și de suplimentare a acestora cu cele ale educației și sănătății. Această secțiune reflectă, totodată, cele mai recente angajamente asumate de România în plan internațional în cadrul Summit-ului Anticorupție de la Londra, incluzând aici OGP, recomandările GRECO din rundele III și IV de evaluare, precum și reiterarea unui obiectiv strategic național, aderarea la OCDE, inclusiv la Convenția și Grupul de lucru anticorupție.

 

Obiectiv specific 3.1 – Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul public de sănătate

Acțiuni principale:

  1. Înfiinţarea în cadrul Ministerului Sănătăţii a unui mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare şi evaluare a oportunităţii deciziilor MS şi CNAS, conform studiilor bazate pe dovezi și a unor metodologii și criterii clare de evaluare;

  2. Transparentizarea utilizării resurselor publice prin agregarea centralizată a datelor pe portalul transparenta.ms.ro;

  3. Evaluarea performanţei sistemului de achiziții centralizate al Ministerului Sănătăţii și a oportunităţilor de extindere a sistemului;

  4. Instituirea la nivelul MS și CNAS a unui mecanism comun de monitorizare și control al furnizorilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate;

  5. Instituirea unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor de pe piaţa românească;

  6. Întărirea structurilor de control și integritate ale Ministerului Sănătăţii şi extinderea atribuţiilor acestora;

  7. Îmbunătățirea mecanismelor de răspundere pentru manageri si ceilalţi reprezentanţi ai aparatului decizional din spitale;

  8. Dezvoltarea unui nou mecanism de susţinere financiară a educaţiei medicale continue, care să elimine sponsorizările industriei farmaceutice și de echipamente medicale către personalul medical;

  9. Identificarea situaţiilor care pot genera conflicte de interese în rândul personalului clinic şi managerial din unităţile medicale şi implementarea de soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea lor;

  10. Revizuirea mecanismului de feedback al pacientului pentru a obţine, independent de unităţile medicale, informaţii despre experienţa pacienţilor.

 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

MS, CNAS

2017

 

19.800.000 lei

 

2.

MS

2016

3.

MS

2016

4.

MS, CNAS

2016

5.

MS

2016

6.

MS

2017

7.

MS

2017

8.

MS

2018

9.

MS

2016

10.

MS

2016


Obiectiv specific 3.2 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație

Acțiuni principale:

  1. Reorganizarea Consiliului Naţional de Etică şi al Consiliului de Etică şi Management Universitar, care să monitorizeze durata soluționării sesizărilor la comisiile de etică din universități și institutele de cercetare-dezvoltare;

  2. Adoptarea unui cod de etică pentru învățământul preuniversitar care să stipuleze interdicții clare, vizând practici de tipul meditaţiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase;

  3. Adoptarea la nivel național a unui cadru transparent, bazat pe criterii de performanţă, pentru asigurarea integrității concursurilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, inspector şcolar, directori ai caselor corpului didactic și directori ai unităților de învățământ preuniversitar;

  4. Introducerea unui sistem sancționator disuasiv anti-plagiat, inclusiv prin condiționarea acordării unor beneficii de ordin financiar de evaluarea lucrării de doctorat de către CNATDCU, precum și dezvoltarea unui mecanism de avertizare și detectare timpurie a comportamentelor neconforme;

  5. Introducerea unor noțiuni elementare de drept, etică şi educaţie civică în programa școlară a disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competenţelor sociale şi civice;

  6. Înființarea de programe de pregătire universitară și postuniversitară pe teme de etică și integritate, organizate în facultăți care dețin expertiză în domeniul eticii organizaționale;

  7. Monitorizarea video și audio a concursurilor și examenelor naționale organizate în sistemul educațional;

  8. Constituirea centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat şi evaluarea naţională de la clasa a opta în județe limitrofe celor în care s-a desfășurat examenul și desemnarea aleatorie a județelor pentru care se realizează evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe;

  9. Publicarea standardizată a informațiilor privind veniturile, cheltuielile, achizițiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică de la nivelul unităților sistemului de învățământ de stat/ instituțiilor de învățământ superior.

 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

MENCS și universități şi institute de cercetare-dezvoltare

2016 – 2017

 

8.000.000 lei

 

2.

MENCS, inspectorate şcolare și CCD, unități de învățământ preuniversitar

2016 – 2017

3.

