Romana Romana



Raport de evaluare privind implementareaStrategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi a Strategiei NaţionaleAnticorupţie privind Sectoarele Vulnerabile şi Administraţia Publică Locală peperioada 2008-2010 în România


                                                                                                                                                                                          format .pdf/ .doc


I.      CONTEXT


1.    Introducere. Informaţiigenerale privind prevenirea corupţiei din România

1.1.  Rezumatul politiciloranticorupţie coordonate de Guvernul român în ultimii ani, progreseleînregistrate, analiza situaţiei actuale

1.2.  Instrumentele juridiceexistente

1.3.  Cadrul instituţionalexistent

2.    Informaţii generaleprivind Strategia Naţională Anticorupţie 2005-2007 şi Strategia de Combatere aCorupţiei în Sectoarele Vulnerabile şi Administraţia Publică Locală 2008 – 2010

2.1. Priorităţile şiobiectivele Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi ale Strategieiprivind Combaterea Corupţiei din Sectoarele Vulnerabile şi AdministraţiaPublică Locală 2008-2010

2.2. Cadrul juridicutilizat

2.3. Cadrulinstituţional privind implementarea ambelor Strategii AC


II.OBIECTIVELE ŞI PRINCIPIILE EVALUĂRII CELOR DOUĂ STRATEGII ANTICORUPŢIE

1.     Contextul evaluării

2.     Metodologia utilizată

3.     Sursele utilizate –interviuri, grupurile de discuţii etc.


III. ANALIZA STADIULUIDE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI NAŢIONALE ANTICORUPŢIE 2005-2007 ŞI A STRATEGIEIPRIVIND COMBATEREA CORUPŢIEI DIN SECTOARELE VULNERABILE ŞI ADMINISTRAŢIAPUBLICĂ LOCALĂ 2008-2010


IV. PRINCIPALELE CONSTATĂRI (CONCLUZII) ŞI RECOMANDĂRI


IV.1. Constatări generale (concluzii)


IV.2. Recomandări


I.      Context


1.            Introducere. Informaţiigenerale privind prevenirea corupţiei din România


România a devenit StatMembru UE în cadrul ultimului val al extinderii UE în 2007. În cursulprocesului de aderare, corupţia a fost citată adesea drept principala provocarepentru Guvernul român. Pentru a răspunde acestor preocupări a fost adoptatăprima Strategie Anticorupţie în România în 2001, care a fost urmată de altedouă – în 2005 şi în 2008.


Drept rezultat aleforturilor depuse de această ţară, percepţia corupţiei din România s-aîmbunătăţit de la 2,6 la 3,8 conform Indicelui Transparency International depercepţie a corupţiei (TI CPI), cu toate acestea fiind cea mai scăzută din UE.


România are oadministraţie centralizată, cu o administraţie locală independentă şi un nivelmediu de coordonare a politicilor, reprezentat de instituţia Prefecţilor.Executivul naţional este condus de Primul-ministru şi de Guvern, deşiPreşedintele deţine în mod tradiţional autoritate şi reprezintă un jucătorimportant al domeniului politic.


România are un sistem dejustiţie independent, o Curte Constituţională şi o putere legislativă, precumşi un sector ONG foarte activ.


1.1.  Rezumatul politiciloranticorupţie coordonate de Guvernul român în ultimii ani, progreseleînregistrate, analiza situaţiei actuale


Politica şi legislaţiaromânească tratează corupţia în două moduri: drept o conduită în afara legii,care se sancţionează conform Codului Penal şi drept o problemă a societăţii(legată de moralitate, integritate, etică etc.). Toţi factorii implicaţiconsideră că este o problemă foarte gravă corupţia politică de la nivel înalt;cu toate acestea, există şi o gravă corupţie administrativă. În cursul unuiefort recent de curăţare a vămii şi a poliţiei de frontieră, circa 200 deofiţeri de poliţie şi vameşi au fost arestaţi, ceea ce semnalează atâtexistenţa voinţei şi capacitatea de a combate corupţia, cât şi măsura în careeste răspândită ea. Grupurile de interese mai constituie o altă problemă gravă– legătura ilegală şi reciprocă dintre oficialii guvernamentali şi grupurileeconomice de la nivel central şi local – caz în care elemente de structuri publiceau fost „capturate”, controlate de interese puternice economice prinintermediul folosirii necorespunzătoare şi al abuzării de procesul democraticsau prin intermediul traficului direct de influenţă, mită şi corupţie. Astfel,aceste grupuri încep să se bucure de statut privilegiat, cu legături cu putereapolitică, controlând resursele locale.


Strategia din 2005-2007defineşte corupţia ca fiind „devierea sistematică de la principiile deimparţialitate şi echitate, care trebuie să stea la baza funcţionăriiadministraţiei publice, şi care presupun ca bunurile publice să fie distribuiteîn mod universal, echitabil şi egal, precum şi substituirea lor cu practicicare conduc la atribuirea către indivizi sau grupuri a unei părţidisproporţionate a bunurilor publice, în raport cu contribuţia lor”.


Această definiţie urmăreşte în plangeneral definiţiile sociologice ale corupţiei. Nu este foarte clar de ce a fostaleasă această abordare pentru definirea corupţiei, şi nu o abordare mai simplăde adoptare a unei dintre definiţiile deja existente ale corupţiei[1]. Aceasta nu este foarte important, înspecial dacă se are în vedere că definiţia citată se referă la politici şi nueste o normă strict juridică; prin urmare permite un anumit grad deflexibilitate şi interpretare.


Strategia din 2008-2010nu include o definiţie specială a corupţiei, sau o parte mai „teoretică”,deoarece dezbate aspectele legate de corupţie la un nivel conceptual.


Activităţile anticorupţieîntreprinse de Guvernul român


Încă de la început,procesul de aderare al României la UE a fost puternic influenţat de dezbatereaprivind corupţia. Chiar şi aderarea a depins într-o mare măsură de combatereacu succes a corupţiei.


Această cerinţă externăşi presiunea pentru reformele pro-integritate au reprezentat o sporireimportantă a presiunii locale venite din partea organizaţiilor societăţiicivile şi a publicului în general. Cu toate acestea, a fost, şi într-o maremăsură încă este, considerată mai importantă decât voinţa naţională adevăratăde combatere a corupţiei. După aderarea la UE în data de 1 ianuarie 2007, înconformitate cu tratatul de aderare a fost introdus Mecanismul de Cooperare şiVerificare – un instrument de monitorizare a modificărilor şi progreselor dinanumite domenii, inclusiv lupta împotriva corupţiei cu condiţionalităţiconcrete.


În practică,concentrarea responsabilităţii a fost plasată în afara procesului democraticnormal – undeva la Bruxelles. Acest lucru a continuat o tendinţă care eravizibilă chiar înaintea aderării şi care a cauzat anumite probleme cuproprietatea, însă, mai important, a redus lupta împotriva corupţiei la oreacţie la adresa criticilor de la UE. Printre altele, aceasta a cauzat unelegrave probleme cauzale – măsurile au fost uneori luate drept reacţie lapreocupările din rapoartele UE şi la deficienţele de integritate identificatepe plan local. De înţeles, şi în special în cazul Strategiei 2008-2010, aceastaa condus la o situaţie în care strategia a fost creată în jurul recomandărilorUE şi nu în jurul unei evaluări substanţiale a progreselor, problemelor şinevoilor serviciului public românesc. În plus, sprijinirea susţinută pe UE paresă fi provocat o abordare cumva „dependentă de proiect” în ceea ce priveştecombaterea corupţiei, în special cu privire la consolidarea instituţiilor şi laelaborarea măsurilor preventive. Rezultatele durabile pot fi atinse doar dacăîntărirea integrităţii de la nivelul serviciului public devine parte apracticilor centrale de management zilnic şi o preocupare pentru toateinstituţiile.


Organizaţiilenon-guvernamentale au jucat un rol important în ceea ce priveşte sprijinulpentru autorii de politici, prin comentariile înaintate la adresareglementărilor, prin presiunea exercitată asupra autorilor de politici şi prinexperienţa furnizată. ONG-urile s-au concentrat pe furnizarea de informaţii,campaniile de conştientizare şi pregătirea cetăţenilor şi a funcţionarilorpublici.


România şi-aelaborat prima strategie AC în 2001. A fost finalizată cusucces, majoritatea măsurilor au fost implementate, iar produsele finite auînsoţit majoritatea obiectivelor. Finalizarea cu succes a fost recunoscutăîntr-o evaluare efectuată de Freedom House.


Strategia NaţionalăAnticorupţie (SNA) 2005 – 2007, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr.231/2005, este o strategie cuprinzătoare de tip clasic, cu trei componente,care încorporează toate serviciile publice şi include măsuri privindprevenirea, educare, aplicarea legii, monitorizarea şi evaluarea. Au fostînfiinţate instituţii noi specializate în cursul implementării strategiei. Încalitate de strategie cuprinzătoare, a prevăzut măsuri de luat la nivelultuturor sectoarelor guvernamentale şi al vieţii publice. S-a concentrat pe„consolidarea normalităţii prin instituirea de standarde şicrearea de cele mai bune practici la nivelul administraţiei şi al altorsectoare esenţiale, cum ar fi educaţia, sistemul sanitar, organele de aplicarea legii şi justiţia” … precum şi pe „suprimarea comportamentelor caredeviază de la aceste standarde şi reguli şi include activităţile decombatere a corupţiei, precum şi finalizarea cadrului instituţional, pentru apermite o combatere eficientă a fenomenului”. Strategia aprevăzut instituirea de mecanisme pentru declararea averilor şi gestionareaconflictelor de interese, precum şi pentru protecţia avertizorilor deintegritate.


Prin contrast, StrategiaNaţională Anticorupţie privind Sectoarele Vulnerabile şi Administraţia PublicăLocală 2008 – 2010, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 609/2008,prevede măsuri doar în anumite sectoare selectate. În general, este o strategieproiectată cu o abordare bazată pe risc, deşi nu este întru-totul foarte clarcum au fost selectate sectoarele vulnerabile şi de ce anumite sectoare nu aufost incluse în implementarea strategiei.


În general, la nivel de produse finite,ambele strategii evaluate au fost implementate cu succes. Activităţi au fostdesfăşurate la toate nivelurile – şi către îndeplinirea tuturorobiectivelor. La nivel de impact, totuşi, situaţia esteîndoielnică. Ambele strategii, şi cea pentru 2005-2007 şi cea pentru2008-2010 încorporează, într-o mare măsură, cele mai bune practici anterioarereferitoare la lupta împotriva corupţiei. În special, Strategia din 2005porneşte de la progresele strategiei din 2001-2004 şi a fost adoptată într-unmod inclusiv şi participativ. Cu toate acestea, strategia din 2008-2010 are oarie de cuprindere, precum şi o abordare, diferite, prevede mecanisme diferitede implementare şi coordonare, şi, prin urmare, nu porneşte de la puncteleforte ale perioadei anterioare de implementare[2].


Instrumentele de măsurăa corupţiei din România


Pentru raportareaprogreselor înregistrate de România în privinţa combaterii corupţiei suntfolosite trei instrumente principale de măsură. Primul dintre instrumenteleesenţiale este reprezentat de Indicele Transparency International depercepţie a Corupţiei. În tabelul alăturat este prezentatpunctajul de ţară al CPI din ultimii cinci ani:


Indicele TransparencyInternational de percepţie a Corupţiei pentru România:


Anul

Ţara

Punctaj CPI

Setul de încredere

2005

România

3,0

2,6 – 3,5

2006

România

3,1

3,0 – 3,2

2007

România

3,7

3,4 – 4,1

2008

România

3,8

3,4 – 4,2

2009

România

3,8

3,2 – 4,3

2010

România

3,7

3,3 – 4,2


 2.jpg

Datele incluse mai susprezintă modificarea de percepţie a corupţiei prin intermediul IndiceluiTransparency International de Percepţie a Corupţiei.


TI CPI reprezintă un indicecompus, care măsoară percepţia corupţiei într-o ţară dată. Deşi îi estecontestată utilitatea, este considerat în prezent unul dintre principaleleinstrumente de măsură a corupţiei. Progresele înregistrate de România încombaterea corupţiei pentru perioada 2005 – 2008 sunt vizibile – o ameliorarede aproape un punct (3,0 – 3,8). Ameliorarea măsurată, cu toate acestea, seopreşte după 2007. Acest moment coincide cu perioada de finalizare a strategiei2005-2007.


Un al doilea instrumentutil de măsurare a progreselor este constituit de Barometrul Globalal Corupţiei. Barometrul urmăreşte să stabilească modul în carecorupţia afectează existenţa oamenilor obişnuiţi, oferind o indicaţie cuprivire la forma şi aria de cuprindere a corupţiei conform perspectiveicetăţenilor de la nivel mondial. Informaţiile furnizate de Barometrul Global alCorupţiei pentru România din ultimii cinci ani sunt prezentate în tabelul demai jos:


Anul

Partidele politice

Parlamentul / Puterea legislativă

Poliţia

Sistemul de justiţie/ Puterea judecătorească

Fiscul

Sectorul privat/ de afaceri

Vama

Serviciile medicale

Mass-media

Sistemul de educaţie

Utilităţile

Registre şi servicii care emit autorizaţii

Armata

ONG-uri

Organisme religioase

Oficiali publici / Funcţionari publici

2005

3,8

3,6

3,6

3,7

2,4

3,4

3,8

3,6

2,7

2,9

2,5

2,9

2,4

2.5

2.1

 

2006

4,1

4,0

3,6

3,9

2,2

4,0

2,2

3,8

2,9

3,2

2,3

2,8

2,5

2.9

2.3

 

2007

3,9

3,9

3,7

3,8

2,6

3,9

-

3,7

2,8

3,0

2,4

2,9

2,4

2.6

2.2

 

2009

4,3

4,3

-

4,2

-

3,4

-

-

-

-

-

-

-

-

-

3.8

2010

4,5

4,5

3,9

4,0

-

3,6

-

-

3,1

3,1

-

-

2,4

2.9

2.3

3.8


Tabelul de mai susindică în ce măsură acele instituţii din România au fost afectate de corupţieîn ultimii 5 ani. Scara de măsură include rezultate de la 1 –» nueste deloc coruptă « până la 5 –» este extrem de coruptă «. Pentruanumiţi ani lipsesc datele deoarece câteva sectoare nu au fost incluse însondaj. Datele prezentate în tabelul de mai sus nu indică un progres notabil înceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei în ultimii ani. Desigur, acestsondaj se mai bazează şi pe percepţii şi ca atare, nu poate fi folosit dreptinstrument care să măsoare progresele reale; cu toate acestea, pare clar căcetăţenii obişnuiţi nu constată o îmbunătăţire clară a situaţiei în ultimiiani.


Un alt instrument demăsură a corupţiei îl constituie Indicatorii de bună guvernare aiBăncii Mondiale.


Pentru anul 2009la indicatorul „Controlul Corupţiei”, România se plasează peultimul loc printre noile State Membre ale UE.


 

1.jpg


Conform datelorstatistice oficiale disponibile, se poate observa o tendinţă pozitivă în ceeace priveşte numărul de persoane deferite justiţiei, după cum se prezintă întabelul următor:


 


Nr. crt.

Infracţiune

Nr. de inculpaţi trimişi în judecată

Nr persoanelor condamnate

2006

2007

2008

2009

2010

2006

2007

2008

2009

2010

(primul semestru)

1.

Luare de mită - Art. 254 Cod Penal

59

68

37

70

68

77

87

62

49

18

2.

Dare de mită – Art. 255 Cod Penal

107

97

62

67

78

67

89

58

45

33

3.

Primirea de foloase necuvenite – Art. 256 Cod Penal

0

1

2

0

0

1

1

4

1

0

5.

Traficul de influenţă – Art. 257 Cod Penal

80

59

54

58

62

90

61

48

31

28

6.

Legea nr. 78/2000

314

316

543

467

726

55

48

41

60

31

 

TOTAL

560

541

698

662

934

290

286

213

186

110


1.2. Instrumentelejuridice existente


În timp, România a aduso serie de schimbări legislative, a adoptat legislaţie nouă, a modificat-o pecea existentă. În general, a contribuit la întărirea legislaţiei şi laelaborarea de politici adecvate anticorupţie pentru a fi implementate la nivelcentral. Ambele strategii anticorupţie (2005-2007 şi 2008–2010) auprevăzut schimbări menite să introducă noi amendamente legislative.


Se oferă în cele ce urmează un rezumat allegilor adoptate/ modificate[3]:


Legea nr. 244/2005 – abrogă practicaredistribuirii sau a scutirii de la plata datoriilor la bugetul de stat;


Legea nr. 241/2005 – introduce sancţiunipenale pentru evaziunea fiscală;


Legea nr. 247/2005 – sporeşte independenţaprocurorilor, diminuează atribuţiile preşedinţilor de instanţe şi de parcheteetc.;


Legea nr. 90/2005 – abrogă imunitatea şicreşte nivelul răspunderii foştilor miniştri pentru faptele şi acteleîntreprinse pe durata mandatului;


Legea nr. 383/2005 – prevede organizarea şifuncţionarea Direcţiei Generale Anticorupţie;


Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr. 124/2005 – modifică Legea nr. 78/2000 privind prevenirea,descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie;


Legea nr. 350/2005 – introducefinanţarea nerambursabilă din fondurile publice alocată pentru activităţilenon-profit de interes public;


Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr. 34/2006 – prevede încredinţarea contractelor deachiziţii pentru contractele de acordare a lucrărilor publice şi a serviciilor;


Legea nr. 334/2006privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale – introduce reguli foarteclare şi stricte privind transparenţa (de ex. fiecare partid trebuie să publiceîn Monitorul Oficial, Partea I, suma obţinută din fiecare sursă de venit,inclusiv cotizaţiile membrilor, donaţiile şi alte surse; fiecare partid trebuiesă publice lista membrilor care au plătit o cotizaţie de peste 12 salariiminime); reduce substanţial plafonul cotizaţiilor de la 100 de salarii minimela 48 de salarii minime, pentru a elimina legătura dintre funcţia publică şicotizaţia; interzice abuzul de resurse publice; modifică formula aplicabilăsubvenţiilor de stat, având în vedere rezultatele obţinute de partid nu doar laalegerile generale, ci şi la alegerile locale; prevede cazurile de încălcăriale prevederilor legale atunci când subvenţia de stat acordată partidului sesuspendă; reglementează reducerile pe care furnizorii de servicii le pot acordapartidelor politice; consolidează controlul.