MENCS, inspectorate şcolare și CCD, unități de învățământ preuniversitar

2016 – 2018

4.

MENCS și universități

Activitate cu caracter permanent

5.

MENCS și universități

2019

5.

MENCS în cooperare cu MJ, MP, CSM și universități

Activitate cu caracter permanent

6.

MENCS, ISJ/ISMB, conducerea unităților de învățământ

În timpul examenelor și concursurilor naționale

7.

MENCS

Activitate cu caracter permanent

8.

MENCS, inspectorate şcolare, universităţi

Activitate cu caracter permanent și evaluare semestrială


Obiectiv specific 3.3 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor Parlamentului

Acțiuni principale:

  1. Îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ (i) prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică; (ii) prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum şi a agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor, şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor şi (iii) prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie într-un număr limitat de circumstanţe (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 21);

  2. (i) Dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului şi (ii) asigurarea existenţei unui mecanism de respectare a acestuia atunci când este necesar;  (măsură restanta SNA 2012 – 2015 și recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 25);

  3. Stabilirea unui set robust de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 32);

  4. Introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu persoane care desfășoară activități de lobby şi alţi terţi care încearcă să influenţeze procesul legislativ (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 42 - Recomandarea va fi avută în vedere fără a afecta cadrul normativ penal și fără ca aceasta să genereze o dezincriminare a traficului de influență);

  5. Analizarea și îmbunătățirea sistemului de imunități al parlamentarilor în exercițiu, inclusiv al acelora care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității și prin renunțarea la  necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 61 - Recomandarea vizează cererile de încuviințare a percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive, precum și pe cele de începere a urmăririi penale);

  6. Autoritatea parlamentară să înfiinţeze pentru membrii săi (i) un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi (ii) să ofere formare specializată şi regulată cu privire la implicaţiile normelor existente şi a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrităţii parlamentarilor, inclusiv viitorul Cod de conduită (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 62);

  7. Modificarea Regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore (măsură restantă SNA 2012 – 2015);

  8. Organizarea de seminarii, consultări şi dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor şi creşterea încrederii cetăţenilor (măsură preluată din SNA 2012 – 2015).

 

Măsura

 

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.      

 

 

 

 

Parlamentul României

 

Trim. II 2017

8.000.000 lei

 

 

  1.  

Trim. II 2017

  1.  

Trim. II 2017

  1.  

Trim. II 2017

  1.  

Trim. II 2017

  1.  

Trim. II 2017

  1.  

2017

  1.  

2017 - 2020


Obiectiv specific 3.4 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul judiciar

Acțiuni principale:

  1. Aprobarea și implementarea unui plan multianual de acțiune pentru promovarea integrității în sistemul judiciar;

  2. Completarea Codului de etică al judecătorilor şi procurorilor în aşa manieră încât să ofere îndrumare potrivită în special cu privire la conflictele de interese (e.g. exemple, tipuri), incompatibilităţi şi activităţi accesorii, imparţialitate şi alte aspecte relaţionate acesteia (incluzând mai ales acceptarea cadourilor şi a altor avantaje, conduita în viaţa privată) (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 97) și să asigure delimitarea aspectelor de etică de cele disciplinare;

  3. Abordarea riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor, în special prin (i) asumarea de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară a unui rol mai activ în materie de analiză, informare şi îndrumare şi (ii) consolidarea rolului şi eficienţei titularilor funcţiilor de conducere din fruntea instanţelor şi parchetelor, fără a fi afectată independenţa judecătorilor şi procurorilor (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 114);

  4. Creşterea eforturilor de formare şi conştientizare cu privire la integritate şi componentele preventive ale politicilor anticorupţie, inclusiv pentru judecătorii şi procurorii în funcţie (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 119).

 

Măsura

 

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.      

 

 

CSM

2017 - 2020

 

12.000.000 lei

 

 

  1.  

Trim. IV 2017

  1.  

Trim. II 2017

  1.  

CSM și INM

Trim. II 2017


Obiectiv specific 3.5 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în finanțarea partidelor politice şi a campaniilor electorale

Acțiuni principale:

  1. Organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanții partidelor politice  (măsură preluată din SNA 2012-2015);

  2. Asigurarea publicității surselor de finanțare a activității partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și a cheltuielilor aferente (măsură preluată din SNA 2012-2015);

  3. Dezvoltarea și utilizarea programelor informatice pentru eliminarea votului multiplu și a votului exprimat fără drept;

  4. Asigurarea resurselor necesare pentru o selecție competitivă a oficialilor electorali și dezvoltarea unui modul de pregătire specializată pentru aceștia;

  5. Clarificarea modului în care activitatea financiară a diferitelor tipuri de structuri ale partidelor politice este contabilizată în conturile partidelor politice și examinarea modalităţii de a creşte transparenţa contribuţiilor „terţelor părţi” (de exemplu, entităţi separate, grupuri de interese) (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);

  6. Solicitarea partidelor politice de a prezenta conturile consolidate către Autoritatea Electorală Permanentă şi de a pune un rezumat adecvat la dispoziţia publicului – (recomandare GRECO runda a III-a -  parțial implementată);

  7. Luarea de măsuri adecvate pentru i) a se asigura că donaţiile în natură de către partide şi participanţii la campania electorală (altele decât munca de voluntariat de către non-profesionişti) sunt corect identificate şi contabilizate la valoarea lor de piaţă, sub formă de donaţii, și ii) a clarifica situaţia juridică a împrumuturilor – (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);

  8. Înregistrarea, ca regulă, a tuturor donațiilor şi includerea lor în documentele contabile ale partidelor politice şi ale participanţilor la campanie, precum și introducerea unei cerințe ca toate donațiile care depăşesc un anumit prag să se execute prin intermediul sistemului bancar – (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);

  9. Creșterea sancţiunilor aplicabile în conformitate cu Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, astfel încât toate încălcările să fie pasibile de sancţiuni eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare – (recomandare GRECO runda a III-a - parțial implementată);

  10. Publicarea în format deschis a datelor legate de finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

 

Măsura

 

Instituții responsabile 

Termen

 

Buget estimat

 

1.      

 

 

 

 

 

 

 

 

AEP

Periodic. La începutul fiecărei campanii electorale și campanii pentru referendum

4.000.000 lei

 

 

  1.  

Anual. La sfârșitul fiecărei campanii electorale și campanii pentru referendum

  1.  

La fiecare scrutin

  1.  

Permanent

  1.  

30 septembrie 2016

  1.  

30 septembrie 2016

  1.  

30 septembrie 2016

  1.  

30 septembrie 2016

  1.  

30 septembrie 2016

  1.  

Anual începând cu 2017


Obiectiv specific 3.6 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul achiziţiilor publice

Acțiuni principale:

  1. Dezvoltarea unui mecanism de recompensare pentru ofertanții care s-au dovedit a fi integri în derularea afacerilor lor (Angajament OGP/Summit Londra);
  2. Dezvoltarea unei baze de date accesibile publicului privind societățile cu condamnări definitive, precum și cu cele care nu au executat în mod corespunzător contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziții publice; (Angajament OGP/SummitLondra);
  3. Testarea,în două instituții publice, a instituției pactelor de integritate în achizițiile publice;
  4. Realizarea controlului ex-ante al documentațiilor de atribuire, prin trecerea la o verificare selectivă a autorităților contractante în funcție de o metodologie bazată pe criterii aleatorii și de risc;
  5. Publicarea în SEAP a modificărilor care determină o creștere a prețului, o prelungire a duratei de execuție sau o extindere/reducere considerabilă a obiectului contractului;
  6. Organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naţionale şi internaţionale în materia achiziţiilor publice (măsură preluată din SNA 2012-2015);
  7. Analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice şi evaziune fiscală,analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii (măsură preluată din SNA 2012-2015);
  8. Publicarea oricărei modificări a relațiilor contractuale din SEAP și SICAP pe portalul de date deschise data.gov.ro.

 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

  1.  

ANAP în cooperare cu MJ

2018

 

10.000.000 lei

 

  1.  

ANAP în cooperare cu AADR

2018

  1.  

MENCȘ și ANCPI

2020

  1.  

ANAP

2016

  1.  

ANAP în cooperare cu AADR

2018

  1.  

ANAP în cooperare cu INM, ANFP și MJ

2016 - 2020

  1.  

MJ și PÎCCJ

2016 - 2020

  1.  