Legea nr. 176/2010– reglementeazăintegritatea şi demnitatea în exercitarea funcţiilor publice, modificând şicompletând Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionareaAgenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completareaaltor acte normative, al cărei principal scop îl constituie crearea unui cadrulegislativ eficient şi funcţional cu privire la funcţia publică şi demnitateapublică, privite în contextul angajamentelor internaţionale;


Legea nr. 177/2010 – modifică şicompletează Legea nr. 47/1992 referitoare la organizarea şi funcţionarea CurţiiConstituţionale, Codul de Procedură Civilă şi Codul de Procedură Penală dinRomânia. Abrogă suspendarea proceselor atunci când se ridică o excepţie deneconstituţionalitate;


Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr. 53/2010  modifică Legea nr. 652/2002privind prevenirea şi sancţionarea spălării de bani şi, prin măsurileinstituite în scopul prevenirii şi combaterii finanţării terorismului,transpune Directiva 2005/60/CE;


Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr. 54/2010 privind măsurile de combatere a evaziuniifiscale;


Legea nr. 78/2000privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie – instituie măsuriîmpotriva faptelor de corupţie şi se aplică funcţionarilor publici care suntobligaţi să îşi exercite funcţiile respectând strict regulile de conduităprofesională ce se impun şi să se asigure că respectă drepturile legitime alecetăţenilor fără a se folosi de funcţiile lor pentru a obţine bani, bunuri şialte foloase necuvenite;


Legea nr. 52/2003privind transparenţa procesului de luare de decizii de la niveluladministraţiei publice –prevede regulile minime de procedurăaplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale la nivelul autorităţilorpublice, în scopul creşterii răspunderii administraţiei publice faţă decetăţeni, al stimulării participării active a cetăţenilor în cadrul procesuluide luare de decizii administrative şi al sporirii transparenţei de la niveluladministraţiei publice;


Legea nr. 188/1999privind statutul funcţionarilor publici – defineşte principiile de bază pentruexercitarea funcţiilor publice, în special pentru desfăşurarea activităţilorconexe în absenţa corupţiei, abuzului de putere şi a presiunilor politice. Lise interzice funcţionarilor publici să accepte, direct sau indirect, în legăturăcu funcţiile lor publice, cadouri sau alte foloase. Li se interzice, deasemenea, să primească direct cereri pentru a căror soluţionare suntcompetenţi;


Legea nr. 544/2001privind liberul acces la informaţii de interes public – prevede unul dintreprincipiile fundamentale ale legăturilor dintre cetăţeni şi autorităţilepublice care trebuie, conform acestei legi, să organizeze compartimentespecializate de informaţii şi relaţii publice astfel încât să asigure accesulcetăţenilor la informaţiile de interes public;


Legea nr. 672/2002privind auditul intern public – reglementează auditul intern public alentităţilor publice cu privire la venitul public, folosirea fondurilor publiceşi gestionarea patrimoniului public;


Legea nr. 656/2002privind prevenirea şi sancţionarea spălării de bani – reglementeazăprevenirea şi suprimarea activităţilor referitoare la spălarea de bani şistipulează că toate operaţiunile suspecte, care ar putea avea drept scopspălarea de bani, trebuie raportate Oficiului Naţional de Prevenire şiCombatere a Spălării Banilor.


Legea nr. 682/2002privind protecţia martorilor  include prevederireferitoare la asigurarea protecţiei şi asistenţei pentru martori, a cărorviaţă, integritate fizică sau libertate este în pericol drept consecinţă afaptului că deţin anumite informaţii sau au cules anumite date referitoare lacomiterea unor fapte deosebit de grave, pe care le-au pus la dispoziţia, sauasupra cărora au convenit că le vor furniza organelor judiciare şi care suntesenţiale în sensul identificării făptuitorilor şi soluţionării dosarelor;


Legea nr. 202/2010pentru accelerarea procedurilor judiciare  intervineîn cadrul juridic cu scopul de a asigura celeritatea procedurilor penale,precum şi pentru a pregăti punerea în aplicare a noilor coduri, câteva dintreprevederile reglementărilor viitoare fiind deja introduse prin această lege.


Noul Cod Penal şi NoulCod de Procedură Penală (Legea nr. 286/2009 şi Legea nr. 135/2010).


În cursul procesului detranspunere legislativă, România a devenit parte a următoarelor instrumenteinternaţionale anticorupţie:


Convenţia civilă privindcorupţia a Consiliului Europei (semnată în noiembrie 1999; ratificată înaprilie 2002);


Convenţia penală privindcorupţia a Consiliului Europei (semnată în ianuarie 1999; ratificată în iulie2002);


Protocolul Adiţional laConvenţia penală privind corupţia a Consiliului Europei (semnată în octombrie2003; ratificată în noiembrie 2004);


Convenţia ONU împotrivaCorupţiei (semnată în decembrie 2003; ratificată în noiembrie 2004);


Convenţia ONU împotrivaCriminalităţii Organizate Transfrontaliere (semnată în decembrie 2000;ratificată în decembrie 2002).


1.3Cadrulinstituţional existent


Lupta împotrivacorupţiei şi obligaţiile asumate de România în cursul procesului de aderare auavut drept consecinţă înfiinţarea unei serii de instituţii care joacă un rol înprivinţa implementării politicilor anticorupţie şi care sunt în prezentconsiderate drept o componentă importantă a sistemului naţional de integritate.În cele ce urmează se regăseşte o scurtă descriere a structurilor care au fostidentificate ca fiind principalii factori implicaţi primar în ceea ce priveştecombaterea corupţiei:


Instituţii de prevenire:


Ministerul Justiţiei – implicat în:redactarea de măsuri legislative de combatere şi prevenire a corupţiei;exercitarea prevenirii corupţiei la nivel naţional şi sectorial; identificareasectoarelor vulnerabile în faţa corupţiei; monitorizarea implementăriimăsurilor anticorupţie.


Agenţia Naţională deIntegritate (ANI) – înfiinţată înconformitate cu Legea 144/2007, ANI reprezintă un organism independent, cupersonalitate juridică, funcţională la nivel naţional. A fost înfiinţată pentrucorectarea derapajelor în monitorizarea conflictelor de interese şi a averilorfuncţionarilor publici. Scopul Agenţiei Naţionale de Integritate îl constituieverificarea declaraţiilor de avere şi monitorizarea averilor şi a posibilelorconflicte de interese. ANI nu este o agenţie de aplicare a legii propriu-zisă;funcţionează mai curând drept organ specializat de control, cu funcţii deanchetă administrativă, care poate iniţia o propunere (printr-un intermediar)de iniţiere a unei proceduri judiciare.


MinisterulAdministraţiei şi Internelor – în afara propriilor îndatoriri deaplicare a legii, MAI funcţionează în calitate de secretariat pentru grupul delucru care monitorizează implementarea, coordonarea şi monitorizarea StrategieiAnticorupţie 2008-2010. Are un rol în procesul de reformă administrativă şimodernizare (sprijină consolidarea capacităţii administrative a funcţieipublice, diminuând astfel oportunităţile de corupţie).


Secretariatul General alGuvernului – joacă rolul final decoordonare a politicilor de la toate nivelurile şi asigură aplicareaconsecventă a acestora de către toate organismele publice.


Instituţiile de aplicarea legii:


Direcţia NaţionalăAnticorupţie (DNA)  funcţioneazăîn cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi estespecializată în cercetarea şi urmărirea penală a faptelor grave de corupţie. Afost instituită în 2002, ca Parchetul Naţional Anticorupţie şi, în urmaamendamentelor legislative ulterioare, a devenit Direcţia NaţionalăAnticorupţie. Personalul DNA este alcătuit din procurori, ofiţeri de poliţie şiexperţi.


Direcţia GeneralăAnticorupţie (DGA)– însărcinată cu combaterea corupţiei din interiorul MAI,reprezintă o structură importantă de aplicare a legii care poate fi folosită şiîn afara MAI; de exemplu, a fost folosită foarte mult în cadrul ultimeloreforturi anticorupţie şi al reţinerilor la scală mare din cadrul structurilorde Vamă şi de Poliţie de Frontieră din România.


Instituţiile de audit:


Curtea de Conturi – exercită controlul cuprivire la formarea, administrarea şi utilizarea resurselor financiare alestatului şi ale sectorului public.


Alte instituţiiimplicate în lupta împotriva corupţiei:


CancelariaPrimului-ministru – verifică solicitările privind conflictelede interese – coordonează lupta împotriva fraudelor;


Avocatul Poporului – conform LegiiAvocatului Poporului instituţia Avocatul Poporului este menită săprotejeze drepturile şi libertăţile cetăţenilor în relaţia acestora cuautorităţile publice.


Oficiul Naţional dePrevenire şi Combatere a Spălării Banilor – reprezintă Unitatea deInformaţii Financiare Română (UIF) de tip administrativ.


Direcţia de Prevenire şiInvestigare a Corupţiei şi Fraudelor – este organizată şi operează în calitate destructură specializată în cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MAPN). Arerolul de a asigura instituirea şi implementarea măsurilor concrete pentruprevenirea, descoperirea, investigarea şi raportarea erorilor, folosiriieronate, abuzurilor sau fraudelor din domeniul economico-financiar, precum şirecuperarea prejudiciilor cauzate de comiterea de fapte de corupţie, alături deprotejarea şi suplimentarea patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale;


Consiliul Naţional deIntegritate (CNI) – este organul reprezentativ subordonatSenatului, al cărui rol este controlul activităţii ANI.


Consiliul Superior alMagistraturii (CSM)în calitate de „organism administrativ pentru justiţie”


2.      Informaţii generaleprivind Strategia Naţională Anticorupţie 2005-2007 şi Strategia de Combatere aCorupţiei în Sectoarele Vulnerabile şi Administraţia Publică Locală 2008 –2010 


Strategia NaţionalăAnticorupţie 2005 – 2007 a fost elaborată ca reacţie la nevoileinterne şi pentru a răspunde preocupărilor UE din cursul procesului de aderare.Consolidează progresele primei strategii române anticorupţie şi a fostelaborată avându-se în vedere recomandările incluse în evaluarea primeistrategii române anticorupţie.


Ca de obicei în cazulprimei generaţii de măsuri anticorupţie, strategia pune un accent foarteputernic pe elaborarea legislaţiei. Stipulează că va căuta să „redefinească şi săimplementeze susţinut cadrul juridic, prin intermediul coerenţei şistabilităţii legislative şi al consolidării instituţionale”. Strategiadefineşte corupţia şi include un capitol referitor la evaluarea proprie.


În iunie 2007, raportulCE a evaluat progresele înregistrate de România în domeniul corupţiei şi aconstatat că, deşi Guvernul îşi îndeplinise cu succes elaborarea efectivă delegi, planuri şi programe de acţiune, mici schimbări reale avuseseră loc înpractică. Această constatare nu este susţinută pe deplin de datele din sondaje;de fapt, aşa cum s-a demonstrat mai sus, cele mai impresionante rezultate aleRomâniei au fost concentrate în această perioadă de timp. Deşi în nici un caznu se poate constata eliminarea corupţiei, se poate observa o îmbunătăţireclară a indicilor privind corupţia în acel moment.


2.1.  Priorităţile şiobiectivele Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi ale Strategieiprivind Combaterea Corupţiei din Sectoarele Vulnerabile şi AdministraţiaPublică Locală 2008-2010


Strategia 2005– 2007 este alcătuită din trei domenii prioritare („Prevenire,Transparenţă, Educaţie”, „Combaterea corupţiei”, „Cooperarea internă şicoordonarea internaţională”).


Domeniul prioritar I:Prevenire, Transparenţă, Educaţie


Acest domeniu prioritaracoperă următoarele obiective:


1.     Sporirea transparenţeişi a integrităţii din administraţiile publice.


2.     Prevenirea corupţieidin mediul de afaceri.


3.     Campaniile deinformare şi măsurile educative.


Domeniul prioritar II:Combaterea corupţiei


Acest domeniu prioritaracoperă următoarele obiective:


1.     Sporirea integrităţiişi a rezistenţei la corupţie în sistemul de justiţie.


2.     Reducerea numărului destructuri cu atribuţii în lupta împotriva corupţiei.


3.     Consolidareacapacităţii instituţionale a DNA


4.     Sporirea celerităţiiurmăririi penale şi a proceselor penale.


5.     Combaterea corupţieiprin intermediul mijloacelor administrative.


Domeniul prioritar III:Cooperarea internă şi coordonarea internaţională


Acest domeniu prioritaracoperă următoarele obiective:


1.     Coordonarea şimonitorizarea implementării strategiei şi a Planului de Acţiune.


2.     Implementarea completăa tuturor instrumentelor anticorupţie ale UE, ONU, CoE, OECD.


Strategia declară că oprioritate majoră a Guvernului României o constituie îndeplinirea unei reformeadevărate prin intermediul căreia administraţia publică din România săîndeplinească standardele europene şi să fie caracterizată de voinţă şitransparenţă, previzibilitate, legalitate, responsabilitate şi eficienţă.


Strategia Naţională Anticorupţie privindSectoarele Vulnerabile şi Administraţia Publică Locală pe perioada2008-2010 esteun document foarte diferitAbandonează abordarea cuprinzătoareadoptată de Strategia 2005-2007 şi se concentrează în schimb pe anumitesectoare, considerate „esenţiale” sau „de mare risc”. În decursul procesului deelaborare, s-a acordat atenţie şi coordonării cu măsurile luate în cadrul altorstrategii[4].Există diferenţe în ceea ce priveşte abordarea faţă de coordonare – dacă SAC2005-2007 era coordonată de Ministerul Justiţiei, sarcina de coordonare astrategiei 2008-2010 a fost încredinţată Ministerului Administraţiei şiInternelor. Deşi în principiu este o soluţie posibilă, o astfel de volatilitateinstituţională nu susţine instituirea unei capacităţi puternice în cadrulinstituţiilor – şi de fapt, aşa cum se va stabili ulterior, poate ficontra-productivă. Strategia a fost elaborată de un grup inter-instituţionalcare a inclus reprezentanţi ai Ministerului Internelor şi ReformeiAdministrative (Direcţia Generală Anticorupţie, Agenţia Naţională aFuncţionarilor Publici, Unitatea Centrală pentru Reforma AdministraţieiPublice, Institutul Naţional de Administraţie, Direcţia Generală Medicală),Ministerul Justiţiei, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul SănătăţiiPublice, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Departamentul deControl al Guvernului, Direcţia Naţională Anticorupţie, Autoritatea Naţională aVămilor, Garda Financiară, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, AsociaţiaMunicipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelordin România.


După cum se poateconstata din lista de mai sus, dezbaterile nu au inclus reprezentanţiisocietăţii civile, probabil din cauza faptului că procesul de redactare a fostinterpretat ca o reacţie instituţională la cerinţele impuse prin Mecanismul deCooperare şi Verificare. Deşi toată lumea a avut ocazia să comenteze strategiaîn cursul unui proces consultativ bazat pe internet, procesul de adoptare aStrategiei 2008-2010 a fost descris de unii interlocutori ca mai puţintransparent, şi cu siguranţă nu la fel de cuprinzător ca şi Strategia2005-2007.


Strategia anticorupţieprivind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală 2008 – 2010concentrează eforturile române de combatere a corupţiei în cinci domeniiprioritare.


Domeniul prioritar 1:Informaţie, Conştientizare, Responsabilizare


Include următoareleobiective:


1.     Creşterea gradului deinformare a publicului cu privire la consecinţele actelor de corupţie.


2.     Creşterea gradului deresponsabilizare a personalului propriu asupra riscurilor asociate corupţiei


Domeniul prioritar 2:Simplificarea procedurilor administrative


Include următoareleobiective:


3.     Îmbunătăţireaprocedurilor administrative


4.     Utilizarea tehnologieiinformaţiilor în cadrul serviciilor publice.


Domeniul prioritar 3:Prevenirea şi combaterea corupţiei


Include următoareleobiective:


5.     Prevenirea corupţieiprin intermediul îmbunătăţirii comunicării.


6.     Combaterea corupţieiprin întărirea colaborării intra şi inter-instituţionale, precum şi prinmonitorizarea aplicării prevederilor legale.


Domeniul prioritar 4:Transparenţa instituţională şi eficienţa


Include următoareleobiective:


7.     Diminuarea riscurilorasociate faptelor de corupţie prin intermediul sporirii transparenţei de lanivelul sistemului de management al resurselor umane


8.     Sporirea eficienţei încheltuirea fondurilor publice


Domeniul prioritar 5:Analiză, studii şi cercetare


Include următoareleobiective:


9.     Susţinerea administraţieipublice pentru a evalua dimensiunea fenomenului corupţiei.


10.  Modificareapoliticilor publice în conformitate cu recomandările, studiile, analiza şiauditurile independente.


În plus, domeniile şiobiectivele prioritare conţin linii directoare specifice pentru implementare,iar Planurile de Acţiune au fost elaborate pentru Ministerul de Interne şi alReformei Administrative, Administraţia Publică Locală, Ministerul FinanţelorPublice, Ministerul Sănătăţii şi pentru sectorul de educaţie.


Strategia prevede olistă de rezultate specifice care trebuie îndeplinite în cursul implementării,precum şi un nou mecanism de coordonare, implementare şi monitorizare.


2.2. Cadrul juridicutilizat


Cadrul juridicpentru combaterea corupţiei din România include:


Ø  Codul Penal;


Ø  Codul de Procedură Penală;


Ø  Legea nr. 115/ 1996 privind declararea sicontrolul averii demnitarilor, magistraţilor,
funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere şi control,cu modificările şi completările ulterioare;


Ø  Legea nr. 188/ 1999 privind statutulfuncţionarilor publici, republicată;


Ø  Legea nr. 78/ 2000 privind prevenirea,descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şicompletările ulterioare;


Ø  Legea nr. 544/ 2001 privind liberul accesla informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;


Ø  Legea nr. 147/ 2002 pentru ratificareaConvenţiei civile asupra corupţiei adoptate la Strasbourg la 4 noiembrie 1999;


Ø  Legea nr. 27/ 2002 pentru ratificareaConvenţiei penale privind corupţia adoptate la Strasbourg la 27 ianuarie 1999,cu modificările ulterioare;


Ø  Legea nr. 672/ 2002 privind auditul publicintern, cu modificările şi completările ulterioare;


Ø  Legea nr. 161/ 2003 privind unele măsuripentru asigurarea transparenţei in exercitarea demnitarilor publice, afuncţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionareacorupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;


Ø  Legea nr. 52/ 2003 privind transparenţadecizională în administraţia publică (legea „Razei de soare”);


Ø  Legea nr. 364/ 2004 privind organizarea şifuncţionarea poliţiei judiciare, cu completările ulterioare;


Ø  Legea nr. 571/ 2004 privind protecţiapersonalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţicare semnalează încălcări ale legii;


Ø  Legea nr. 7/ 2004 privind Codul deconduită a funcţionarilor publici, republicată;


Ø  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/ 2006, cumodificările şi completările ulterioare;


Ø  Legea nr. 144/ 2007 privind înfiinţarea,organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, cu modificărileşi completările ulterioare.


Actele legislative carereglementează ordinea publică şi sectorul de securitate sunt,după cum urmează:


Ø  Legea nr. 161/ 2005 privind stabilireaunor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor;


Ø  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrulMinisterului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legeanr. 383/ 2005;


Ø  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi ReformeiAdministrative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/ 2008;


Ø  Hotărârea Guvernului nr. 1346/ 2007privind aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilordin cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat deRomânia în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotrivacorupţiei.


Actele normativerelevante care reglementează sectorul administraţiei publice includ:


Ø  Legea nr. 215/ 2001 privind administraţiapublică locală, republicată cu modificările şi completările ulterioare;


Ø  Legea nr. 340 privind prefectul şiinstituţia prefectului/ 2004, republicată;


Ø  Legea nr. 393/ 2004 privind Statutulaleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare;


Ø  Legea nr. 273/ 2006 privind finanţelepublice locale, cu modificările şi completările ulterioare;


Ø  Legea-cadru nr. 195/ 2006 privinddescentralizarea.


Actele normative carereglementează sectorul financiar şi fiscal sunt după cumurmează:


Ø  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, aprobată cu modificări prin Legeanr. 132/ 2004, cu modificările şi completările ulterioare;


Ø  Ordonanţa Guvernului nr. 8/ 2005 privindstabilirea unor măsuri de preluare a Gărzii Financiare şi a AutorităţiiNaţionale a Vămilor în sub-ordinea Ministerului Finanţelor Publice, precum şi aunor măsuri de reorganizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,aprobată cu modificări prin Legea nr. 154/ 2005;


Ø  Hotărârea Guvernului nr. 533/ 2007 privindorganizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare, cu modificările ulterioare.