AADR

Semestrial, începând cu 2018


Obiectiv specific 3.7 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri

Acțiuni principale:

  1. Continuarea demersurilor României de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE și al grupurilor de lucru relevante ale organizației, și, în special, în Grupul de lucru Anti-mită. Aceasta presupune,de asemenea, aderarea la Convenția OCDE și punerea în aplicare a acesteia (Angajament Summit Londra);
  2. Identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale (măsură preluată din SNA 2012-2015);
  3. Implementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru întreprinderile publice (Angajament Summit Londra);
  4. Elaborarea proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/95/UE de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari;
  5. Realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat şi sectorul public (măsură preluată din SNA 2012-2015);
  6. Organizarea de consultări publice periodice între reprezentanţii sectorului public şi mediul de afaceri cu privire la agenda naţională anticorupţie şi politicile publice cu impact asupra activităţii economice (măsură preluată din SNA 2012-2015);
  7. Diseminarea politicilor şi programelor anti-mită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectării unor standarde echivalente (măsură preluată din SNA 2012-2015);
  8. Iniţierea dialogului cu autorităţile de reglementare în domenii precum energia, resursele minerale, în vederea implementării standardelor legale de integritate;
  9. Publicarea în format deschis a indicatorilor economici și de performanță (inclusiv a bugetelor și subvențiilor primite de la autorități publice) pentru întreprinderile la care statul este acționar, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale.

 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1

Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv structurile subordonate, coordonate sau aflate în autoritatea acestora

 

Întreprinderile publice

 

3 luni de la aprobarea Strategiei

Urmează a fi identificat de fiecare instituție

2

Sem. II 2016

3

Sem. II 2016

4

Sem. II 2016

5

Sem. II 2016

6

Anual

7

Permanent


Obiectiv specific 3.8 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în administraţia publică locală

Acțiuni principale:

  1. Identificarea, pe fiecare tip de unitate administrativ teritorială, a procedurilor administrative care sunt cele mai vulnerabile la corupție, pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor (cel puțin trei proceduri); 
  2. Revizuirea și simplificarea procedurilor administrative inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii ale informației în vederea furnizării serviciilor publice online;
  3. Generarea unui index al integrității în cadrul administrației publice locale prin agregarea indicatorilor privind incidentele de integritate, evaluarea calității serviciului de către public și transparența instituțională;
  4. Elaborarea unui studiu privind gradul de adecvare a structurilor organizatorice de la nivelul UAT-urilor prin raportare la standardele de cost şi populaţia deservită;
  5. Implementarea metodologiei de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție (autorități ale administrației publice locale) elaborată de MDRAP cel puțin la nivelul consiliilor județene și municipiilor;
  6. Derularea de campanii de conștientizare, organizarea de dezbateri publice periodice în plan local și promovarea bunelor practici anticorupţie;
  7. Realizarea unor proiecte/activități în comun cu participarea autorităților publice locale și a reprezentanților societății civile, având ca obiectiv prevenirea corupției, promovarea eticii  și integrității;
  8. Dezvoltarea, cu sprijinul structurilor asociative, a unor rețele de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel local;
  9. Elaborarea/actualizarea și implementarea codurilor de conduită la nivelul instituțiilor administrației publice locale.

Măsura

Instituții responsabile

Termen

Buget estimat

 

1.

 

 

 

MDRAP în cooperare cu asociațiile reprezentative ale UAT – urilor, UAT-urile

 

2017

 

 

 

60.000.000 lei

2.

2018

3.

2018

4.

2019

5.

2017 - 2020

6.

2020

7.

2020

8.

2018

9.

2017

 

      

6.4 Obiectiv general 4 - Creşterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice

Cunoașterea insuficientă a normelor de integritate, neasimilarea corectă a conceptului de etică sau tratarea marginală a acestor teme în programele de formare profesională au condus, în ultimii 20 de ani, la crearea unei veritabile reticențe colective în față măsurilor anticorupție, altele decât cele de combatere. Instrumentele de evaluare a percepției publicului, a experiențelor directe sau indirecte cu fenomenul corupției, sau chiar studiul criminologic realizat de MJ (a se vedea secțiunea 1.3.2) arată un scepticism ridicat față de orice formă de remediere prin măsuri de prevenire sau educație.     

Acest scepticism este totodată sporit de o legislație aparent inaccesibilă în absența unor explicații suplimentare sau supra-specializată pentru a-și atinge scopul. De altfel, cetățenii au acces direct și gratuit la legislația națională consolidată doar începând cu anul 2015, prin intermediul aplicației NLEX realizată de MJ ca parte a OGP. Similar, demersurile de diseminare a conceptului de educație juridică în rândul tinerilor au devenit mai consistente relativ recent.

Scopul legilor și al normelor secundare este acela de a genera, voluntar, practici standardizate de conduită profesională, prin raportare la principalele valori sociale apărate fie prin norme de incriminare penală, fie prin cele de reglementare a procedurilor administrative. Conduita astfel reglementată poate genera claritate cu privire la așteptările reciproce ale celui care reglementează și ale celui a cărui activitate este reglementată, implicit a așteptărilor reciproce ale superiorului ierarhic în raporturile sale cu personalul de execuție și ale acestora în relație cu publicul, destinatarii serviciilor publice.

Recentele rezultate ale măsurilor de combatere a corupției pot genera numai într-o măsură redusă o schimbare de abordare. Pentru a schimba percepții, atitudini și comportamente, e nevoie de mult mai mult: e nevoie de adaptarea instrumentelor de educare a angajaților, de consistența demersului din partea instituției angajatoare și de stimularea conduitei corecte, etice. Demersul educativ nu trebuie să rămână însă unul direcționat exclusiv spre instituțiile publice. Publicul, de la cel tânăr până la cel adult sau vârstnic, este atins de fenomenul corupției și trebuie să își cunoască drepturile, să aibă acces la mecanisme clare și eficiente de semnalare a corupției sau a neregulilor mărunte și, nu în ultimul rând, să aibă acces la informații privind finalitatea proceselor astfel inițiate.

Conceptul de eșec de management utilizat de precedenta strategie anticorupție și preluat de prezentul document strategic și-a găsit recent cea mai brutală exemplificare prin tragedia “Colectiv”. După acest moment, orice mesaj public sau campanie de informare este un simplu exercițiu de imagine dacă nu pleacă de la înțelegerea corectă a ideii că alimentarea fenomenului corupției, prin fraudarea sistemelor de achiziții publice, gestionarea clientelară a resurselor publice sau chiar și printr-o simplă “atenție” la medic sau la profesor nu face decât să hrănească noi tragedii. Prezenta strategie propune ca victimele corupției să beneficieze de informații corecte, transparente și utile pentru apărarea și exercitarea drepturilor lor. Spre acest public țintă vor fi îndreptate prioritar resursele alocate prezentei strategii, inclusiv sub forma reutilizării sociale a bunurilor sau sumelor confiscate de stat în procedurile judiciare penale. 


Obiectiv specific 4.1 - Creșterea gradului de educație anticorupție a personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local

Acțiuni principale:

  1. Dezvoltarea de către MJ a unui program anual, on-line, de formare profesională pe teme privind integritatea în funcția publică, cu caracter obligatoriu, dedicat personalului cu funcții de conducere și de execuție din instituțiile publice, (Angajament OGP/Angajament Summit Londra);

  2. Organizarea și derularea de programe sectoriale de creștere a gradului de conștientizare și a nivelului de educație anticorupție în rândul personalului din administrația publică centrală și locală.

 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

MJ, în cooperare cu ANI, DNA, DGA, si in parteneriat cu INM, ANFP, Academia de Poliție A. I Cuza, Universitatea din București

2017-2020

 

30.000.000 lei

 

2.

Instituțiile publice care dezvoltă strategii sectoriale anticorupție

2017-2020


Obiectiv specific 4.2 - Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului corupţiei

Acțiuni principale:

  1. Organizarea și derularea de către MJ a unei campanii de informare publică, în vederea creșterii gradului de conștientizare și a nivelului de educație anticorupție în rândul cetățenilor;

  2. Organizarea și derularea de campanii sectoriale de informare publică, în vederea creșterii gradului de conștientizare și a nivelului de educației anticorupție în rândul cetățenilor.

 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

MJ

2017-2020

 

25.000.000 lei

 

2.

Instituțiile publice care dezvoltă strategii sectoriale anticorupție

2017-2020

 

6.5 Obiectiv general 5 – Consolidarea performanței de combatere a corupţiei prin mijloace penale și administrative

 

În ultimii ani, România a făcut pași importanți în lupta împotriva corupției, de la etapa adoptării legilor și politicilor anticorupție la cea a asigurării unei puneri în aplicare eficiente a acestora.

În prezent, atât evaluările independente externe, cât și propriile analize interne reflectă în mod obiectiv rezultate consistente în lupta împotriva corupției în sectorul public și în cel privat. Dosarele de corupție la nivel înalt inițiate în mod independent de DNA, jurisprudența instanțelor judecătorești, precum și caracterul disuasiv al pedepselor pronunțate confirmă direcția corectă a măsurilor de combatere a fenomenului.