Cele mai importante actenormative care reglementează activităţile medicale specifice din cadrul sistemuluide sănătate sunt, după cum urmează:


Ø  Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 840/ 2003privind aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea şi exercitareaauditului public intern în cadrul Ministerului Sănătăţii;


Ø  Legea nr. 95/ 2006, cu modificările şicompletările ulterioare;


Ø  Hotărârea Guvernului nr. 862/ 2006 privindorganizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şicompletările ulterioare;


Ø  Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr.921/ 2006 privind stabilirea atribuţiilor comitetelor de conducere dinspitalele publice;


Ø  Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr.922/ 2006 pentru aprobarea tipului de contract de management al spitalelorpublice, cu modificările şi completările ulterioare;


Ø  Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr.880/ 2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare aautorităţilor judeţene de sănătate publică, respectiv pentru oraşul Bucureşti,precum şi a structurii organizaţionale a acestor autorităţi, cu modificările şicompletările ulterioare;


Ø  Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr.320/ 2007 privind aprobarea conţinutului Contractului de management al secţiei/laboratorului sau a serviciului medical al spitalului public, cu completărileulterioare;


Ø  Hotărârea Guvernului nr. 324/ 2008 pentruaprobarea Contractului-cadru pentru acordarea asistenţei medicale în sistemulde asigurări sociale de sănătate pe 2008, cu modificările şi completărileulterioare;


Ø  Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale deAsigurări de Sănătate nr. 178/ 2008, pentru aprobarea Normelor metodologiceprivind activitatea structurilor de control din cadrul sistemului de asigurărisociale de sănătate;


Ø  Ordin al Ministrului Sănătăţii Publice şial Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 522/ 236/ 2008pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privindcondiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurărisociale de sănătate pe anul 2008;


Ø  Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr.169/ 2008 privind înfiinţarea comisiilor consultative ale MinisteruluiSănătăţii Publice;


Ø  Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr.318/ 2008 pentru aprobarea criteriilor privind includerea, neincluderea sauexcluderea medicamentelor în/din Lista cu denumiri comune internaţionale alemedicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţiepersonală, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi în vedereaincluderii unui medicament în această listă şi a procedurii de lucru a Comisieide strategie terapeutică.


Actele normativerelevante care reglementează sectorul de învăţământ sunt, dupăcum urmează:


Ø  Legea Educaţiei nr. 84/ 1995, republicată,cu modificările şi completările ulterioare;


Ø  Ordinul Ministrului Educaţiei şiCercetării nr. 4492/ 2005 privind promovarea eticii profesionale înuniversităţi;


HotărâreaGuvernului nr. 366/ 2007 privind organizarea şi funcţionarea MinisteruluiEducaţiei, Cercetării şi Tineretului


Ø  , cu modificările şi completărileulterioare.


Este imposibil şi înafara scopului prezentei evaluări să se încerce şi să se efectueze o analizădetaliată a tuturor actelor legislative în vigoare enumerate anterior. Totuşi,acesta este un subiect în sine. Proliferarea instrumentelor juridice face să levină mai greu actorilor relevanţi să fie informaţi cu privire la toateprogresele din sectorul specific. În plus, modificările frecvente alelegislaţiei reduc fiabilitatea şi previzibilitatea administraţiei, prin urmareafectează încrederea publicului şi au potenţialul de a genera administraregreşită şi, uneori, corupţie. Majoritatea instrumentelor juridice respective aufost adoptate în perioada 2001 - 2007, ceea ce a reflectat nevoia detranspunere a legislaţiei conform cerinţelor procesului de aderare.


2.3.        Cadrul instituţionalprivind implementarea ambelor Strategii AC 


Cadrul instituţional deimplementare a ambelor Strategii AC (SNAC 2005 – 2007 şi Strategia NaţionalăAnticorupţie 2008 – 2010) include reprezentanţi ai executivului şi aisistemului de justiţie. Comitetul de Monitorizare a Strategiei,coordonat de Ministrul Administraţiei şi Internelor a primit sarcina demonitorizare a implementării SNA 2008 – 2010, şi a inclus reprezentanţi aiurmătoarelor instituţii:


Ø  CancelariaPrimului-ministru;


Ø  Secretariatul Generalal Guvernului;


Ø  Direcţia GeneralăAnticorupţie, MAI,


Ø  Unitatea Centralăpentru Reforma Administraţiei Publice


Ø  Ministerul Justiţiei;


Ø  Ministerul Sănătăţii;


Ø  Ministerul Educaţiei,Cercetării şi Tineretului;


Ø  Ministerul Economieişi Finanţelor;


Ø  FederaţiaAutorităţilor Locale din România.


II.        OBIECTIVELE ŞIPRINCIPIILE EVALUĂRII CELOR DOUĂ STRATEGII ANTICORUPŢIE


1.  Contextulevaluării 


Evaluarea ambelorStrategii anticorupţie şi a planurilor lor de acţiune din România îşi propunesă efectueze o analiză a impactului acestora, a rezultatelor obţinute în urmaimplementării şi a intervenţiilor întreprinse în legătură cu priorităţile şiobiectivele stabilite prin intermediul acestora. Evaluarea mai este menită şisă sprijine Ministerul Justiţiei din România în implementarea recomandărilorComisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, indicândnevoia clară de consolidare a politicii generale anticorupţie din România pebaza unei evaluări independente a impactului/ evaluării rezultatelor ultimelordouă strategii anticorupţie implementate din 2005 (Strategia Anticorupţiepentru 2005 – 2007 şi Strategia Naţională Anticorupţie pentru sectoarelevulnerabile şi administraţia publică locală pentru 2008 – 2010). Evaluarea estedesfăşurată de experţi independenţi cu asistenţa Programului Naţiunilor Unitepentru Dezvoltare; şi cu sprijinul deplin al Ministerului Justiţiei şi alfactorilor interesaţi relevanţi din România.


 2. Metodologiautilizată


Procesul de evaluaredesfăşurat s-a orientat către definirea relevanţei şi a îndepliniriiobiectivelor, eficienţa de dezvoltare, eficacitatea, impactul şi durabilitateaaplicării ambelor Strategii AC (2005-2007 şi 2008-2010). Procesele de evaluare/analiză s-au bazat pe metodologia următoare:


Ø  Strângerea şi rezumarea tuturor datelornecesare pentru realizarea sarcinii prin intermediul cercetării la birou, ainterviurilor detaliate şi al observaţiilor de la faţa locului


Ø  Examinarea şi analiza informaţiilorstrânse;


Ø  Strângerea tuturor constatărilor într-unraport de evaluare;


Ø  Redactarea recomandărilor pentruameliorare în baza constatărilor făcute;


Ø  Coordonarea şi comunicarea informaţiilorpe scurt către factorii interesaţi relevanţi.


În cursul evaluăriicelor două Strategii Anticorupţie (SNA 2005 – 2007 şi SNA privind sectoarelevulnerabile şi administraţia publică locală 2008 – 2010), a fost acordatăatenţie specială următoarelor:


Ø  Impactului (efectele pe termenscurt, mediu sau lung pe care strategiile AC implementate le au asupracontextului social şi instituţional, dar şi asupra beneficiarilor direcţi/indirecţi);


Ø  Coeziunii (măsura în care au fostsporite/ diminuate repercusiunile pozitive sau negative ale aplicării ambelorStrategii AC la nivelul grupurilor ţintă);


Ø  Acceptabilităţii (măsura în caregrupurile ţintă/ factorii interesaţi – instituţiile guvernamentale, ONG-uri,sectorul de afaceri şi publicul larg etc. – s-au alăturat şi au fost de acordcu priorităţile şi obiectivele enumerate ale ambelor acţiuni anticorupţie);


Ø  Resurselor (măsura în care au fostdisponibile resursele necesare pentru implementarea ambelor strategii);


Ø  Eficienţei (efectele pozitiveobţinute drept rezultate ale implementării ambelor strategii anticorupţie);


Ø  Eficacităţii (măsura în care a fostposibil să se obţină unele costuri, efecte şi rezultate rezonabile legate deimplementarea strategiilor anticorupţie).


3.     Sursele utilizate


Printre sursele deinformaţii s-au inclus documentele şi rapoartele serviciului public român;rapoartele UE privind progresele înregistrate şi constatările MCV; în plus auavut loc întrevederi cu reprezentanţii serviciului public român şi cusocietatea civilă.


Pe baza informaţiilorstrânse, s-a efectuat o analiză pentru a se pregăti evaluarea deplină aimpactului ambelor strategii anticorupţie.


III. ANALIZA STADIULUIDE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI NAŢIONALE ANTICORUPŢIE 2005-2007 ŞI A STRATEGIEIPRIVIND COMBATEREA CORUPŢIEI DIN SECTOARELE VULNERABILE ŞI ADMINISTRAŢIAPUBLICĂ LOCALĂ 2008-2010 


Următorul textreprezintă o descriere ne-exhaustivă a progreselor instituţiilor care ausarcina de a implementa activităţi conform celor două strategii. Principaleleţinte ale evaluării le-au constituit activităţile desfăşurate în bazastrategiilor din moment ce evaluarea impactului acestora s-a dovedit a fiextrem de îndoielnică sau chiar imposibilă.


Printre progreseleînregistrate în urma implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie2005 – 2007 se includ:


LaDomeniul prioritar 1 - Obiectivul 1: Sporirea transparenţei şi aintegrităţii din administraţiile publice


1.1. Elaborarea şi aprobareaproiectului de lege privind atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilădin fonduri publice.


Progresele înregistrate:


Adoptarea Legii nr. 350/2005 privindregimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice (decembrie 2005).


1.2 Reglementareaalocării fondurilor publice pentru publicitate, care să includă garanţii deasigurare a transparenţei, precum şi introducerea unui sistem de sancţiuni încazul nerespectării prevederilor legale


Progresele înregistrate:


Transparenţa înutilizarea fondurilor publice pentru publicitate este asigurată prin Ordonanţade urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 34/2006 privind achiziţiile publice. Pentruasigurarea transparenţei, toate autorităţile publice sunt obligate să publiceinformaţiile relevante privind contractele de achiziţii publice de publicitatecare depăşesc suma de 2000 Euro.


În data de 18 august 2005, pagina deInternet www.publicitatepublica.ro, administrată deAgenţia pentru Strategii Guvernamentale (ASG), a devenit funcţională.


În 2007 şi în 2009 legeaa fost modificată însă amendamentele au fost eliminate. Deci, de fapt, nuexistă progres cu privire la această măsură.


1.3 Revizuireareglementărilor existente privitoare la finanţarea partidelor politice


Progresele înregistrate:


Mai multe ONG-uri,printre care şi Asociaţia ProDemocraţia, precum şi Institutul pentru PoliticiPublice au elaborat amendamentele la legea privind finanţarea partidelorpolitice. Ministerul Justiţiei (MJ) şi Asociaţia ProDemocratia au organizat 4reuniuni la nivel local pentru dezbaterea amendamentelor propuse. O altăreuniune a fost organizată de Institutul pentru Politici Publice în cooperarecu MJ. Începând cu decembrie 2005, proiectul de lege a fost publicat pe paginade internet a MJ, pentru dezbatere publică.


Ø  În data de 19 aprilie 2006, proiectul delege a fost aprobat de Guvern şi a fost trimis Parlamentului spre adoptare;


Ø  În data de 17 iulie 2006, CameraDeputaţilor a adoptat noua lege privind finanţarea partidelor politice;


Ø  În data de 7 februarie 2007, aplicarealegii a fost suspendată până în noiembrie 2007 din cauza problemelororganizatorice ale Autorităţii Electorale Permanente.


1.4 Publicarea anuală decătre Curtea de Conturi a listelor depuse de partidele politice cu privire lafinanţare (donatori şi sumele acordate)


Progresele înregistrate:


Informaţiile privind contribuţiilepublice, contribuţiile private, campaniile electorale şi rapoartele partidelorpolitice sunt disponibile pe pagina de internet a Autorităţii ElectoralePermanente (AEP), http://www.roaep.ro/ro/section.php?id=28&l2=39&l3=435.


1.5 Elaborarea şipublicarea de către Curtea de Conturi a rapoartelor de audit privind finanţareapartidelor politice şi a campaniilor electorale


Progresele înregistrate:


Între 1 februarie şi 15 iulie 2005, Curteade Conturi (CC) a efectuat controlul asupra finanţării partidelor politice cureprezentare parlamentară între 2003 şi 2004, inclusiv pe durata campanieielectorale. Raportul a fost publicat pe pagina de internet a CC, http://www.rcc.ro/rccdiac/rapct.htm.


Între 9 ianuarie şi 28aprilie 2006, CC a efectuat un control privind finanţarea partidelor politicecu reprezentare parlamentară în 2005 şi privind finanţarea campaniilorelectorale, în special a alegerilor locale din 2005. Raportul a fost publicat pepagina de internet a CC.


1.6 Revizuireareglementărilor privind achiziţiile publice pentru a le armoniza cu directiveleconsolidate ale UE şi cu cele mai bune practici europene


Progresele înregistrate:


Strategia privind reforma sistemului deachiziţii publice şi planul său de acţiune au fost aprobate prin Hotărârea deGuvern (HG) nr. 901/20056.


Autoritatea Naţională pentru Reglementareaşi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a fost înfiinţată prin OUG nr. 74//20057.


Proiectul de legeprivind achiziţiile publice a fost transmis Comisiei Europene pentrucomentarii. În prezent, proiectul de lege se află în dezbatere publică pepagina de internet a ANRMAP.


Legea nr. 337/17.07.2006de aprobare a OUG nr. 34/2006 privind achiziţiile publice a fost adoptată.


Alte acte normativerelevante în domeniu:


o   Legea nr. 350/2005privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentruactivităţi nonprofit de interes general,


o   Legea nr. 321/2006privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele,proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor depretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi amodului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetulMinisterului Afacerilor Externe pentru această activitate,


o   OUG nr. 54/2006 privindregimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică,


o   HG nr. 925/2006 pentruaprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuireacontractelor de achiziţii publice referitoare la OUG nr. 34/2006 privindachiziţiile publice,


o   HG nr. 782/2006 pentruaprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţionalde Soluţionare a Contestaţiilor,


o   HG nr. 1660/2006 pentruaprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuireacontractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din OUG nr. 34/2006privind achiziţiile publice,


o   Ordinul nr. 155/2006pentru aprobarea Ghidului de atribuire a contractelor de achiziţii publice,


o   Ordinul nr. 183/2006privind aplicarea prevederilor referitoare la contractul de publicitate înmass-media.


1.7 Revizuirea legislaţieicare restricţionează accesul la informaţiile de interes public prin definireaclară a informaţiilor clasificate pentru accesul public


Progresele înregistrate:


Revizuirea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public a fostfinalizată în 2006, prin intermediul Legii nr. 380/2006. Unul dintreprincipalele amendamente a fost prevederea expresă conform căreia contractelede achiziţii publice sunt informaţii de interes public.


1.8 Monitorizareaimplementării Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională înadministraţia publică şi a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces lainformaţiile de interes public


Progresele înregistrate:


În data de 4 aprilie2005, ASG (Agenţia pentru Strategii Guvernamentale) a publicat pe pagina sa deinternet rapoartele de evaluare din 2004 privind implementarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi a Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.


Între februarie şimartie 2006, rapoartele de monitorizare pentru 2005 ale legilor menţionateanterior au fost finalizate şi publicate pe pagina de internet a ASG.


În martie 2007, ASG a publicat rapoartelede evaluare pentru 2006 la: http://www.publicinfo.ro/pagini/rapoarte-evaluare-legea-544-legea-52.php.


În aprilie 2008, ASG a publicat rapoartelepentru 2007 pentru cele 2 legi la: http://www.publicinfo.ro/pagini/rapoarte-evaluare-legea-544-legea-52.php.


1.9 Implementareapracticii ghişeelor unice la nivelul administraţiei publice şi introducereaacestora acolo unde se constată că sunt necesare


Măsură permanentă


Realizată pentru 2006 şi2007:


În mai 2005, Unitatea Centrală pentruReforma Administraţiei Publice (UCRAP) din cadrul Ministerului Administraţieişi Internelor (MAI) a finalizat şi publicat pe pagina sa de internet (http://modernizare.mai.gov.ro) „Analiza privindcalitatea serviciilor publice în relaţia directă administraţie - cetăţean”,care conţine, de asemenea, şi o serie de propuneri pentru modernizareaadministraţiei publice.


Ordinul MAI nr. 1260 din10 aprilie 2006, publicat în Monitorul Oficial nr. 383/4.05.2006, a aprobatmetodologia de implementare a ghişeelor unice.


Cu scopul reduceriicauzelor care generează corupţie, între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2006, UCRAPa întreprins următoarele măsuri:


o   simplificareaînregistrării autovehiculelor (OUG nr. 63/2006): UCRAP a coordonat grupul delucru, la care au participat reprezentanţi ai Departamentului de Permise deConducere şi Înregistrarea Autovehiculelor, Registrul Auto Român, Clubul AutomobilulRomân, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor, structurile asociative aleadministraţiei publice locale etc.;


o   redactarea normelormetodologice privind îndeplinirea obligaţiilor de către autorităţile şipersoanele implicate în prevenirea şi soluţionarea cazurilor de abandon alcopiilor în maternităţi;


o   simplificareaprocedurilor administrative pentru emiterea permiselor de muncă pentru străini.La grupul de lucru au participat reprezentanţi ai UCRAP, ai Autorităţii pentruStrăini, Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă, MJ, Ministerului de Finanţeetc.;


o   elaborarea ghiduluimetodologic de simplificare a procedurilor administrative;


o   elaborarea metodologieiprivind înfiinţarea şi funcţionarea ghişeelor unice în cadrul serviciilor comunitarepublice locale de înregistrare a persoanelor, aprobate prin Ordin al MAI nr.1260/2006 (primirea solicitărilor de emitere a paşapoartelor simple, apermiselor de conducere, a certificatelor de înregistrare a autovehiculelor şia cărţilor de identitate de către ghişeele unice;


o   îmbunătăţirea cadruluijuridic privind administraţia publică locală prin elaborarea unui set de legicu impact semnificativ asupra sporirii răspunderii autorităţilor administraţieipublice locale în legătură cu competenţele lor şi sporirea transparenţeiactului decizional, respectiv legile: Legea nr. 195/2006 privinddescentralizarea; Legea nr. 286/2006 privind modificarea şi completarea Legiinr. 215/2001 privind administraţia publică locală; Legea nr. 273/2006 privind finanţelepublice locale; Legea nr. 251/2006 privind modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici.


1.10 Revizuirealegislaţiei privind funcţionarii publici, în vederea armonizării acesteia culegislaţia şi cu cele mai bune practici europene


Progresele înregistrate:


Structuraorganizaţională a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) a fostîmbunătăţită, iar numărul de posturi a fost suplimentat conform HG nr. 181/2005privind modificarea şi completarea HG nr. 624/2003 care se referă laRegulamentul de organizare şi funcţionare a ANFP.


Criteriile de evaluare arezultatelor individuale ale funcţionarilor publici au fost aprobate prinOrdinul nr. 4094/2005 al ANFP.


Ordinul MinistruluiFinanţelor Publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului de Control Internstabileşte rotaţia adecvată a personalului în cadrul tuturor entităţilorpublice.


Legea nr. 188/1999privind statutul funcţionarilor publici a fost modificată şi completată prinintermediul Legii nr. 251/2006. Principalele amendamente se referă la:


o   redefinirea categorieifuncţionarilor publici de rang înalt prin eliminarea din cadrul acesteicategorii a secretarului general al biroului prefectului, a secretaruluigeneral al judeţului şi al municipiului Bucureşti, precum şi a directorilorgenerali din ministere şi alte organisme specializate ale administraţieipublice centrale;


o   stabilirea modalităţiide intrare în categoria funcţionarilor civili de rang înalt şi de evaluare arezultatelor profesionale;


o   descentralizareaorganizării de concursuri pentru ocuparea posturilor publice;


o   stabilirea regimului deactivităţi politice şi sindicale aplicabil funcţionarilor publici cu funcţii derăspundere şi funcţionarilor publici de rang înalt;


o   perfecţionareaprofesională a funcţionarilor publici;


o   introducerea sistemuluide promovare în cadrul aceleiaşi categorii şi promovarea rapidă în cadrulfuncţiei publice;


o   ANFP poate delegaautorităţilor şi instituţiilor publice competenţa de a organiza concursuri derecrutare pentru ocuparea posturilor publice (generale şi specifice) de lanivelul înalt;


o   Introducerea conceptuluide mobilitate a funcţionarilor publici în interesul public. 