Similar, activitatea ANI înregistrează în mod constant și sistematic confirmări ale propriilor rapoarte în fața instanțelor judecătorești. Această activitate susținută a instituțiilor emblematice în lupta împotriva corupției - DNA și ANI – a condus la recunoașterea internațională a acestora ca parteneri serioși și furnizori de bune practici. Transferul experienței deținute de România în lupta împotriva corupției și punerea la dispoziția țărilor partenere a modelelor desprinse din experiența națională în lupta împotriva corupției este unul din angajamentele asumate de Guvernul României la Summit-ul de la Londra, împreună cu sprijinirea activității rețelelor de cooperare regională existente, precum RAI și Rețeaua Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală a OCDE, dar și a unor inițiative cum ar fi propunerea Regatului Unit de creare a unei rețele a practicienilor în materia integrității instituționale.

Merită totodată semnalate rezultatele încurajatoare ale politicilor de combatere a corupției la nivel mic gestionate de către PÎCCJ, în cooperare cu DGA. Nu în ultimul rând, autoritățile naționale colaborează îndeaproape cu un număr semnificativ de instituții din alte jurisdicții pentru a urmări și recupera veniturile realizate prin fapte de corupție și de criminalitate organizată. În consecință, valoarea anuală a bunurilor sechestrate a depășit o jumătate de miliard de euro, iar nou-înființata ANABI e așteptată să genereze o creștere semnificativă a sumelor de bani recuperate din infracțiuni și, printr-o cooperare strânsă cu ANAF, o rată crescută de recuperare a prejudiciilor.

Pe de altă parte, absența unei culturi și practici a cooperării între agențiile de control din diferite părți ale sistemului administrativ a condus la o presiune excesivă și aproape exclusivă a sistemului de corecție a iregularităților prin mijloace de drept penal. Acest aspect necesită o atenție sporită. Unitățile de control sunt deficitare sub aspectul resurselor umane, iar zone strategice ca educația, sănătatea, întreprinderile publice sau infrastructura sunt practic lipsite de controale ex-ante pe bază de indicatori. Totodată, absența oricăror standarde de colectare și raportare ierarhică a unor indicatori de conformitate administrativă și bună guvernare afectează calitatea evaluărilor de performanță managerială.

 

Obiectiv specific 5.1 - Continuarea progreselor înregistrate în investigarea cu imparţialitate şi în soluţionarea de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4 din MCV)

Acțiuni principale:

  1. Continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNA (măsură preluată din SNA 2012-2015);

  2. Alocarea unui sediu nou al DNA și asigurarea resurselor financiare necesare amenajării noului sediu;

  3. Crearea unei unități logistice de sprijin tehnic al activității procurorilor anticorupție, prin dezvoltarea actualului Serviciu Tehnic, ca o consecință a Deciziei Curții Constituționale nr. 51/16.02.2016;

  4. Asigurarea resurselor financiare pentru funcționarea în conformitate cu cerințele legale a unității logistice de sprijin tehnic al activității procurorilor anticorupție;

  5. Asigurarea resurselor umane necesare desfășurării activităților de suport al investigațiilor în cauze de corupție la nivel înalt prin alocarea și bugetarea unui număr de 90 de posturi de ofițeri de poliție în cadrul DNA;

  6. Dezvoltarea la nivelul DNA a unui compartiment de analiză a datelor privind infracțiunile de corupție aflate în competența Direcției;

  7. Adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupţie la nivelul tuturor instanţelor de judecată competente (măsură preluată din SNA 2012-2015);

  8. Actualizarea strategiilor de combatere a corupţiei la nivel local elaborate de PÎCCJ;

  9. Transmiterea de către instanţele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunţate în dosarele de competenţa DNA şi publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecţia datelor cu caracter personal (măsură preluată din SNA 2012-2015).

 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

DNA

Anual

 

108.000.000 lei

 

2.

Guvernul României şi DNA

2016

3.

DNA

2016 - 2017

4.

DNA

2016 - 2017

5.

Guvernul României şi DNA

2018

6.

DNA

2018

7.

ÎCCJ, CSM, Inspecția Judiciară

2017

8.

PÎCCJ

2018

9.

Instanțele judecătorești

Permanent


Obiectiv specific 5.2 - Îmbunătățirea activității de identificare, sancționare și de prevenire a cazurilor de incompatibilități, conflicte de interese și averi nejustificate (BM2 din MCV)

Acțiuni principale:

  1.  Adoptarea legislației necesare și asigurarea resurselor adecvate pentru mecanismul de control ex-ante care urmează să fie pus în aplicare de către ANI pentru procedurile de achiziții publice (Recomandare MCV/Angajament Summit Londra);

  2. Continuarea activității de evaluare a averilor și a intereselor, a incompatibilităților și a conflictelor de interese și asigurarea unui follow-up eficient al cazurilor ANI care ajung pe rolul instanțelor de judecată sau al comisiilor de disciplină;

  3. Adoptarea de măsuri pentru (i) a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese, indiferent dacă un astfel de conflict poate fi evidențiat şi de către declaraţiile de avere şi de interese şi (ii) a extinde definiţia dincolo de interesele financiare personale şi (iii) a introduce o cerinţă de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare – în plen sau în comisii – sau în altă activitate legată de mandatul acestuia (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 29);

  4. (i) Realizarea unei evaluări adecvate a regulilor privind incompatibilităţile, mai ales a coerenţei şi asigurării respectării acestora în practică, pentru a identifica raţiunile lipsei percepute de eficienţă, şi operarea schimbărilor necesare; (ii) identificarea modalităţilor pentru a accelera şi asigura respectarea hotărârilor judecătoreşti în materia incompatibilităţilor (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 39);

  5. Luarea în considerare a (i) creșterii în continuare a capacităţii Agenţiei Naţionale de Integritate de procesare a datelor; (ii) consolidării abordării proactive în privința monitorizării declaraţiilor de avere şi de interese (recomandare GRECO runda a IV-a - paragraful 53);

  6. Eficientizarea sistemului de declarare a averilor și a intereselor;

  7. Asigurarea respectării normelor în materie de integritate în organizarea proceselor electorale;
  8. Dinamizarea activității de prevenție, conștientizare și educație în cazul persoanelor care au obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese;
  9. Acordarea de asistență persoanelor care solicită clarificări cu privire la cadrul legislativ care guvernează sistemul de integritate;
  10. Dinamizarea activității de cooperare cu instituțiile și autoritățile publice, precum și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale;
  11. Consolidarea parteneriatelor cu organizațiile non-guvernamentale;

  12. Diseminarea conceptului de integritate în instituțiile de învățământ.

 

   

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

  1.  

Parlamentul României, ANI și Guvernul României

2016

 

20.000.000 lei

 

  1.  

ANI

Permanent  

  1.  

Parlamentul României, ANI și MJ

Trim. II 2017

  1.  

ANI și MJ

Trim. II 2017

  1.  

ANI și MJ

Trim. II 2017

  1.  

 

 

 

 

ANI

 

2019

  1.  

Anii electorali în intervalul 2016-2020

  1.  

Permanent  

  1.  

Permanent  

  1.  

Permanent  

  1.  

Permanent   

  1.  

2018

 

 

Obiectiv specific 5.3 - Consolidarea mecanismelor de control administrativ

Acțiuni principale:

  1. Reglementarea unitară a funcției de control administrativ din autoritățile publice și întreprinderi publice, inclusiv prin consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi alocarea resurselor adecvate;
  2. Prioritizarea acțiunilor de control prin creșterea ponderii acestora în zone expuse la corupție, precum educația, sănătatea, transporturile, întreprinderile publice;
  3. Valorificarea rezultatelor activităţii Curţii de Conturi şi ale structurilor de control intern prin sesizarea organelor judiciare competente;

  4. Aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor funcţiilor şi demnităţilor publice;

  5. Utilizarea la nivelul instituţiilor publice a infrastructurii dezvoltate în cadrul sistemului naţional de raportare potrivit prevederilor O.U.G nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele naţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;

  6. Publicarea unui studiu privind sistemul sancţiunilor administrative şi implementarea lui (măsură restantă SNA 2012-2015);

  7. Publicarea pe site-ul fiecărei autorități de control a listei integrale de amenzi sau a altor măsuri administrative aplicate.

  1. Măsura

  1. Instituții responsabile

  1. Termen

  1. Buget estimat

  2.  

1.

  1. Corpul de control al Primului-Ministru

  1. 2016

  1.  
  2. 8.000.000 lei

  3.  

2.