1.11 Realizarea uneievaluări independente cu privire la instituţiile care realizează controale/inspecţii la agenţii economici


Progresele înregistrate:


Analiza a fost efectuatăcu sprijinul unui proiect Phare 2004, implementat de HAUS Finlanda.Implementarea proiectului a început la data de 24 iulie 2006.


În urma reuniunilorbilaterale cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF),ai Gărzii Financiare (GF), ai Autorităţii Naţionale pentru ProtecţiaConsumatorului, ai Inspecţiei Sanitare de Stat şi ai Inspecţiei Muncii,experţii au elaborat un raport privind implementarea celor mai bune practiciUE, adaptate la nevoile locale.


Analiza desfăşurată deinstituţiile care efectuează controale/ inspecţii la agenţii economici a scosîn evidenţă următoarele necesităţi:


o   mandatul clar al activităţilorşi al capacităţii decizionale;


o   transparenţadecizională;


o   consolidarea cooperăriidintre diferitele organizaţii;


o   modificareaorganigramelor;


o   alocarea suficientă deresurse umane şi materiale;


o   mai multe stimulentefinanciare;


o   mai multe cursuri depregătire profesională specializată pentru motivarea şi pentru acreditareapersonalului;


o   încurajarea roluluimass-media în educarea cetăţenilor şi combaterea corupţiei;


o   introducerea temelorprivind viaţa socială şi economică, precum şi aspectele de sănătate în programaşcolară. 


1.12 Realizarea de cătrestructurile de control administrativ a unor planuri de control pe sectoarelecele mai vulnerabile, potrivit auditul independent din martie 2005, încooperare cu PNA, pentru creşterea calităţii actului de control şi a probelor


Progresele înregistrate:


ANAF (Agenţia Naţionalăpentru Administrare Fiscală) şi-a delegat specialiştii să participe laacţiunile de control iniţiate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi deParchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).


DNA a încheiatprotocoale de cooperare cu: Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere aSpălării Banilor (ONPCSB), CC, Bursa de Valori Bucureşti, Imprimeria Naţională,Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), Direcţia GeneralăAnticorupţie (DGA), PICCJ, Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV), InspectoratulGeneral al Poliţiei Române (IGPR), Departamentul pentru Lupta Anti-fraudă(DLAF), Banca Naţională a României.


PICCJ a încheiat protocoalede cooperare cu DGIPI, DNA, IGPR, Serviciul Român de Informaţii (SRI) şiServiciul de Informaţii Externe (SIE).


ONPCSB a încheiat 28 deprotocoale de cooperare cu instituţiile publice implicate în lupta împotrivaspălării de bani. 4 analişti financiari au fost delegaţi de ONPCSB să cooperezecu DNA şi PICCJ.


1.13 Actualizareastrategiilor sectoriale şi a planurilor de acţiune detaliate privind luptaîmpotriva corupţiei în sectoarele publice vulnerabile, cu precădere instituţiide control şi poliţie


Progresele înregistrate:


În iunie 2005, IGPR aaprobat un Plan de Acţiune actualizat pentru combaterea corupţiei din cadrulpersonalului poliţiei române pentru perioada 2005 – 2007, care includeaobiective concrete, realizabile şi un calendar determinat în acest sens(Ordinul nr. S/64269/6 iunie 2005 al Inspectorului General al IGPR).


Cu privire la poliţiacare lucrează pe stradă – identificată drept o zonă cu risc înalt de corupţie –s-a elaborat un plan de acţiuni specifice în ceea ce priveşte combatereacorupţiei (Ordinul nr. S/37337/4 martie 2005).


Strategia anticorupţie aMAI a fost aprobată prin Ordinul MAI nr. 1150 din 19 ianuarie 2006.


1.14 Elaborarea unor strategii şi planuride acţiune sectoriale detaliate privind combaterea corupţiei în celelaltesectoare publice considerate vulnerabile, potrivit auditului independent dinmartie 2005


Progresele înregistrate:


Inspectoratul General al Poliţiei deFrontieră (IGPF) şi-a redactat propria Strategie de prevenire şi de combatere acorupţiei pentru perioada 2005-2007, precum şi planul de acţiune pentrucombaterea corupţiei din cadrul poliţiei de frontieră. Strategia a fostadoptată prin Decizia nr. 174759/22 iunie 2005 a Inspectorului General al IGPF,iar Planul de Acţiune prin Decizia nr. S/169184/June 22, 2005 a InspectoruluiGeneral al IGPF.


Strategia şi planul de acţiune pentruprevenirea şi combaterea corupţiei de la nivelul Gărzii Financiare (GF) au fostaprobate prin Decizia Comisarului General nr. 203516/ 29 iulie 2005. Planul deacţiune are drept obiective: schimbarea periodică a echipelor de comisari;schimbarea periodică a domeniilor şi a activităţilor din domeniile în careoperează echipele de control; implicarea şefilor de departamente în cadrulcontroalelor de pe teren, şi pentru coordonarea acţiunilor complexe, dar şipentru controlul modului în care comisarii se achită de îndatoririle lorprofesionale.


Ministerul Muncii, Solidarităţii Socialeşi al Familiei (MLSSF) a adoptat Strategia Naţională Anticorupţie din cadrulsectoarelor vulnerabile pentru perioada 2005 – 2007 şi planul de acţiunerelevant (Ordinul Ministrului Muncii, Solidarităţii Sociale şi al Familiei nr.663/2005).


 


În cadrul Ministerului Economiei şiComerţului (MEC), Ordinul nr. 9/11.01.2005 instituie acţiuni clare menite să previnăşi să combată comportamentul corupt la nivelul central şi în cadruldepartamentelor subordonate.


 


În cadrul Ministerului Sănătăţii, prinintermediul Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 193/14.03.2005 pentruasigurarea eficienţei raportării corupţiei, s-a reglementat modul demonitorizarea, descoperirea şi facilitarea raporturilor privind corupţia dincadrul serviciului de sănătate.


 


Prin Ordinul nr. 1089/06.07.2005 alMinistrului Transporturilor, Locuinţei şi Turismului (MTLT), s-a înfiinţat ocomisie nouă de combatere a corupţiei la nivelul MTLT.


 


Prin intermediul HG nr. 793/2005, a fostaprobată Strategia Naţională Antifraudă pentru Protecţia Intereselor Financiareale UE. HG nr. 1211/2006, anexa la strategie, a fost modificată.


1.15 Elaborarea uneistrategii actualizate şi a unui plan de acţiune detaliat privind luptaîmpotriva corupţiei din domeniul vamal, pe perioada 2005-2007


Progresele înregistrate:


În data de 29 aprilie 2005, autorităţilevamale au aprobat strategia de combatere a corupţiei în vămi şi planul ei deacţiune (Ordinul nr. 789/2005 al vicepreşedintelui ANAF).


 


Planul de Acţiune pe 2006 a fost redactatşi aprobat prin Ordinul Vicepreşedintelui ANAF nr. 8190 din 30 decembrie 2005.


 


1.16 Elaborarea sau actualizarea, dupăcaz, a codurilor de conduită pentru diversele sectoare publice


Progresele înregistrate:


Codul etic şideontologic al ofiţerilor de poliţie a fost aprobat prin HG nr. 991/2005.Ghidul pentru aplicarea codului a fost redactat în conformitate curecomandările experţilor spanioli din cadrul Proiectului de ÎnfrăţireInstituţională Phare RO 02/IB/JH/07.


Codul de conduită pentrufuncţionarii vamali a fost aprobat prin Ordinul nr. 6582 din 22.08.2005 alVicepreşedintelui ANAF.


Codul de conduită alpersonalului din cadrul Inspectoratului de Muncă şi codul de conduită pentrupersonalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă aufost aprobate prin Ordinul Ministrului Muncii, Solidarităţii Sociale şi alFamiliei nr. 690/28.09.2005.


La nivelul MTLT, regulamentulintern aprobat prin Ordinul Ministrului MTLT nr. 819/2004 a fost completat cuSecţiunea 3, „Obligaţiile specifice ale funcţionarilor publici” şi Secţiunea 4,„Obligaţiile specifice ale posturilor de conducere”.


În data de 29 septembrie 2005, a intrat învigoare Codul de conduită pentru personalul ONPCSB. Codul este publicat pepagina de internet a ONPCSB, www.onpcsb.ro.


1.17 Diseminarea codurilor de conduită însectoarele respective, inclusiv prin includerea în pregătirea profesionalăspecializată a unor componente de integritate şi anticorupţie pentru sectorulpublic


Progresele înregistrate:


Programul PHARE 2005,„Modernizarea managementului resurselor umane în cadrul funcţiei publice dinRomânia”, având drept principal beneficiar MAI, include o componentă deseminare şi sesiuni de formare pentru implementarea şi diseminarea legislaţieiprivind conduita funcţionarilor publici.


Începând cu august 2004,Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) centralizează toate dateleprivind încălcarea codului de conduită de către funcţionarii publici din cadrultuturor autorităţilor publice, la nivelurile central şi local. Toate rapoartelesunt publicate pe pagina de internet a ANFP.


Între noiembrie 2005 şioctombrie 2006, ANFP a elaborat, în cooperare cu asociaţia „Asistenţă şiPrograme pentru Dezvoltarea Durabilă - Agenda 21”, proiectul „Transparenţă şiEtică în Administraţia Publică”. Proiectul a avut drept scop sporirea calităţiiserviciului public local, în vederea îndeplinirii nevoilor şi solicitărilorcomunităţii şi cetăţenilor. Transparenţa decizională şi profesionalismul dincadrul serviciului public trebuie să fie asigurate. Grupul ţintă al proiectuluia fost alcătuit din 436 funcţionari publici. Printre celelalte activităţiîntreprinse se numără: înfiinţarea unui grup de monitorizare a funcţieipublice; organizarea Zilei Deschise; elaborarea de studii şi rapoarte; formareaformatorilor şi elaborarea unui manual de proceduri pentru implementareacodurilor de conduită pentru funcţionarii publici.


În plus, a fost imprimat în 4000 de copiimanualul privind procedurile de implementare a codului de conduită, care aufost diseminate funcţionarilor publici (publicat pe pagina de internet: http://www.anfp-map.ro). De asemenea, au avutloc 15 dezbateri televizate.


Din iulie 2006, DGA a organizat 1272 dereuniuni cu societatea civilă (reprezentată de ONG-uri cum ar fi Liga pentruProtecţia Drepturilor Omului, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Fundaţiapentru Schimbări Democratice, Fundaţia Concept şi Fundaţia pentru DezvoltareaSocietăţii Civile), precum şi 1518 de reuniuni cu structurile MAI în cadrulCampaniei Anticorupţie. Numărul de apeluri şi mesaje la TELVERDE8 a fost de 6874.


Obiectivul 2: Prevenireacorupţiei mediului de afaceri


2.1 Revizuirealegislaţiei cu privire la faliment


Progresele înregistrate:


MJ a redactat amendamentele pentrulegislaţia privind falimentul, cu sprijinul Proiectului Phare (2002),„Sprijinirea îmbunătăţirii şi aplicării legislaţiei şi a hotărârilorjudecătoreşti în domeniul falimentului”. Proiectul de lege a fost aprobat încursul şedinţei de Guvern din 6 septembrie 2005. Proiectul a fost adoptat deParlament şi a devenit Legea nr. 85/20069.


2.2 Revizuirealegislaţiei cu privire la reeşalonări şi scutiri de plată a datoriilor cătrebugetul de stat care să includă criterii şi a obiectivelor limitate, clare şiobiective, precum şi garanţii ale transparenţei procedurilor


Progresele înregistrate:


Legea nr. 244/2005 pentru aprobarea OUGnr. 26/200510 aabrogat dispoziţiile legale referitoare la acordarea înlesnirilor sau scutiride la plata obligaţiilor bugetare restante. Obiectivul acestui act normativeste să asigure egalitatea de tratament a tuturor contribuabililor, să creezecondiţiile pentru un mediu de afaceri competitiv, să suplimenteze bugetulnaţional şi să sporească gradul de respectare voluntară a obligaţiilorbugetare.


2.3 Elaborarea şiaprobarea proiectului de lege privind evaziunea fiscală


Progresele înregistrate:


A fost adoptată Legea nr. 241/200511 privind prevenirea şi combatereaevaziunii fiscale, care prevede sancţiuni penale pentru evaziunea fiscală. Noualege a intrat în vigoare în data de 1 septembrie 2005.


2.4 Elaborarea şi aprobareaproiectului de lege cu privire la modificare a Legii nr. 656/2002 pentruprevenirea şi combaterea spălării banilor, în vederea armonizării legislaţieicu acquis-ul comunitar şi cu recomandările FATF


Progresele înregistrate:


Legea nr. 656/2002 privind prevenirea şicombaterea spălării banilor a fost armonizată cu primele două directiveeuropene privind spălarea banilor, cu obligarea de notificare a entităţilorraportoare cu privire la finanţarea terorismului, precum şi cu recomandărileFATF prin intermediul Legii nr. 230/200512 şial OUG nr. 135/200513.Prevederile sunt în conformitate cu cele ale Parlamentului European şi aleDirectivei Consiliului European nr. 2001/97/CE din 4 decembrie 2001, caremodifică Directiva Consiliului nr. 91/308/CEE privind utilizarea sistemuluifinanciar cu scopul spălării de bani.


OUG nr. 130/2005 a fost aprobată deParlament prin intermediul Legii nr. 36/200614.


Obiectivul 3: Campaniilede informare şi măsurile educative


3.1 Campaniile deinformare publică şi de schimbare a atitudinii faţă de corupţie


Progresele înregistrate:


MJ a dezvoltat ocampanie de conştientizare privind lupta împotriva corupţiei în justiţie.Campania a ţintit şi sistemul de justiţie, inclusiv judecătorii şi grefierii deinstanţe, dar şi justiţiabilii şi se concentrează pe sporirea răspunderii de lanivelul sistemului de justiţie şi îmbunătăţirea eficacităţii sistemului dejustiţie ca serviciu public.


Contractul pentruserviciile mass-media a fost încheiat în 21 noiembrie 2006 şi a constat înspoturi TV şi radio şi diseminarea de afişe. O a doua parte a campaniei va urmaîn contextul Proiectului Phare 2004: „Îmbunătăţirea luptei împotrivacorupţiei”.


Ministerul IntegrăriiEuropene a implementat o campanie naţională de conştientizare şi informare:„E.U. NU DAU ŞPAGĂ - E.U. NU IAU ŞPAGĂ” concentrată pe efectele corupţiei. Campanias-a adresat atât funcţionarilor publici, cât şi cetăţenilor şi a constat înfluturaşi, pagină de internet, spoturi TV şi radio.


DGA a iniţiat în cadrulMAI campaniile de informare în ceea ce priveşte linia verde pe care cetăţenii opot folosi pentru a sesiza faptele de corupţie comise de personalul MAI.


DLAF a organizat ocampanie de conştientizare privind prevenirea fraudelor cu fondurileComunităţilor Europene. Campania are 2 componente (naţională şi regională) şiconstă în comunicarea cu mass-media, societatea civilă (conferinţe,simpozioane) şi cu mediul de afaceri străin.


3.2 Continuarea măsurii3.1 prin intermediul campaniilor de informare şi de schimbare de atitudineaxate pe teme punctuale


Progresele înregistrate:


Implementareaproiectului Phare 2004/IB/JH/-02 a început la 24 iulie 2006. Una dintreactivităţi a prevăzut dezvoltarea unei campanii de conştientizare privindriscurile şi efectele corupţiei. Bugetul pentru componenta de asistenţă tehnicădin cadrul Phare 2004 a fost de 1,8 milioane Euro.


Între 16 octombrie 2007şi 27 februarie 2008, MJ, prin intermediul unui consorţiu internaţional şi înparteneriat cu instituţiile publice de la nivelurile central şi local, aderulat o campanie publică de conştientizare lărgită menită să stimuleze dezbaterileprivind vulnerabilităţile administraţiei publice şi ale sistemului de justiţieîn faţa corupţiei, să identifice cele mai bune practici şi să promovezemijloacele de combatere a corupţiei. Campania a avut mai multe componente:


o   Componenta media aconstat în spoturi TV şi radio, emisiuni TV, afişaj interior-exterior, afişetipărite, precum şi informaţii constante pentru mass-media cu privire lacampanie.


o   Componenta informaţieidirecte: organizarea caravanei anticorupţie în 17 oraşe din România, constândîn 3 dezbateri publice în fiecare oraş, pentru a discuta efectele negative alecorupţiei şi pentru a identifica mijloacele concrete de a o combate,organizarea de conferinţe de presă la nivelurile central şi local (17conferinţe locale), organizarea a 5 seminare pentru instituţiile publice(pentru sistemul de justiţie, sectoarele de muncă, administraţie publică şiinterne, sănătate, educaţie), a 3 mese rotunde (pentru reprezentanţiisectorului de afaceri) şi a 5 reuniuni informative (pentru ziarişti,reprezentanţii misiunilor diplomatice, actorii sociali şi liderii de opinieesenţiali), precum şi organizarea de micro-campanii educative în universităţişi licee. Câteva dintre temele reuniunilor au fost, după cum urmează: rolulziariştilor în lupta împotriva corupţiei, accesul la informaţiile de interespublic, rolul administraţiilor centrale şi locale în combaterea corupţiei,protecţia avertizorilor de integritate.


o   Componenta de internet:pagina de Internet (www.fărăşpagă.ro).


o   În cadrul campaniei aufost proiectate şi diseminate 50.000 de ghiduri informative şi 35.000 depostere pentru instituţii publice, ONG-uri şi cetăţeni. Ghidul conţineinformaţii privind fenomenul corupţiei şi mijloacele eficiente de combatere aacestuia pe cinci sectoare (justiţie, poliţie, educaţie, sănătate şiadministraţie publică).


În data de 24 iunie 2008, MJ a lansat„Caravana anticorupţie”, ultima etapă a proiectului de înfrăţire instituţională„Îmbunătăţirea luptei împotriva corupţiei”, implementat în parteneriat cu HAUSManagement din Finlanda. Caravana, Paşaportul Anticorupţie a ajuns în 12 oraşe15 şi a avut drept scop creştereanivelului de conştientizare cu privire la corupţie şi la ameninţarea pe care oreprezintă, promovarea instrumentelor de a o combate şi încurajarea grupuluiţintă (categoriile profesionale din sectorul public) să reacţioneze împotrivafaptelor de corupţie şi să le respingă. La caravană au participat reprezentanţiai MJ, ai Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi ai HAUS Management dinFinlanda.


3.3. Organizarea uneicampanii de prevenţie incluzând o componentă de integritate şi prevenire acorupţiei, printr-un proiect pilot în licee, care să conducă la adaptareaprogramei şcolare privind educaţia civică


Progresele înregistrate:


Temele şi subiecteleprivind democraţia, inclusiv dimensiunea de prevenire a corupţiei au fostintroduse în programele din şcoli/ licee:


o   Ordinele MinistruluiEducaţiei şi Cercetării nr. 5286/09.10.2006 şi 5287/09.10.2006 privind nouaprogramă de consiliere şi orientare pentru clasele I-IV, V-VIII şi IX-XII;


o   Temele/ activităţileextraşcolare din cadrul programelor de educare a elevilor în cursul orelor deeducaţie civică sau democraţie;


o   Activităţileextraşcolare din cadrul calendarului de activităţi educative. La nivelnaţional, au fost organizate concursurile: „Fii un bun cetăţean”, „Următoareageneraţie”, „Cultură şi civilizaţie în Europa”, „Europa – un viitor împreună”,„Toleranţă şi coabitare în spaţiul public” şi „Eroul Justiţiei”.


În plus, au fostîncheiate parteneriatele cu instituţiile guvernamentale şi ONG-urile de lanivelul local şi au fost desfăşurate campanii în domeniul educaţiei civice.


Obiectivul 4: Creştereaintegrităţii şi a rezistenţei la corupţie a sistemului


4.1 Adoptarea CoduluiDeontologic actualizat al magistraţilor


Progresele înregistrate:


Codul Deontologic actualizat pentrumagistraţi a fost adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în datade 27 aprilie 200516.În urma adoptării Legii nr. 247/2005, a fost adoptat un nou cod deontologicpentru judecători şi procurori17.


Codul Deontologic pentrupersonalul auxiliar a fost aprobat prin decizia CSM nr. 145/2005.


4.2 Diseminarea CoduluiDeontologic actualizat în 15 Curţi de Apel şi prin alte metode


Progresele înregistrate:


Cele două coduri au fostpublicate pe pagina de internet a CSM şi în Monitorul Oficial.


În urma Ordinului nr.4742 din 23 mai 2005 al CSM, judecătorilor şi procurorilor li s-a predat, pebază de semnătură, o copie a noului Cod Deontologic care a fost afişat în locurivizibile.


O campanie deconştientizare a fost organizată în Galaţi, Constanţa, Bacău, Tulcea, Paşcani,Piatra Neamţ, Suceava, Iaşi şi Bucureşti (21 – 27 iunie 2005) şi Piteşti,Craiova, Drobeta Turnu Severin, Timişoara, Arad, Oradea, Baia Mare (12-16 septembrie2005). Campania de conştientizare s-a încheiat în septembrie 2005.


Alte seminare dediseminare au mai avut loc în iulie 2005 la judecătoria din Galaţi, Tribunaluldin Brăila (Curtea de Apel din Galaţi), judecătoriile din Oraviţa, Moldova-Nouăşi Bozovici (Curtea de Apel din Timişoara), instanţele din aria de competenţă aCurţii de Apel din Braşov, cu excepţia judecătoriilor din Făgăraş şi Zărneşti;Tribunalul Alba (Curtea de Apel din Alba Iulia).


CSM a elaborat o broşurăcu privire la sancţiunile disciplinare aplicate judecătorilor şi procurorilor,care va fi publicată pe pagina de internet a CSM şi distribuită judecătorilorşi procurorilor.


4.3 Modificarealegislaţiei în sensul sporirii garanţiilor de independenţă a procurorului şiaplicarea principiului continuităţii şi în faza de urmărire penală


Progresele înregistrate:


MJ a elaboratamendamentele referitoare la cele trei legi privind sistemul de justiţie.Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului în data de 19 iulie2005.


Pachetul legislativ, inclusiv legilenecesare pentru reforma proprietăţii, a fost promulgat de Preşedinte şi adevenit Legea nr. 247/200518.


Amendamentele din 2005la legile sistemului de justiţie asigură independenţa procurorilor de anchetăşi instituie principiul asumării răspunderii pentru funcţiile de conducere prinintermediul:


o   Stabilirii de criteriiobiective pentru alocarea dosarelor către procurori şi interzicerii realocăriidosarelor de către procurorii şefi cu excepţia circumstanţelor limitateenumerate în lege; introducerea dreptului procurorilor de a se adresa CSMîmpotriva unei realocări dispuse de procurorii şefi;


o   Introducerea dreptuluiprocurorilor de a se adresa CSM împotriva oricărei interferenţe a procurorilorierarhic superiori în cadrul anchetelor şi al procesului decizional.


4.4 Consolidareacontrolului efectiv şi nemijlocit al procurorului asupra activităţii deinvestigare şi cercetare penală efectuată de poliţia judiciară  


Progresele înregistrate:


Legea nr. 356/200619 demodificare a Codului de Procedură Penală prevede consolidarea controluluiprocurorului cu privire la activitatea de cercetare penală.


Ofiţerii de poliţiejudiciară îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Procurorului General alPICCJ. A fost instituită o nouă procedură de numire: ofiţerii de poliţiejudiciară sunt numiţi de Ministrul Administraţiei şi Internelor, cu avizulProcurorului General al PICCJ. Retragerea avizului atrage după sine excludereaofiţerilor de poliţie judiciară din rândurile forţelor de poliţie judiciară.


4.5 Sesizarea de îndatăa procurorului care instrumentează cazuri de crimă organizată sau corupţie decătre structurile informative şi de investigaţie prin transmiterea oricărorinformaţii şi suport probator referitoare la săvârşirea unor acte sau fapte decorupţie sau crimă organizată


Progresele înregistrate:


Amendamentele la art. 63alin. 2 al Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară prevăd obligaţiastructurilor de informaţii şi investigaţii de a pune imediat la dispoziţiaprocurorului toate informaţiile neprelucrate cu privire la comitereainfracţiunilor.


În vederea spoririicalităţii informaţiilor primite, DNA a semnat protocoale de colaborare cuONPCSB, CC, DGIIP, DGA, PICCJ, ANV, IGPR, DLAF, Banca Naţională a României.


PICCJ a încheiatprotocoale cu DGIPI, SRI, SIE, DNA, ONPCSB şi IGPF.


4.6 Elaborarea şiaprobarea proiectului de modificare şi completare a celor 3 legi privindreforma justiţiei


Progresele înregistrate:


A se vedea comentariilede la 4.3.


4.7 Controluldistribuirii aleatorii a cauzelor de către instanţe, inclusiv a aplicăriiprincipiului continuităţii completului/ judecătorului în soluţionarea cauzelor


Progresele înregistrate:


Primul raport privinddistribuţia aleatorie a dosarelor a fost aprobat de Plenul CSM prin decizia nr.71 din 26 aprilie 2005.


Cel de-al doilea raportprivind distribuţia aleatorie a dosarelor a fost elaborat în data de 18 iulie2005 şi aprobat de Plenul CSM în data de 3 august 2005.


Conform rapoartelor CSM,sistemul de distribuţie aleatorie funcţionează cu respectarea reglementărilorinterne ale instanţelor şi a deciziilor CSM.


Amendamentele la Legeanr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevăd sancţiunidisciplinare pentru nerespectarea regulilor privind distribuţia aleatorie adosarelor, după cum urmează: mustrare; diminuarea remuneraţiei lunare cu 15%pentru o perioadă între 1 şi 3 luni; transferul disciplinar la o altă instanţăsau parchet în zona de competenţă a aceleiaşi curţi de apel pentru o perioadăcuprinsă între 1-3 luni; eliberarea din funcţia de conducere; eliberarea dinmagistratură.


Plenul CSM a aprobatraportul de control privind distribuţia aleatorie a dosarelor pentru primajumătate a anului 2006 în data de 1 iunie 2006.


În cea de-a douajumătate a anului 2006, Inspecţia Judiciară a CSM a desfăşurat controale careau analizat nivelul de implicare al persoanelor răspunzătoare pentrudistribuţia aleatorie a dosarelor pentru a corecta deficienţele constatate.Raportul inspecţiei judiciare privind distribuţia aleatorie a dosarelor a fostprezentat Plenului CSM în data de 30 noiembrie 2006. Raportul conchide căinstanţele respectă prevederile regulamentului intern al instanţelor privinddistribuţia aleatorie a dosarelor.


Raportul care prevedeaverificările pentru prima jumătate a anului 2007 a fost prezentat Plenului CSMîn data de 5 iulie 2007, şi s-a concluzionat că toate instanţele respectăprevederile juridice privind distribuţia aleatorie.


Raportul inspecţieijudiciare pentru cea de-a doua jumătate a anului 2007 a fost publicat în datade 13 decembrie 2007 


4.8 Continuareareformării Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, pentru a deveni ounitate de investigaţii interne modernă şi responsabilă, în vederea redefiniriicompetenţelor sale şi eliminării suprapunerilor, demilitarizării, precum şi ainstituirii unor mecanisme eficiente de control a activităţii


Progresele înregistrate:


Direcţia Generală de Protecţie şiAnticorupţie (DGPA) a fost desfiinţată prin HG nr. 127 din data de 26 ianuarie200620. Această decizie a urmat Raportului deMonitorizare Cuprinzător din 2005 privind România, în care se afirma că: „Nuexistă rapoarte noi privind DGPA şi activitatea acesteia în afara sistemului depenitenciare, unde are mandat legal de asigurare a siguranţei publice. Datefiind abuzurile care au continuat până în data de 13 martie 2005, există dubiicu privire la logica existenţei unui serviciu de securitate parţial militarizatîn cadrul Ministerului Justiţiei”.


Procesul de dizolvare aDGPA şi inventariere a fost finalizat înainte de 30 iunie 2006.


Obiectivul 5: Reducereanumărului de structuri cu atribuţii în lupta împotriva corupţiei


5.1 Elaborarea uneievaluări a autorităţilor şi instituţiilor care în prezent deţin competenţe îndomeniile combaterii şi/ sau al prevenirii corupţiei, în vederea identificăriisuprapunerii de atribuţii


Progresele înregistrate:


Analiza desfăşurată deautorităţile române împreună cu experţii PHARE a demonstrat că deficienţele înceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei se datorează lipsei de coordonareîntre diferitele instituţii cu competenţe în domeniu mai curând, şi nusuprapunerii de competenţe. Analiza preliminară subliniază necesitatea deîmbunătăţire a coordonării dintre DNA şi autorităţile de control administrativ.Analiza a fost dezbătută cu autorităţile române şi inclusă în primul raport alproiectului Phare. Autorităţile române i-au acordat acestei chestiuni o atenţiespecială, în urma analizei.


5.2 Revizuirea cadruluilegislativ, pe baza concluziilor evaluării de mai sus, în vederea redefiniriişi delimitării clare a atribuţiilor, a raţionalizării activităţii şi areducerii numărului acestor instituţii şi autorităţi, în vederea limităriiactualei fragmentări instituţionale


Progresele înregistrate:


În urma analizeiefectuate la punctul 5.1, autorităţile române au conchis că nu sunt necesareamendamente ale cadrului juridic.


Obiectivul 6:Consolidarea capacităţii instituţionale a DNA


6.1 Revizuirea cadruluilegislativ existent


Progresele înregistrate:


DirecţiaNaţională Anticorupţie este organizată în cadrul Parchetului de pe lângă ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie şi are personalitate juridică.


DNA are competenţă exclusivă şinelimitată în combaterea corupţiei de la nivel înalt, inclusiv cea carepriveşte membrii Parlamentului21.


Direcţiaare autonomie financiară, cum ar fi un buget distinct în cadrul bugetuluiPICCJ, precum şi autonomie funcţională, cum ar fi poliţia judiciară – agenţi şiofiţeri – care continuă să opereze în cadrul DNA sub autoritatea exclusivă a Procuroruluişef al DNA. Direcţia este condusă de Procurorul General al PICCJ prinintermediul Procurorului Şef al DNA.


6.2 Asigurareapregătirii specializate a personalului DNA, în special cu privire latipologiile cazurilor de corupţie şi cooperarea judiciară cu structurilesimilare din Statele Membre


Progresele înregistrate:


5 sesiuni de formarepentru 5 procurori, 2 ofiţeri de poliţie şi 2 experţi de la Biroul de combaterea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE (în noiembrie 2004,ianuarie, aprilie şi mai 2005).


5 sesiuni de formarepentru 7 procurori şi 2 ofiţeri de poliţie pe combaterea spălării banilor (îniulie şi septembrie 2004 şi în ianuarie şi mai 2005).


Un seminar organizatpentru 20 de procurori, cu sprijinul Fundaţiei Germane pentru CooperareJuridică Internaţională privind „Respectarea garanţiilor procedurale îndosarele penale” (în ianuarie 2005).


În martie 2005, 1sesiune de formare pentru procurori şi ofiţeri de poliţie a fost organizată laAmbasada Regatului Unit în Bucureşti în cadrul căreia s-au prezentat legislaţiaşi experienţa britanică în domeniul operaţiunilor sub-acoperire referitoare ladosarele de corupţie.


Un seminar TAIEX privindMandatul European de Arestare (aprilie 2005).


Seminarul pe tema „OLAFîn atelierul de anchetă”, organizat de Oficiul European Anti-fraudă – OLAF,Riga, Estonia între 30 mai şi 2 iunie 2005, la care au participat un procurorşi un expert din cadrul DNA.


Seminarul pentrufuncţionarii români şi bulgari în vederea pregătirii participării celor 2 ţărila Grupul de Lucru al Consiliului Uniunii Europene, organizat de TAIEX,Bruxelles, între 30 iunie şi 1 iulie 2005, la care a participat un procurorDNA.


O vizită de studiuorganizată de Ambasada SUA în cadrul programului „Vizitatorul din străinătate—specializarepe afaceri şi administraţie guvernamentală”, între 26 iulie 2005 şi 18 august2005, la care a participat un procuror DNA.


Seminarul „Formare îndomeniul măsurilor anticorupţie”, organizat în cadrul Programului PHARE„Elaborarea măsurilor anticorupţie”, cu sprijinul Ambasadei Regatului Unitîntre 22-23 august 2005, la care au participat 2 procurori DNA.


2 seminare organizate deDGA în cooperare cu consilierul de pre-aderare britanic, în cadrul proiectuluiPhare „Elaborarea măsurilor anticorupţie” (august şi noiembrie 2005, 2procurori pentru fiecare seminar).


2 seminare organizate încadrul proiectului Phare privind anticorupţia (RO 03/IB/JH/08) „Analizadosarelor complexe de corupţie şi criminalitatea economico-financiară”(noiembrie 2005, 4 procurori şi 20 judecători pentru fiecare seminar).


1 vizită de studiiorganizată de Ambasada SUA şi Ministerul Justiţiei din SUA în domeniulcombaterii corupţiei şi criminalităţii organizate (octombrie 2005, 5procurori).


1 seminar organizat deOficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor privind„Consolidarea capacităţii instituţionale a organismelor implicate în combatereaspălării banilor, a terorismului şi a finanţării criminalităţii organizate”(septembrie 2005, 4 procurori).


1 conferinţăinternaţională organizată de Fundaţia IRZ privind „Schimbul internaţional deexperienţă şi consolidarea cooperării în domeniul combaterii corupţiei”(septembrie 2005, 2 procurori).


1 seminar organizat încadrul Programului multi-naţional Phare privind „Combaterea infracţiuniloreconomice şi a infracţiunilor de spălare de bani” (septembrie 2005, 2procurori).


1 seminar organizat deFundaţia IRZ privind „Metodele de anchetă în dosarele de corupţie politică sauîn alte dosare de corupţie la nivel înalt” (iulie 2005, 20 procurori).


1 vizită de studiuorganizată de Fundaţia IRZ în Germania, la sediul Ministerului Justiţiei dinLandul Hessen, la Parchetul aceluiaşi Land şi la sediul Poliţiei FederaleGermane (iulie 2005, 5 procurori).


1 seminar organizat deAmbasada SUA privind „Anchetele financiare în dosarele de corupţie şi dosarelede spălare de bani” (iunie 2005, 8 procurori).


1 seminar organizat deAmbasada SUA privind aspecte referitoare la activitatea instanţelor de judecată(iunie 2005, 4 procurori).


29 procurori şi 43 deofiţeri de poliţie au participat la 8 seminare în domeniul investigăriimacro-criminalităţii economice şi corupţiei în cadrul Programului Phare RO03/IB/JH/08.


63 procurori, 40 ofiţeride poliţie şi 32 de experţi au participat la 17 seminare în cadrul proiectuluiPhare 2003/005-551.0417. În cadrul aceluiaşi proiect, 85 judecători auparticipat la 4 seminare pe următoarele teme: analiza tehnică a dosarelorcomplexe de corupţie şi criminalitate economică, cercetarea şi judecarea dosarelorde evaziune fiscală şi criminalitate organizată, strângerea şi înaintareaprobelor în dosarele complexe de corupţie şi criminalitate economică,metodologia de anchetă a dosarelor de criminalitate economică transfrontalieră,ancheta financiară a dosarelor penale.


2 procurori aiServiciului de Combatere a Infracţiunilor împotriva Intereselor Financiare aleComunităţilor Europene au participat fiecare la un curs de formare la OLAF, 6procurori, 3 ofiţeri de poliţie, 3 specialişti şi 4 grefieri au participat la oserie de ateliere în cadrul Programului Phare RO 2004/IB/JH/02, în scopulidentificării şi adoptării unei strategii instituţionale de management a DNA.


6.3 Îmbunătăţireasistemului informativ al PNA, incluzând dezvoltarea bazei de date statistice aPNA


Progresele înregistrate:


Phare RO 2003 -551.04.15


În septembrie 2005 aavut loc licitaţia organizată în cadrul programului Phare RO 2003 Phare–551.04.15. În consecinţă, în 2006, DNA a fost dotată cu echipamente IT şisoftware pentru a îşi dezvolta structura existentă de IT la sediul central şipentru a o conecta la serviciile teritoriale.


În data de 30 noiembrie2005 au fost încheiate contractele cu societăţile care au câştigat licitaţiile.Valoarea totală a contractelor a fost de 1.108.798,69 Euro.


Phare RO 2004 –016.772.01.05


Între noiembrie 2005 şiianuarie 2006, experţii DNA au făcut parte din Comisia organizată de MinisterulJustiţiei în scopul elaborării specificaţiilor funcţionale şi tehnice pentrudezvoltarea aplicaţiei de sistem de management al dosarelor ECRIS, modululpentru Parchete (versiunea 3.0) şi adaptarea acestuia la nevoile speciale aleDNA.


Între octombrie 2005 şifebruarie 2006, experţii DNA au participat la redactarea specificaţiilortehnice în vederea achiziţionării unei aplicaţii de sistem intern demanagement al documentelor în cadrul programului Phare 2004 (inclusivachiziţia echipamentului hardware aferent, precum şi a pregătirii specificepentru utilizarea acestei aplicaţii) şi a echipamentului hardware şi softwarenecesar pentru dotarea laboratorului criminalistic al DNA (valoarea totală seridică la 1,3 milioane EURO).


În prezent, în cadrulDNA, funcţionează următoarele aplicaţii software de baze de date:


§  Baza de date privind„dosarele de cercetare penală” – conţine date privind dosarele penaleînregistrate la DNA (dosare, persoane cercetate, faptele pentru care au fostcercetate, soluţiile dispuse de procuror);


§  Baza de date privind„dosarele pe rolul instanţelor de judecată” – conţine date privind evoluţiadosarelor la procese (dosare, persoane cercetate, faptele pentru care au fostcercetate, soluţiile dispuse de instanţe la fiecare nivel);


§  Aplicaţia ECRIS,versiunea 2.0, a fost instalată în decembrie 2005 pentru testare şi dinianuarie 2006 se foloseşte pentru baza de date a Registrului DNA.


6.4 Asigurarearesurselor de personal şi financiare, potrivit evaluărilor efectuate


Progresele înregistrate:


Bugetul DNA pentru 2006s-a ridicat la suma de 72.060.000 RON (20.16 milioane EURO), prin comparaţie cu64.821.000 RON (17.67 milioane EURO) pentru 2005, adică o creştere cu 14%.


Bugetul DNA pentru 2007este 81.848.000 RON (23,43 milioane euro), adică o creştere cu 12%.


Pentru 2008, bugetul DNAeste 70.285 RON. La data de 1 august 2008, în urma rectificării de buget, acrescut la 70.954.


6.5 Elaborarea şipublicarea raportului anual de activitate al PNA, în special privindrezultatele combaterii corupţiei de la nivel înalt


Progresele înregistrate:


În aprilie 2005,raportul de activitate al DNA a fost prezentat la CSM.


În noiembrie, DNA atrimis la UE raportul privind combaterea corupţiei de la nivel înalt.


În data de 6 februarie2007, raportul de activitate al DNA pentru 2006 a fost prezentat la CSM şi înfaţa Ministrului Justiţiei.


În data de 28 februarie2008, a avut loc reuniunea pentru prezentarea raportului de activitate al DNApentru 2007.


Obiectivul 7: Asigurareaeficienţei procedurilor penale, creşterea celerităţii în urmărirea penală şi înprocesul penal


7.1 Revizuirea Coduluide Procedură Penală şi a altor acte normative incidente pentru a asiguracontinuitatea instituţională şi operativitatea în cercetarea penală a cauzelorcare privesc atât infracţiuni de corupţie, cât şi de crimă organizată


Progresele înregistrate:


Legea nr. 356/2006 demodificare a Codului de Procedură Penală a intrat în vigoare în data de 6septembrie 2006.


DNA are competenţade investigare a înşelăciunii, abuzului de funcţie, a anumitor infracţiuni înlegătură cu vama şi de evaziune fiscală, dacă prejudiciul depăşeşte 1.000.000Euro, precum şi toate infracţiunile împotriva intereselor financiare ale UE,indiferent de valoarea prejudiciului cauzat.


7.2. Revizuirea Coduluide Procedură Penală şi a altor acte în vederea reducerii durateiprocedurilor (reducerea numărului căilor de atac pentru anumite cauze şi amotivelor de amânare, stabilirea unor condiţii stricte pentru solicitareastrămutării şi recuzării etc.) în toate cauzele penale.


Progresele înregistrate:


Legea nr. 356/2006 demodificare a Codului de Procedură Penală a intrat în vigoare în data de 6septembrie 2006.


Au fost introduse măsuriconcrete pentru asigurarea celerităţii actului de justiţie:


§  motive stricte de solicitare astrămutărilor;


§  competenţe alternative pentru luarea demăsuri preventive;


§  autorizaţia de interceptare şi ascultare acomunicaţiilor va fi emisă de oricare dintre judecătorii de la instanţacompetentă şi nu doar de preşedintele instanţei sau de judecătorul delegat;


§  judecătorul poate numi din oficiu unjudecător atunci când este obligatorie asistenţa juridică dacă avocatul ales nuse prezintă la audiere


§  obligaţia părţilor de a informa instanţacu privire la adresa lor reală şi cu privire la orice modificare a acesteia.


Obiectivul 8: Combatereacorupţiei prin mijloace administrative


8.1 Revizuirea cadrului legislativîn vederea desemnării unei instituţii abilitate să verifice şi să controlezedeclaraţiile de avere, de interese, stările de incompatibilitate, precum şi săasigurare protecţia persoanelor din cadrul instituţiilor şi autorităţilorpublice care semnalează încălcări ale legii (avertizorii de integritate).Revizuirea regimului de sancţiuni administrative astfel încât să se asigureefectul descurajator


Progresele înregistrate:


Ministerul Justiţiei aelaborat proiectul de lege de înfiinţare a unei agenţii independente care săverifice şi să controleze respectarea prevederilor legale cu privire ladeclaraţiile de avere, declaraţiile de interese şi incompatibilităţi.


În data de 9 mai 2007,proiectul de lege a fost adoptat de Senat şi transmis Preşedintelui pentrupromulgare.


Legea nr. 144/2007privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale deIntegritate (ANI) a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 359 din 25 mai2007.


OUG nr. 49 din 30 mai2007 de modificare şi completare a Legii nr. 144/2007 a fost publicată înMonitorul Oficial nr. 375 din 1 iunie 2007.


OUG nr. 138/2007 demodificare şi completare a Legii nr. 144/2007 a fost publicată în MonitorulOficial nr. 843 din 8 decembrie 2007.


În data de 19 martie2008, Legea pentru aprobarea OUG nr. 49/2007 a fost adoptată de Senat – cameradecizională. Legea nr. 94/2008 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 305din 18 aprilie 2008.


Adoptarea cadruluijuridic pentru funcţionarea ANI a permis tuturor eforturilor să se concentrezepe operaţionalizarea Agenţiei.


8.2 Crearea instituţieidesemnate la punctul 8.1 şi alocarea de resurse umane şi financiarenecesare funcţionării  


Progresele înregistrate:


Prin intermediul OUG nr.78/2007 de modificare a bugetului de stat, a fost adoptat bugetul ANI, care s-aridicat la 3,8 milioane RON (aproximativ 1,2 milioane euro).


Prin intermediul HG nr.792 din 25 iulie 2007, Guvernul a aprobat sediul ANI.


Prin Legea nr. 388/2008privind bugetul de stat pentru 2008, a fost adoptat bugetul ANI pentru 2008.


Bugetul ANI a fostsuplimentat cu 3 milioane RON prin intermediul OUG nr. 18/2008 privindrectificarea bugetului de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 551/2008.


În noiembrie 2008,personalul Agenţiei număra 115 persoane, după cum urmează: 8 persoane detaşate,25 de membri personal contractant, 1 funcţionar civil de rang înalt, 28funcţionari publici şi 53 de inspectori de integritate.


8.3. Evaluarea anuală aactivităţii instituţiei desemnate la punctul 8.1


Progresele înregistrate:


Rapoartele periodice deactivitate sunt redactate de către Agenţie.


Obiectivul 9:Coordonarea şi monitorizarea implementării SNA II 2005 – 2007 şi aplanului de acţiune


9.1 TransformareaConsiliului Naţional pentru Prevenirea Criminalităţii într-un consiliuinter-instituţional, sub autoritatea Primului-ministru şi în coordonareaMinistrului Justiţiei, având ca atribuţii coordonarea şi monitorizareaimplementării SNA 2005-2007, inclusiv a strategiilor şi planurilorsectoriale, precum şi monitorizarea aplicării riguroase a legislaţieianticorupţie.


Progresele înregistrate:


Consiliul pentruCoordonarea implementării SNA 2005 – 2007 a fost instituit prin intermediul HGnr. 233/2005 – Monitorul Oficial nr. 273 din 1 aprilie 2005.


ü  Consiliul a avut şase şedinţe. În cadrul acestorreuniuni, membrii au discutat implementarea măsurilor din cadrul planului deacţiune.


9.2 Evaluareaprogresului în implementarea SNA 2005 – 2007 şi a legislaţieianticorupţie, precum şi actualizarea SNA 2005-2007 în măsura în carenecesitatea rezultă din evaluare.


Progresele înregistrate:


Evaluarea implementăriiSNA 2005-2007 a fost efectuată periodic şi progresele au fost raportateinstituţiilor europene.


Obiectivul 10:Implementarea completă a tuturor instrumentelor anticorupţie ale UE,ONU, CoE şi OECD


10.1 Implementarearecomandărilor formulate în cadrul celei de-a doua runde de evaluare GERCO şi arecomandărilorMONEYVAL


Progresele înregistrate:


În data de 14 octombrie2005, GRECO a adoptat raportul pentru România în cadrul celei de-a doua runde deevaluare. În data de 7 decembrie 2007, Greco a adoptat raportul privindrespectarea regulilor de către România. Conform raportului, din 15 recomandări,6 au fost complet implementate, 6 au fost implementate parţial şi 3 nu au fostimplementate.


În cadrul celei de-atreia runde de evaluare Moneyval, între 6 şi 16 mai 2007, a avut loc o misiunea experţilor privind evaluarea sistemului român de prevenire şi combatere aspălării banilor şi a finanţării terorismului.


În data de 8 iulie 2008,în cadrul celei de-a treia runde de evaluare Moneyval, a fost adoptat raportulde evaluare privind România.


Din cele 40+9recomandări FATF, 8 au fost respectate, 17 au fost respectate într-o maremăsură, 18 parţial, 5 nu au fost respectate, iar o recomandare nu este aplicabilăpentru România.


10.2 Elaborarea unuiproiect de modificare a Legii nr. 36/1995 privind notarii publici şiactivităţii notariale, în sensul eliminării imunităţii notarilor


Progresele înregistrate:


Legea nr. 178/2005 deaprobare a OUG nr. 25/2005 a eliminat imunitatea notarilor cu referire laanchetele penale.


10.3 Elaborarea unuiamendament de modificare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti,în vederea eliminării imunităţii executorilor judecătoreşti.


Progresele înregistrate:


OUG nr. 190/2005 aeliminat imunitatea executorilor judecătoreşti şi a avocaţilor.


10.4 Revizuirea CoduluiPenal, a Codului de Procedură Penală şi a altor acte normative incidente pentruimplementarea răspunderii penale a persoanei juridice, inclusiv în ceea ce priveştecorupţia în sectorul privat


Progresele înregistrate:


Legea nr. 278/200622 demodificare a Codului Penal prevede răspunderea penală a persoanelor juridice.


Legea nr. 356/200623 demodificare a Codului de Procedură Penală prevede mijloacele proceduralenecesare punerii în practică a normelor privind răspunderea penală apersoanelor juridice.


10.5 Implementareaobligaţiilor asumate prin Convenţia ONU împotriva corupţiei – Merida.


Progresele înregistrate:


Legea nr. 278/2006 demodificare a Codului Penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 601 din 12 iulie2006, a intrat în vigoare în data de 11 august 2006.


Legea nr. 356/2006 de modificarea Codului de Procedură Penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 677 din 7august 2006 a intrat în vigoare în data de 6 septembrie 2006.


Amendamentele prevăd,printre altele, răspunderea penală a persoanelor juridice şi mijloaceleprocedurale de aplicare a acestei prevederi.


Strategia NaţionalăAnticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală2008 – 2010prevedemăsurile de completare a Strategiei privind Reforma Administraţiei Publice şiObiectivul I al SNA 2005 – 2007.


În plus faţă de măsuriledin strategie, guvernul României a întreprins unele iniţiative importantesuplimentare în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi alte forme decomportament ilegal. Au fost adoptate documente legislative foarte importante –noul Cod Penal, noul Cod de Procedură Penală, noua Lege a Agenţiei Naţionale deIntegritate, amendamente la Legea Curţii Constituţionale. Aşa-numita „Lege amicii Reforme” (un set de amendamente în domeniul legislaţiei penale) adoptatăîn decembrie 2010 a introdus unele soluţii pozitive importante în domeniulinvestigării şi urmăririi penale pentru fapte de corupţie.


Progresele înregistrateprin aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2008 – 2010, arputea fi rezumate după cum urmează:


Domeniul prioritar 1:Informaţie, conştientizare, responsabilizare


Obiectivul 1: Creştereagradului de informare a publicului cu privire la consecinţele actelor decorupţie


MinisterulAdministraţiei şi Internelor, şi mai precis DGA, au desfăşurat o serie deactivităţi de informare publică. MAI, prin intermediul Unităţii Centrale pentruReforma Administraţiei Publice, împreună cu Asociaţia pentru ImplementareaDemocraţiei, au participat ca parteneri în implementarea proiectului„Dezvoltarea şi consolidarea Centrului Naţional pentru Integritate”, un proiectco-finanţat din Fondul Social European, Programul Operaţional pentruDezvoltarea Capacităţii Administrative, obiectivul final al acestuia fiindelaborarea a trei propuneri de politici care să reprezinte bazele viitoarei strategiipentru prevenirea şi combaterea corupţiei din administraţia publică.


Un rezultat important alcooperării cu societatea civilă l-a constituit dezvoltarea Grupurilorde Acţiune Anticorupţiealcătuite din reprezentanţi ai serviciilorpublice descentralizate şi ai instituţiilor descentralizate în teritoriu,reprezentanţi ai societăţii civile, Ministerul Public, DGA, mass-media, etc.Propunerile selectate de experţii Asociaţiei pentru Implementarea Democraţieiau fost prezentate instituţiilor pentru a îşi asuma răspunderea în domeniu.


În urma parteneriatuluidintre Centrul Naţional pentru Integritate şi instituţiile incluse în SNA, aufost sau sunt pe cale de a fi implementate mai multe activităţi care sunt înconformitate cu obiectivele SNA şi care prevăd toate sectoarele vulnerabile,cum ar fi:


§  În sistemul deeducaţie: în 2011, au fost instalate camere de luat vederi în sălile deexaminare pentru bacalaureat; pe baza noii legi a educaţiei, a fost instituitun organism colegial de integritate în fiecare judeţ, pentru a identificaîncălcarea integrităţii de către profesori şi pentru a raporta situaţiile deabuz,


§  Au fost interzisemeditaţiile pentru profesori cu referire la elevii la clasele cărora predau.


§  În sistemul desănătate publică: decizia de înfiinţare a unui departament care să verificeintegritatea achiziţiilor publice din sistemul de sănătate a fost aprobată, iardepartamentul a fost programat să fie funcţional la data de 1 august 2011.


§  În sectorul financiar(impozite): în ordonanţa de guvern nr. 54/2010 au fost incluse mai multepropuneri menite să reducă corupţia şi evaziunea fiscală, cum ar fi limitareaoportunităţii de a vinde sau de a transfera acţiuni ale firmelor cu datorii laplata TVA sau alte datorii de plată către bugetul de stat în urma uneiinspecţii desfăşurate de ANAF, etc. În lupta împotriva corupţiei de la nivelulsectorului de achiziţii publice al administraţiei publice centrale: emiterea adouă ordine la solicitarea Centrului Naţional pentru Integritate, pentru alimita procentul suplimentar al contractelor de achiziţii publice dupăîncredinţare. Aceste ordine au fost emise de Ministerul Dezvoltării Regionaleşi Ministerul Transporturilor.


ANFP aelaborat, în parteneriat cu mai multe organizaţii non-guvernamentale care auavut drept principal obiectiv crearea unui model de parteneriat public-privatîntre instituţii/ administraţiile locale şi societatea civilă pentru prevenireaşi combaterea corupţiei prin instituirea mecanismelor de monitorizare cuprivire la aplicarea în practică a legislaţiei, precum şi pentru activităţilede formare a funcţionarilor publici. Obiectivele acestor proiecte s-auconcentrat pe consolidarea capacităţii autorităţilor locale şi a instituţiilorpublice de a produce o reformă instituţională reală şi transparentă,concentrată pe nevoile cetăţenilor şi pe consolidarea rolului societăţii civileîn ceea ce priveşte promovarea principiilor unei bune administrări şi aparticipării cetăţenilor la procesul de elaborare a politicilor locale.


2. Sectorulfiscal a promovat dialogul cu societatea civilă prin intensificarea implicăriisale în proiecte şi programe privind conştientizarea riscurilor de corupţie. Înplus, se pretinde că fluxul de informaţii către mass-media şi contribuabili s-aîmbunătăţit. Au fost efectuate campanii de informare cu privire la drepturileşi obligaţiile contribuabililor în legătură cu Agenţia Naţională pentruAdministrare Fiscală (ANAF).


Înurma intensificării acestor măsuri, s-a observat îmbunătăţirea comunicării cucontribuabilii, dar şi o mai bună cunoaştere/ informare cu privire lalegislaţia fiscală, drepturile şi obligaţiile pe care le au în legătură cuadministraţia fiscală, sursele de informaţii ale contribuabililor fiindreprezentate nu numai de comunicatele de presă, ci şi de informaţiile postatepe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administraţie Fiscală, precum şiprin tipărirea şi diseminarea diferitelor materiale informative.


În2009, a fost înfiinţată Comisia de monitorizare a StrategieiNaţionale Anticorupţie de la nivelul autorităţilor însărcinate cu atribuţii decontrol.


3. ÎnMinisterul Sănătăţii, Departamentul de Audit şi Control a colaborat cuAsociaţia pentru Implementarea Democraţiei. În cadrul acestui parteneriat afost implementat un proiect, „Buna guvernare prin intermediul integrităţii şial răspunderii asumate în sistemul român de sănătate”. Obiectivul proiectuluiîl constituie „susţinerea mecanismelor Ministerului Sănătăţii de coordonare aSNA 2008-2010 şi integrarea în viitoarele prevederi ale documentelor destrategie anticorupţie”.


4.    În cursul ultimelorreorganizări consecutive ale Ministerului Educaţiei din2008-2010 a fost instituită Direcţia „Legături cu parteneriisociali” – sindicate, părinţi, patronate şi ONG-uri. Organizeazăateliere periodice cu actorii sociali pentru a spori nivelul de conştientizarecu privire la consecinţele corupţiei24.Conform ultimei Hotărâri a Guvernului, competenţele acestei direcţii au fostpreluate de Direcţia „Legături cu Parlamentul şi Partenerii Sociali”25.


Au fost semnateprotocoale de cooperare cu Asociaţia Pro-Democraţia pentru un proiect pilot„Educaţie pentru Democraţie” şi cu Institutul Aspen România, cu Fundaţia R.F.Kennedy Europa pentru proiectul pilot „Educaţia pentru drepturile omului”.Proiectul „Vorbeşte” a fost de asemenea implementat – în colaborare cuConsiliul Copiilor şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copiilor,un proiect care a condus la o creştere a implicării şi a coeficientului deresponsabilitate civică a elevilor. Proiectul „Avocatul elevilor” a fostimplementat în parteneriat cu Agenda XXI – care a dat naştere unei comisii cuacelaşi nume în cadrul structurii Consiliului Elevilor.


5. La nivelul administraţieipublice locale, cele mai reprezentative abordări sunt, după cumurmează:


-          Promovarea dialogului cusocietatea civilă prin intensificarea implicării acesteia în proiectele şiprogramele de prevenire şi de combatere a corupţiei,


-          Instituţionalizarea uneianumite forme de consultare permanentă cu societatea civilă cu privire laactivităţile autorităţii publice locale pentru prevenirea şi combatereacorupţiei,


-          Îmbunătăţirea fluxuluide informaţii către mass-media şi public cu privire la activităţile deprevenire şi de combatere a corupţiei, dar şi a drepturilor şi obligaţiilorcetăţenilor în legătură cu administraţia.


În cadrul acestuiobiectiv, se constată acţiuni de îmbunătăţire a fluxului de informaţii cătremass-media şi instituţiile publice la nivelul tuturor instituţiilormonitorizate. În cursul implementării strategiei, cantitatea de informaţiifurnizate cetăţenilor a crescut în mod semnificativ.


Aceste informaţii s-aureferit la chestiuni cum ar fi prevenirea şi combaterea corupţiei, prin urmare,îmbunătăţirea drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor în relaţia cuadministraţia publică, dar şi la chestiuni referitoare la serviciile publicefurnizate. Buna cooperare cu mass-media locală a avut drept consecinţă şi ocomunitate mai bine informată, dar şi o mai mare transparenţă a instituţiei.


Acţiuni constructive aufost raportate de anumite primării în sensul promovării dialogului cusocietatea civilă prin intensificarea implicării acesteia în proiecte şiprograme menite să prevină şi să combată corupţia. Aceşti paşi au fostdiseminaţi şi celorlalte instituţii. Municipalităţile formează din ce în ce maimult parteneriate cu mass-media locală pentru a informa mai bine comunitatea.


Obiectivul 2. Creştereagradului de responsabilizare a personalului propriu asupra riscurilor asociatecorupţiei


1. Efectele acţiunilordesfăşurate în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor suntgreu de evaluatdat fiind faptul că percepţia internă şi externăcu privire la nivelul corupţiei nu a suportat modificări substanţiale. Similar,numărul de dosare de corupţie care au implicat funcţionari din MAI a rămasrelativ similar pe durata strategiei actuale anticorupţie. Dar există şi câtevaexemple de rezultate pozitive: implicarea unui număr mare de personal deconducere în elaborarea Ghidului privind riscurile şi vulnerabilităţile în faţacorupţiei, precum şi îmbunătăţirea calităţii acţiunilor şi măsurilor propuse înplanurile de prevenire a corupţiei elaborate de structurile MAI în 2010.


ANFP a contribuit lacreşterea conştientizării autorităţilor şi instituţiilor publice cu privire laimportanţa de desemnare a consilierilor pentru etică şi a activităţii acestora,cu privire la importanţa raportării datelor precise şi la timp prin intermediulcircularelor trimise în 2008 la ministere, autorităţi guvernamentaleindependente, birourilor prefectului şi consiliilor judeţene.


ANFP a căutat săpopularizeze conceptul „consilierilor pentru etică”, al atribuţiilor acestora,modalitatea de exercitare a competenţelor acestora şi importanţa consilieriiprin intermediul unei serii de activităţi publice. În prezent, doar circa 25%dintre autorităţile şi instituţiile publice comunică ANFP date privind funcţionariipublici.


La nivelul structurilorMAI a fost instituită funcţia de consilier de integritate. Responsabilităţileconsilierilor de integritate au fost prevăzute în „Concepţia de prevenire acorupţiei pentru 2009-2012”, respectiv prin acte administrative care instituiausarcini, emise de şefii de instituţii, principalele activităţi întreprinse pânăîn prezent se referă la „Metodologia de identificare a riscurilor şivulnerabilităţilor în faţa corupţiei în cadrul MAI”.


2. În sectorulfinanciar-fiscal – programele de pregătire profesională pentruangajaţi au fost adaptate în conformitate cu vulnerabilitatea acestora laactele de corupţie specifice fiecărui domeniu, iar modulele de formare au fostfinalizate corespunzător.


În absenţa indicatorilorcalitativi, e greu să se evalueze efectele acestor acţiuni, mai precis, dacăaceste şedinţe de pregătire au sporit conştientizarea funcţionarilor publiciresponsabili cu implementarea, dar şi a conducerii, cu privire la efectelefaptelor de corupţie comise.


3. În cadrul MinisteruluiSănătăţii, au fost organizate cursuri de formare profesională pentruangajaţi, printre temele dezvoltate numărându-se şi aspectele operaţiunilor deaudit intern şi de prevenire şi combatere a corupţiei.


4. La nivelul MinisteruluiEducaţiei, Tineretului şi Sportului, principalele instituţii depregătire pentru personalul propriu şi unităţile direct subordonate şi-auinclus în programă teme privind corupţia, pe lângă celelalte teme implementate:gestionarea achiziţiilor publice, controlul financiar şi fiscal dininstituţiile publice, transparenţa procesului decizional, relaţiile dintreadministraţie şi public.


În plus, membriicomisiilor de bacalaureat/ ai tezelor cu subiect unic, au fost informaţi cuprivire la prevederile metodologiilor de organizare şi desfăşurare abacalaureatului, a tezelor cu subiect unic - proces necesar şi combatereacorupţiei.


Comitetul de organizarea desfăşurat şedinţe de pregătire pe teme cum ar fi corectura, monitorizarea,soluţionarea litigiilor de angajare pentru funcţiile din concurs/ locurilevacante din catedrele universitare.


5. În ceea cepriveşte administraţia publică locală, aria de cuprindere amăsurilor luate pentru a îndeplini acest obiectiv nu este foarte mare, fiindjustificată de lipsa resurselor financiare. Resursele insuficiente au condus lareducerea participării la şedinţele de formare ale angajaţilor anumitormunicipalităţi. Există municipalităţi care au raportat participarea laşedinţele de formare prin implicarea personalului în activităţile/ cursuriledesfăşurate de instituţiile publice şi ONG-urile care promovează integritateaşi moralitatea.


Cu toate acestea, înfuncţie de oportunităţile şi problemele cu care s-au confruntat toateinstituţiile, au fost căutate soluţii pentru sporirea conştientizării şi arăspunderii personalului cu privire la riscurile asociate corupţiei: afişareaîn fiecare birou a Anexei privind Regulamentul de Ordine Interioară pentru araporta actele de corupţie şi pentru organizarea de şedinţe periodice (programulde consiliere interactivă), în vederea „actualizării” consecinţelor care pot ficauzate de manifestarea corupţiei şi a răspunderii asumate de toţi şefiiprivind monitorizarea integrităţii angajaţilor.


Domeniul prioritar II


SIMPLIFICAREAPROCEDURILOR ADMINISTRATIVE


Obiectivul 3: Eliminareabarierelor administrative


1. La nivelul MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor s-a implementat un proiect, „Elaborareametodologiei Modelului de Cost Standard pentru cetăţeni”. Proiectul are dreptscop crearea condiţiilor preliminare pentru diminuarea considerabilă abarierelor administrative, diminuarea, în acest fel, a factorilor de risc decorupţie. Aplicarea acestei metodologii va conduce, de asemenea, şi lasimplificarea procedurilor şi a actelor normative de la nivelul diferitelorsectoare administrative.


 


Prin implementareaProgramului de dezvoltare a sistemului de control intern in MAI, a Proceduriloroperative elaborate în conformitate cu solicitările standardelor SMAI, lanivelul tuturor structurilor MAI, au fost elaborate proceduri cu obiectivul deraportare către Organismul de Control al ministerului şi către structura deaudit a MAI.


 


Modificarea unui numărînsemnat de proceduri interne la nivelul întregului minister a fost întreprinsăpentru sporirea transparenţei şi a eficienţei. Introducerea de proceduristandard de operare, diminuarea costurilor şi a duratei serviciilor MAI oferitebeneficiarilor au fost menite să diminueze riscurile de corupţie.


 


În ceea ce priveştemăsura aşa-numitelor „teste de integritate”, DGA a elaborat o propunere demodificare a cadrului normativ existent aflată în prezent la Senat. Cu toateacestea, propunerea respectivă este controversată (consultaţi secţiunea deconstatări şi recomandări).


 


2. La nivelul AgenţieiNaţionale de Administrare Fiscală a fost elaborată o procedură desistem referitoare la managementul riscului. Ca o consecinţă a aplicăriiacestei proceduri, se pot identifica riscurile care apar în desfăşurareaactivităţii. În cadrul Planului Strategic pentru 2010-2012 a fost inclusă dreptobiectiv evaluarea activităţilor dezvoltate în ceea ce priveştevulnerabilitatea în faţa corupţiei.


 


3. MinisterulSănătăţii aelaborat şi aprobat procedurile standard de operare în ceea ce priveşteinspectarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice, precum şi Ghidul pentrubune practici farmaceutice. De asemenea, la nivelul ministerului a fostintrodus un sistem de management al calităţii. În acelaşi domeniu,au fost aprobate ghidurile clinice şi ghidurile de practică medicală, prinintermediul ordinelor emise de ministrul sănătăţii. Fiecare unitate sanitară aelaborat, pe baza ghidurilor de practică medicală aprobate, protocoalele deterapie care vor reprezenta baza contractului de furnizare de servicii medicalecu casele judeţene de asigurări de sănătate şi cu cele din Bucureşti.


 


Protocolul Naţionalpentru Separarea Pacienţilor a fost elaborat, şi aprobat prinintermediul Ordinului MS nr. 48/2009. Se aplică structurilor/ unităţilor deprimire de urgenţe şi stabileşte un model de triere a pacienţilor care ajung launităţile de primire de urgenţe pentru servicii medicale, astfel încâtpersoanele care au cea mai precară stare de sănătate să beneficieze imediat deasistenţa medicală primară impusă de situaţie.


 


4. La nivelul MinisteruluiEducaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a fost emis un ordinde ministru privind reorganizarea Comisiei pentru monitorizarea,coordonarea şi orientarea metodologică a dezvoltării sistemului de controlmanagerial.


 


O altă acţiune care permitediminuarea corupţiei din educaţie o constituie introducerea unui sistemprofesional de management al calităţii în unităţile de învăţământ. Înconformitate cu Strategia Corpului de Control al Ministerului Educaţieiprivind activitatea de control pentru ianuarie – august 2010, a fostacreditată organizarea de cursuri de pregătire pentru directori/ secretari/reprezentanţi ai Comisiei de Evaluare şi de Asigurare a Calităţii în ceea cepriveşte managementul documentelor şcolare.


 


Legea educaţiei naţionaleprevede, de asemenea, măsuri de prevenire a corupţiei în domeniul educaţiei.După intrarea în vigoare a legii, s-a interzis angajarea simultană a soţilor,fiilor/ fiicelor şi a rudelor de gradul al treilea pe posturi care le situeazăpe o funcţie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţionalădirectă la orice nivel al aceleiaşi universităţi.


 


Registrele universitaredevin parte a Registrului Unic al Universităţilor din România, fiind asiguratun riguros control al diplomelor.


 


Actele normative au fost elaborate în vedereareducerii vulnerabilităţii sistemului de educaţie preuniversitară în faţacorupţiei. Ordinul MECTS nr. 5619/2010 privind modificarea şi completareaOrdinului MEC nr. 4925/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şifuncţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, deoarece intervine pestestructurile consiliului de administraţie, sporeşte nivelul de transparenţădecizională din unitatea de învăţământ şi răspunderea tuturor actorilor dineducaţie (elevi, părinţi, reprezentanţi ai societăţii civile).


 


 5. Pedurata de implementare a SNA 2008-2010, instituţiile administraţieipublice locale au desfăşurat acţiuni de elaborare şi introducere deinstrumente şi standarde pentru îmbunătăţirea activităţii proprii.


 


S-au organizatiniţiative de certificare şi/ sau recertificare a implementării sistemelor demanagement al calităţii. Avantajele s-au concretizat în elaborarea şiintroducerea de standarde de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor,revizuire a procedurilor interne în vederea eliminării birocraţiei şi aelementului discreţionar. Simplificarea anumitor proceduri a condus ladiminuarea duratei de eliberare a documentelor. Volumul măsurilor luate şi(implicit) al rezultatelor obţinute diferă de la o primărie la alta.


 


Obiectivul 4. Utilizareatehnologiilor informaţiilor în cadrul serviciilor publice


 


1. La nivelul MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor, a crescut numărul de formulare-tippostate online, precum şi calitatea informaţiilor furnizate. În ceea cepriveşte impactul asupra grupurilor ţintă, poate fi menţionată facilitareaaccesului la informaţii, şi, implicit, serviciile oferite de MAI, precum şidiminuarea timpului de acces la servicii.


 


2. Agenţia Naţională deAdministrare Fiscală şi-a perfecţionat metoda de depunere online adeclaraţiilor fiscale pentru toţi contribuabilii de taxe şi impozite, odată cuintroducerea posibilităţii de folosire a certificatelor digitale. Începând cuaprilie 2009, metoda de depunere online se aplică, de asemenea, şideclaraţiilor de venit ale persoanelor fizice.


 


Dezvoltarea platformeinaţionale e-Romania şi a Sistemului Electronic Naţional a creat condiţiile de accespentru un mai mare număr de ofertanţi pentru serviciile publice oferiteelectronic, precum şi pentru diversificarea acestor servicii.


 


Rezultatul acestoractualizări şi postări ale legislaţiei din domeniu se reflectă, de asemenea, înnumărul în creştere constantă de contribuabili care accesează pagina deinternet a Agenţiei şi care folosesc mijloacele electronice pentru depunereadeclaraţiilor. Utilizarea acestor mijloace electronice de depunere adeclaraţiilor are efectul direct al decongestionării activităţii desfăşurate lanivelul ghişeelor de relaţii cu publicul.


 


3. La AutoritateaNaţională a Vămilor, se poate constata îmbunătăţirea accesuluiagenţilor economici la componentele Sistemului Integrat deInformaţii Vamale prin intermediul internetului. Prin urmare, agenţii economicipot obţine, prin intermediul aplicaţiei de management a autorizaţieipentru Regimurile economice vamale şi destinaţia finală, următoareleautorizaţii:


·         iniţierea procedurilorvamale de acasă/ de la birou


·         autorizaţia pentruexpeditor şi destinatar convenită pentru operaţiunile de trafic comunitar prinintermediul Noului Sistem Computerizat de Trafic – NCTS-RO.


 


Utilizarea IT în cadrulAutorităţii Naţionale a Vămilor permite următoarele:


·         consolidareacontrolului exporturilor prin intermediul Sistemului de Control al Exporturilor– ECS – RO;


·         consolidareacontrolului importurilor prin intermediul Sistemului de Control al ImporturilorRCDPS;


·         formarea activă,formarea pasivă, acceptarea temporară, depozitarea, transformarea controlată devamă;


·         consolidarea controluluiprivind strângerea accizelor conform Documentului Administrativ Însoţitor – DAI– RO_DAI – până la 15 ianuarie 2010 şi EMCD începând cu 15 ianuarie 2010;


·         consolidarea controluluibazat pe analiza de risc şi pe profilul de risc prin intermediul îmbunătăţiriisolicitărilor de informaţii care susţin activitatea de control şi supraveghereavamală;


·         consolidarea controluluicu privire la strângerea taxelor vamale, a taxelor agricole, a taxeloranti-dumping şi a taxelor de compensare, pentru a le pune la dispoziţiaComisiei Europene prin intermediul îmbunătăţirii aplicaţiei Resurse PropriiTradiţionale.


 


4. La nivelul MinisteruluiSănătăţii, utilizarea IT, din cauza elementelor specifice ale acestuidomeniu, s-a materializat în actualizarea paginii de internet a instituţiei cuinformaţii privind legislaţia, normele, reglementările din acest domeniuprioritar, precum şi cu informaţii privind posibilitatea de a beneficia de oserie întreagă de servicii. În plus, e-reţetele se introduc la nivelulîntregului sistem de sănătate.


 


5. La nivelul MinisteruluiEducaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în afara actualizăriipaginii de internet a instituţiei, s-a elaborat o procedură privind dezvoltareade activităţi de către centrul de evaluare pentru finalizarea ocupăriifuncţiilor didactice/ catedrelor declarate vacante/ rezervate din cadruleducaţiei preuniversitare. Procedura defineşte următorii termeni: aplicaţieIT dedicată (program informaţional central utilizat la nivelulnaţional pentru înregistrarea şi administrarea rezultatelor obţinute decandidaţi), timbrul auto-colant cu cod de bare (timbrulauto-colant care este numerotat şi personalizat pentru fiecare candidat şi carese aplică pe fiecare coală standardizată), cititorul de coduri debare (maşina care scanează codurile de bare ale timbrelor auto-colantepentru a identifica colile scrise).


 


De asemenea, pentru aconsolida transparenţa şi pentru a împiedica astfel orice acte de corupţie,următoarele ordine au fost postate pe pagina de internet a Ministerului:transparenţa procesului decizional privind acordarea de calificative academiceşi programul şi metodologia de pregătire pentru organizarea şi desfăşurareaexamenelor de bacalaureat 2008-2011 şi cursurile şi programele pentru examenelede admitere în liceu pentru 2008-2011.


 


6. Acţiunile întreprinsede instituţiile administraţiei publice locale pentru aîndeplini acest obiectiv sunt multiple şi trebuie menţionat că pot ficonstatate în practică la primăriile raportoare. Pagina de internet permanentactualizată de instituţiile raportoare a determinat creşterea volumului deinformaţii furnizate cetăţenilor. Pe de o parte, datele furnizate în formatelectronic au avut drept scop să li se ofere acestora unele informaţii mai bunecu privire la serviciile oferite, iar pe de altă parte, să sporeascătransparenţa/ accesul la informaţii de interes public.


 


A fost introdus sistemulde management al documentelor. Prin folosirea acestui sistem, cetăţenii potmonitoriza/ cunoaşte statutul documentului transmis; permite, în acelaşi timp,distribuţia documentelor în cadrul instituţiei, fluidizarea şi scurtareatimpilor de răspuns. Unele primării au implementat, de asemenea, sistemulelectronic pentru evidenţa şi plata taxelor şi a contribuţiilor. Implementareaşi folosirea sistemului de management al documentelor constituie nişteinstrumente extrem de utile şi pentru instituţie şi pentru cetăţeni.


 


 


DOMENIUL PRIORITAR III


Obiectivul 5: Susţinereaadministraţiei publice în ceea ce priveşte evaluarea dimensiunii corupţiei


 


1. În cadrul MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor a fost prezentat un studiu de diagnosticprivind fenomenul corupţiei din administraţia publică locală, precum şiaplicarea Metodologiei de identificare a riscurilor de corupţie. Este, deasemenea, în curs de implementare proiectul finanţat de PODCA „Studiul dediagnosticare a corupţiei de la nivelul administraţiei publice locale”.


 


În cursul implementăriiSNA, DGA, în colaborare cu structurile MAI, a prezentat studii de cazreferitoare la funcţionarii publici din minister care au comis fapte decorupţie. Singurul impact al acestei măsuri este corelat cu prezentareacazurilor respective sub forma unor informaţii trimestriale, în Buletinul deinformare şi documentare sau în instruirile personalului.


 


În cursul acesteiperioade, DGA a efectuat două sondaje de opinie în cadrul personalului MAIprivind percepţia corupţiei.


 


DGA a elaborat un studiupilot la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, referitor la corupţia dininstituţiile de pregătire iniţială şi continuă din cadrul ministerului,finanţat de Consiliul Federal din Elveţia.


 


Iniţiativa a inclus oanaliză preliminară asupra corupţiei din această instituţie, din perspectivaprincipalilor actori din universitate (corp didactic, instructori militari/specialişti, personal administrativ, studenţi).


 


2. În sectorul financiar-fiscal,ANAF a solicitat finanţare pentru desfăşurarea unui proiect cuprinzător care săincludă studii sociologice ale contribuabililor şi funcţionarilor, desfăşurareaunei campanii mass-media de informare şi crearea unui mecanism de consultăripublice.


 


Obiectivul 6. Adaptareacadrului legislativ şi a politicii publice în conformitate cu recomandările,studiile, analizele şi auditurile independente


 


1. În MAI, afost adoptat Planul Strategic de Acţiune 2010-2013, privind „Prevenirea şicombaterea corupţiei, protecţia internă, controlul şi auditul intern”.Documentul a fost elaborat după consultarea tuturor structurilor.


 


2. În sectorulfinanciar, au fost adoptate mai multe acte normative de către AutoritateaNaţională a Vămilor:


§  OUG nr. 54/2010, publicată în MonitorulOficial nr. 421 din 23.06.2010 care a modificat Legea nr. 86/2006 privind CodulVamal Român;


§  Ordinul Preşedintelui ANAF nr.2477/24.09.2009 pentru aprobarea Normelor Tehnice de utilizare a Sistemului deControl al Importurilor, a Instrucţiunilor de utilizare a aplicaţiei ICS-ROetapa I, pentru agenţii economici, a Ghidului privind importul şi declaraţiasumară de intrare în contextul Regulamentului (CE) nr. 648/2005 elaborat de DGTAXUD, datele pe care le implementează Statele Membre în Sistemul de Control alImporturilor – etapa I, Statele Membre care au acceptat utilizarea depunerii labiroul vamal pentru prelucrare a declaraţiei sumare de intrare, actualizareaactualului EORI (din secţiunea e-Customs);


§  Ordinul nr. 1.889 din 25 iunie 2010,publicat în Monitorul Oficial nr. 436 din 29 iunie 2010 şi Ordinul nr. 1996 din16 iulie 2010, publicat în Monitorul Oficial nr. 517 din 26 iulie 2010, prinintermediul căruia s-a actualizat Ordinul MFP (Ministrului Finanţelor Publice)nr. 500 din 3 aprilie 2007 pentru aprobarea Normelor referitoare la procedurade emitere a certificatului pentru amânarea plăţii la vamă a TVA şi eliberareagaranţiei pentru bunurile importate;


§  Ordinul MFP nr. 1975 pentru aprobareaNormelor Tehnice privind determinarea valorii în vamă pentru bunurile introduseîn România de către persoanele fizice, publicat în Monitorul Oficial nr. 4494din 16/07/2010.


 


 


DOMENIUL PRIORITAR IV


TRANSPARENŢĂ ŞIEFICIENŢĂ


 


Obiectivul 7. Sporireatransparenţei în sistemul de management al resurselor umane


 


1. La MinisterulAdministraţiei şi Internelor, toate concursurile de angajare audevenit publice, ca o măsură menită să consolideze transparenţa instituţională,punând mai presus de toate principiul asigurării competenţei şi promovăriicriteriilor de competenţă. În acelaşi timp, măsura a contribuit la realizareaunei comunicări optime între structurile de resurse umane şi personalulinstituţiei, la reducerea presiunii asupra angajaţilor de la resurse umane.


 


Prevederile privindmotivarea personalului au fost incluse în OMAI nr. 69/2009 pentru aprobareaGhidului Carierei Poliţistului şi a Cadrelor Militare din MAI, publicate înMonitorul Oficial din România nr. 312/12.05.2009. Acţiunea introducestandardizarea cu privire la ocuparea funcţiilor de conducere, apreciind şimenţionând câteva cerinţe minime elaborate pentru funcţii similare.


 


2. Agenţia Naţională deAdministrare Fiscală a postat pe pagina sa de internet informaţiiinstituţionale referitoare la posturile vacante. Măsura de„aprobare a statutului de comisar al Gărzii Financiare” nu a fost îndeplinită.


 


 3. MinisterulSănătăţii a postat pe pagina de internet a instituţiei informaţiireferitoare la posturile vacante, precum şi referitoare la examenele derezidenţiat. În plus, au fost înregistrate 15000 de solicitări cărora le-a fostfurnizat un număr similar de răspunsuri.


 


4. La nivelul administraţieipublice locale, acţiunile menite să sporească transparenţa procesului derecrutare şi de selecţie a personalului extern nu au fost numeroase din cauza restricţiilorlegate de angajarea personalului. În conformitate cu rapoartele, toate măsurileprevăzute au fost utilizate pentru informarea persoanelor cu privire laposturile vacante, organizarea concursurilor, condiţiile de recrutare şiselecţie, precum şi cele pentru promovarea şi avansarea personalului (postărilepe avizierul instituţiei, intranet, pagina de internet a instituţiei,mass-media).


 


Obiectivul 8. Sporireaeficienţei în cheltuirea fondurilor publice


 


1. La nivelul MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor, s-a introdus drept criteriu înspecificaţiile şi criteriile de atribuire a contractelor de achiziţii publice,„cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic”. Răspunderea pentruaplicarea acestui criteriu este asumată de fiecare ofiţer principal de credite.Anunţurile de intenţie şi participare sunt înaintate spre publicare cătreoperatorului sistemului de e-achiziţii - SEAP, iar raportul privind contracteleatribuite se înaintează anual Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şiMonitorizarea Achiziţiilor Publice tot prin intermediul SEAP, documentele fiindpublice şi accesibile prin intermediul internetului. Programul anual deinvestiţii şi programul anual de achiziţii de la MAI sunt clasificate, prinurmare nu pot fi făcute publice.


 


2. Agenţia Naţională deAdministrare Fiscală postează pe pagina de internet anunţurile privindachiziţiile publice. A fost introdus criteriul „cea mai avantajoasă ofertă dinpunct de vedere economic”.


 


MinisterulSănătăţii apostat pe pagina de internet a instituţiei şi anunţurile de achiziţii publiceşi Programul Anual de Investigaţii şi Achiziţii Publice.


 


Ministerul a maielaborat şi publicat Caietele de Sarcini pentru achiziţia echipamentuluimedical de bază, care conţin standardizarea echipamentului menţionat anterior.


 


Atunci când prescriumedicamentele, doctorilor nu li se permite să folosească denumirile comercialeale acestora, ci pe cele ale ingredientelor active, iar pacienţii pot alege eiînşişi produsul comercial şi preţul dorit.


 


La nivelul central,ministerul este răspunzător pentru achiziţia celui mai important echipamentmedical pentru toate instituţiile de sănătate din teritoriu.


 


Standardizareapreţurilor pentru 10 dintre cele mai scumpe boli şi tratamentul lor în ţarăeste în curs de a fi finalizată la Minister.


 


Toate instituţiile desănătate trebuie să raporteze (prin intermediul IT), periodic, Ministerului,cantitatea şi calitatea serviciilor prestate.


 


4. Pentru prevenireacorupţiei de la nivelul achiziţiilor publice, Serviciul de Achiziţii Publiceal Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului foloseşteServiciul Electronic al Achiziţiilor Publice. A fost introdus criteriul „ceamai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic”. Programul de achiziţiipublice şi raportul anual privind atribuirea contractelor de achiziţii publicesunt postate pe pagina de internet a ministerului şi în Serviciul Electronic deAchiziţii Publice.


 


Ministerul Educaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului a emis un ordin privind aprobareaRegulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentruAtestarea Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Conformacestui Ordin, comisiile specializate de acordare a statutului de profesoruniversitar, cercetător ştiinţific de nivelul I şi de doctorat pot includeevaluatori străini.


 


5. Mai multe administraţiipublice locale au introdus norme interne – prin intermediulinstrucţiunilor de lucru privind achiziţiile publice directe şi normele internepentru achiziţiile publice exceptate.


 


S-a raportat organizareade dezbateri publice şi reuniuni consultative pentru elaborarea strategiilor dedezvoltare a unităţilor locale, a proiectelor bugetare, precum şi instituireanoilor obiective de interes pentru întregul grup. A fost ţintită o mai mareimplicare a asociaţiilor de afaceri pentru prezentarea propunerilor acestoraprivind achiziţiile publice şi modalitatea de folosire a fondurilor publice.


 


DOMENIUL PRIORITAR V


PREVENIREA ŞI COMBATEREACORUPŢIEI PRIN INTERMEDIUL COMUNICĂRII ŞI COOPERĂRII


Obiectivul 9. Susţinereacampaniilor de prevenire a fenomenului de corupţie


 


1. MinisterulAdministraţiei şi Internelor a instituit un registru de cadouri. DGA aelaborat un proiect de ordin al Ministrului Administraţiei şi Internelor carenu a fost supus aprobării deoarece Departamentul Juridic a apreciat că nuexista nici o bază legală pentru emiterea acestuia. În aceste condiţii, aceastămăsură a fost eliminată din Planul Sectorial de Acţiune prin intermediul HG nr.960/2010 care modifică HG nr. 609/2008.


 


Măsura privind registrulde plângeri şi sesizări a fost doar parţial implementată, DGA fiind singurastructură a MAI care a instituit un astfel de registru. La nivelul celorlaltestructuri, înregistrarea şi păstrarea sesizărilor se face în conformitate cu OG(Ordonanţa de Guvern) nr. 27/2002 şi OMAI (Ordinul Ministrului Administraţieişi Internelor) nr. 190/2004.


 


Pentru celelaltestructuri MAI, s-a conchis că această acţiune şi măsură nu era necesară dincauză că:


-          înaintarea de petiţii lacelelalte structuri MAI se face cu eliberarea imediată a numărului deînregistrare, în timp ce aspectele referitoare la conţinut sunt menţionateîntr-un registru separat;


-          posibilele sesizăriîmpotriva angajaţilor MAI sunt primite şi înregistrate în acelaşi mod, pentru afi prezentate conducerii pentru măsuri;


-          persoanele care auprimit informaţiile solicitate şi nu au dorit să înainteze petiţii sunt, deasemenea, înregistrate în registrul pentru audienţe şi consilierea cetăţenilor;


-          deoarece la nivelulstructurilor MAI, petiţiile sunt înregistrate şi sute de mii de persoane/ ansunt consiliate, costurile necesare pentru dezvoltarea acestor registreoficiale de petiţii şi sugestii sunt mari.


 


Pentru a extinde liniaverde de raportare, DGA primeşte sesizări telefonice pentru întregul sectorpublic şi le transmite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie şi Direcţie Naţionale Anticorupţie.


 


În noiembrie 2009 a fostsemnat un contract privind implementarea unei soluţii de tip Centrul pentruContact la nivelul MAI pentru Bucureşti, cu termenul de implementare prevăzutîn decembrie 2011.


 


De asemenea, la nivelulDGA, au fost luate următoarele măsuri şi iniţiative, pentru ca în anul 2010 sădevină funcţional „dispecerul” pentru sistemul telefonic gratuit:


§  elaborarea unui protocol de cooperareîntre MAI, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi DNA,prin intermediul căruia să fie stabilită o modalitate pentru organizarea şifuncţionarea sistemului de dispecer în cadrul DGA;


§  solicitarea de adoptare a iniţiativelornecesare privind asigurarea unei conexiuni electronice între cele două birourisedii ale DGA din Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie;


§  pentru asigurarea cadrului normativnecesar funcţionării acestui sistem, a fost elaborat un proiect de lege pentrumodificarea articolului 4 al Legii nr. 364/2004 privind organizarea şifuncţionarea poliţiei judiciare, de asemenea cu privire la completareaarticolului 1 al Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 120/2005 privindoperaţionalizarea DGA, acest aspect fiind postat pe pagina de internet aministerului (www.mai.gov.ro), la secţiunea Transparenţa Decizională.


 


În iulie 2010, DGA ainiţiat şi elaborat studiul „Eficienţa liniei telefonice anticorupţie0800.806.806 (august 2006 – iunie 2010)”. A inclus şi o analiză cantitativă şicalitativă a apelurilor înregistrate pe linia telefonică anticorupţie între 1august 2006 şi 30 iunie 2010.


 


2. În cadrul AgenţieiNaţionale de Administrare Fiscală (ANAF), au fost afişate postereanticorupţie la nivelul structurilor teritoriale, menite să descurajezecontribuabilii în ceea ce priveşte intenţia lor de a oferi diverse „miciatenţii” personalului administraţiei.


 


În plus, existăformulare de sesizări la dispoziţia potenţialilor petenţi, precum şi numere detelefon la care aceştia pot suna pentru a formula diverse plângeri referitoarela posibilele fapte de corupţie, în acest mod fiindu-le oferită posibilitateade a redacta sesizări împotriva funcţionarilor publici. După implementareaacestor măsuri, a fost observată o mai bună administrare a acestor situaţii. Deasemenea, mai multe pârghii utile au fost puse la dispoziţia contribuabililor,pentru a semnala faptele de corupţie comise de funcţionarii publici ai AgenţieiNaţionale de Administrare Fiscală (formulare, linie telefonică etc.).


 


Autoritatea Naţională aVămilor (ANV) apus la dispoziţia publicului formularele de sesizare în toate birourile vamaledin ţară. Numărul liniei de telefon gratuite este postat pe pagina de interneta ANV şi este, de asemenea, promovat prin presă. În cursul perioadei dereferinţă, au fost date publicităţii 541 de comunicate de presă referitoare ladomeniul prioritar analizat.


 


3. La MinisterulSănătăţii în iulie 2009 s-a instituit dispecerul pentru centralizareapaturilor libere din 16 spitale din Bucureşti. Această structură funcţioneazăîn coordonarea Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al MinisteruluiSănătăţii.


 


4. La nivelul MinisteruluiEducaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a fost creată o linietelefonică, Telverde, în vederea unei comunicări mai rapide şi maieficiente cu persoanele care sesizează eventualele ilegalităţi în organizareaşi desfăşurarea examenelor naţionale. Sesizările care au ajuns astfel au condusla descoperirea mai multor fraude/ tentative de fraudare a examenelor.


 


5. În cursul procesului deprevenire a corupţiei de la nivelul administraţiei publicelocale, comunicarea are un rol special şi de asta rapoartele primiteau menţionat activităţi de îmbunătăţire a comunicaţiei şi în interiorulinstituţiei şi între instituţii, însă în special în relaţia dintreadministraţie şi cetăţeni.


 


Prin urmare,administraţia şi-a asumat anumite angajamente, a pus la dispoziţia cetăţenilorgratuit diferite documente şi a distribuit materiale informative; au foststabilite proceduri specifice pentru audienţe, linia telefonică gratuită pentrucetăţeni a fost monitorizată şi au fost create noi surse de comunicare,consiliere şi audienţe; oferirea de informaţii în sistemul „ghişeu unic”, carea fost creat în Centrele de Informare a Cetăţenilor. Au fost puse la dispoziţiacetăţenilor instrumentele de transmitere a sesizărilor, inclusiv sesizărileprivitoare la faptele de corupţie, dar şi administrarea şi soluţiile lasesizările înregistrate, un aspect care a condus la îmbunătăţirea modului degestionare a sesizărilor în legătură cu serviciile administrative oferite şi,implicit, cu percepţia cetăţenilor.


 


În ceea ce priveşteîndeplinirea acestui obiectiv, resursele financiare implicate au determinatimplementarea acţiunilor cu impact special. Se poate observa cazul iniţiativelorrealizate la nivelul primăriei Sectorului 2 din Bucureşti, care a acordat oatenţie specială relaţiei cu cetăţenii (implicarea şi utilizarea avizieruluielectronic Corpage de prevenire a supra-solicitării ghişeelor pentru public şimonitorizarea activităţii centrului pentru relaţii publice, precum şi reducereatimpilor de aşteptare la ghişee.


 


Au fost realizatesondaje de opinie pentru evaluarea satisfacţiei cetăţenilor cu privire lacalitatea serviciilor publice oferite şi pe baza rezultatelor au putut fiadoptate principalele măsuri eficiente de corecţie.


 


Obiectivul 10.Combaterea fenomenului de corupţie prin consolidarea colaborării intra şiinter-instituţionale şi prin intermediul monitorizării implementăriiprevederilor juridice


 


1. Protocoalele decolaborare încheiate de Ministerul Administraţiei şi Internelor,prin intermediul Direcţiei Generale Anticorupţie, cu instituţiileadministraţiei publice, între 2008-2010, au contribuit la realizarea schimbuluide date între instituţii în scopul eliminării redundanţei informaţiilorsolicitate de cetăţeni.


 


Direcţia Generală pentruAudit Intern, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Corpul de Controlal ministerului au desfăşurat inspecţii privind organizarea, funcţionarea,transparenţa etc. în cadrul tuturor structurilor instituţiei.


 


După actualizareaPlanului Sectorial aprobat prin intermediul HG nr. 960/2010 la nivelulMinisterului Administraţiei şi Internelor, a fost introdus obiectivul referitorla „implementarea Concepţiei privind activitatea de prevenire a faptelor decorupţie din structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor”. Documentula fost transmis tuturor structurilor MAI pentru implementare. Fiecare structurăa MAI şi-a desemnat propriul consilier de integritate şi membrii grupurilor delucru pentru prevenirea corupţiei. În evidenţele Direcţiei GeneraleAnticorupţie sunt înregistraţi circa 790 consilieri de integritate şi 1189membri ai grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei.


 


2. În ceea ce priveştesectorul financiar-fiscal, aplicarea măsurilor implementate înscopul realizării acestui obiectiv a avut drept consecinţă o mai bunăcolaborare cu mai multe instituţii/ autorităţi publice, în special în ceea cepriveşte schimbul de informaţii. Prin urmare, rezultatul poate fi constatatdirect din analiza de risc efectuată la nivelul Agenţiei cu efect asupradesfăşurării inspecţiilor fiscale.


 


3.În cursul anilor 2009 şi 2010, 20 de misiuni de audit au fost desfăşurate depersonalul Direcţiei de Audit şi Control a Ministerului Sănătăţii.În plus, alte misiuni de audit au fost desfăşurate de membrii serviciilor deaudit din unităţile de sănătate publică subordonate ministerului. Recomandărileprevedeau respectarea procedurilor juridice, îmbunătăţirea activităţii manageriale,verificarea bugetelor, a procedurilor de achiziţii publice de la fiecare nivel.


 


4. Ministerul Educaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului a solicitat sprijinul MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor pentru a garanta siguranţa unităţilor deînvăţământ care organizează examene şi concursuri. Echipele de control au fostconstituite şi din reprezentanţi ai MECTS şi din experţi ai instituţiiloruniversitare. Specialiştii din instituţiile publice şi din universităţi aufost, de asemenea, implicaţi.


 


Prin intermediulordinului ministrului educaţiei, a fost desemnată o comisie care să efectuezeun control general la Universitatea „Gr. T. Popa” din Iaşi. Misiunea a fostfinalizată cu un raport de control.


 


Auditarea unui număr deinstituţii şi a departamentelor MECTS a fost efectuată în conformitate cuplanul anual. Au fost efectuate inspecţii generale sau tematice la nivelulinstituţiilor de învăţământ superior/ inspectoratelor şcolare/ unităţilor deînvăţământ/ instituţiilor subordonate sau coordonate de MECTS. În cazuldiplomelor false, au fost efectuate inspecţii la Universitatea de Petrol şiGaze de la Ploieşti, Universitatea de la Târgovişte, Universitatea de Vest dinTimişoara, Universitatea Hyperion şi Gh. Cristea din Bucureşti.


 


În cazul studenţilorstrăini la medicină, cooperarea cu autorităţile şi universităţile române acontinuat (în urma abordării adoptate, Universitatea din Oradea a anulat 46diplome).


 


La UniversitateaSpiru Haret din Bucureşti, Universitatea Petre Andrei din Iaşi şi laUniversitatea din Piteşti au fost efectuate inspecţii generale care s-aufinalizat cu ne-includerea provizorie în HG nr. 749/2009 a anumitorspecializări / programe de studii. Prin intermediul Ordinului MinistruluiEducaţiei, a fost desemnată o comisie pentru respectarea implementării corectea procesului de alegere a rectorului Universităţii. Misiunea s-a încheiat cu unraport de monitorizare.


 


Inspecţii au fostiniţiate şi la şcolile sportive, dar şi la cluburile universitare şi s-aufinalizat cu elaborarea Ordinului pentru aprobarea reglementărilorprivind organizarea şi funcţionarea Cluburilor Sportive Studenţeşti dinsubordinea Ministerului, Cercetării, Tineretului şi Sportului.


 


5. La nivelul instituţiilorpublice locale, angajaţii primăriilor au raportat acţiuni de controlîn colaborare cu reprezentanţii altor instituţii, cum ar fi Poliţia, PoliţiaComunitară, Inspectoratul de Stat, Poliţia Sanitară, Evidenţa Informatizată aPersoanelor, Direcţia de Sănătate Publică, Garda de Mediu şi Oficiul pentruProtecţia Consumatorului. În plus, au fost încheiate protocoale în vederearealizării schimburilor de date între diferitele instituţii ale administraţieipublice pentru eliminarea redundanţei informaţiilor solicitate de cetăţeni.


 


Datele generate privindprogresul efectuat în ceea ce priveşte implementarea şi ambele StrategiiAnticorupţie sunt preluate din evaluările anterioare desfăşurate în România.


IV. Constatări(concluzii) şi recomandări


 


IV.1. Constatărigenerale


 


Drept rezultat alevaluării desfăşurate, s-au tras următoarele concluzii:


 


Ø  Strategiile din 2005-2007 şi 2008-2010 aufost implementate într-o mare măsură, şi au fost întreprinse un număr mare demăsuri anticorupţie într-o perioadă scurtă de timp. Au fost luate măsuri pentrua răspunde fiecărui domeniu identificat iniţial.


 


Ø  A existat o lipsă de îmbunătăţire notabilăîn percepţia corupţiei după aderarea la UE, în ciuda eforturilor continuate dea reacţiona faţă de corupţia din sectoarele vulnerabile din România.


 


Ø  Progresele legislative accelerate, uneorigrăbite din multe domenii ale vieţii publice, adesea datorate presiuniiexterne, au rezolvat multe probleme – dar nu pe toate – şi uneori au creatunele suplimentare.


 


Ø  Încă există un grad mare de neîncredere asocietăţii şi conform sondajelor, cetăţenii consideră că a crescut corupţia, înciuda datelor obiective care demonstrează contrariul. Unul dintre principalelemotive ale unei astfel de situaţii îl constituie absenţa indicatorilor deimpact practic al strategiilor, creând o impresie copleşitoare că „nimic sauprea puţine s-au făcut în practică”.


 


Ø  Principala problemă cu implementareastrategiei din 2005-2007 o constituie faptul că diferitele administraţii nu aumers până la capăt cu îndeplinirea obligaţiei de a răspunde anumitor aspecteconcrete de corupţie de la nivelul propriilor lor structuri. Nu toateadministraţiile individuale şi-au îndeplinit obligaţia de a îşi elaborapropriile planuri conform strategiei. S-au făcut prea puţine la nivel local şiregional şi nu a fost elaborat niciun sistem de coordonare eficace aeforturilor AC de la nivel local şi regional. Una dintre cauze o constituieabordarea