  1. Corpul de control al Primului-Ministru și Corpurile de control din instituțiile publice

  1. 2020

3.

Curtea de Conturi şi Corpurile de control din instituțiile publice  

Activitate permanentă, cu evaluare anuală

4.

  1. Toate instituțiile publice

  1. 2020

5.

  1. MFP și ordonatorii de credite

  1. Permanent, începând cu 2016

  1.  

6.

MJ

2018

 

7.

  1. Autoritățile de control

  1. Permanent, începând cu 2017

  1.  


Obiectiv specific 5.4 - Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare

Acțiuni principale:

1. Elaborarea și susținerea în Parlament a proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană[1]

2. Elaborarea și susținerea în Parlament a proiectului de act normativ pentru transpunerea Directivei 849/2015/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei – Directiva a IV-a; 

3. Dezvoltarea aplicațiilor ONRC, astfel încât informațiile privind beneficiarul real să fie puse la dispoziția instituțiilor abilitate să aplice legea, precum și asigurarea unui mandat legal pentru schimb de astfel de informații la nivel internațional, între rețelele de practicieni relevante (Angajament Summit Londra); 

4. Asigurarea ANABI cu resursele și independența necesare pentru a putea deveni pe deplin operațională și pentru a câștiga un rol determinant în identificarea și recuperarea activelor (Angajament Summit Londra);

5. Returnarea produselor infracționalității către societate, prin reutilizarea socială și publică și asigurarea transparenței în ceea ce privește alocarea și utilizarea unor astfel de resurse (Angajament Summit Londra);

6. Continuarea bunei utilizări a resurselor disponibile ale rețelelor internaționale de practicieni, cum ar fi Platforma ARO a UE, CARIN și, de asemenea, cooperarea cu partenerii în cazurile internaționale de corupție și de alte infracțiuni grave (Angajament Summit Londra);

7. Dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni (Măsură restantă SNA 2012 – 2015);

8. Diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni grave.

 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1.

MJ

2017

 

17.000.000 lei

 

2.

ONPCSB

2017

3.

ONRC și MJ

2017

4.

MJ și ANABI

2017

5.

ANABI în cooperare cu parchetele, instanțele judecătorești, MFP și ANAF

2018

6.

2020

7.

2019

8.

2020

 

6.6. Obiectiv general 6 – Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate şi autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publice

SNA 2016–2020 continuă abordarea strategiei precedente în ceea ce privește implementarea la nivelul autorităților și instituțiilor publice a planurilor de integritate. Astfel, pe lângă măsurile cu impact național care se regăsesc în prezentul document strategic, fiecare instituție care aderă la SNA urmează să își dezvolte propriul plan de integritate. Secretariatul tehnic al SNA va continua să ofere expertiză, îndrumare și suport pentru aceste demersuri. Pentru autoritățile publice locale, MJ va continua parteneriatul cu MDRAP, asigurând în acest fel coordonarea măsurilor de implementare a SNA și la nivel local.


Obiectiv specific: Consolidarea integrității instituționale prin planuri dezvoltate pe baza analizei de risc și a standardelor de control managerial intern

Acțiuni principale:

  1. Adoptarea declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA şi comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA, inclusiv a listei structurilor subordonate/ coordonate/ aflate sub autoritate și a întreprinderilor publice care intră sub incidența SNA;

  2. Consultarea angajaţilor în procesul de elaborare a planului de integritate;

  3. Identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice instituţiei;

  4. Identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităţilor specifice instituţiei, precum și a celor de implementare a standardelor de control managerial intern;

  5. Aprobarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a planului şi a declaraţiei de aderare la SNA;

  6. Evaluarea anuală a modului de implementare a planului și adaptarea acestuia la riscurile și vulnerabilitățile nou apărute;

  7. Transmiterea contribuțiilor solicitate de secretariatul tehnic și participarea la activitățile de coordonare și monitorizare ale strategiei.

 

Măsura

Instituții responsabile

Termen

 

Buget estimat

 

1

Toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv structurile subordonate, coordonate sau aflate în autoritatea acestora

 

Întreprinderile publice

 

3 luni de la aprobarea Strategiei

Urmează a fi identificat de fiecare instituție

2

Sem. II 2016

3

Sem. II 2016

4

Sem. II 2016

5

Sem. II 2016

6

Anual

7

Permanent

 


[1] Cu excepţia art. 10, transpus integral prin Legea nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative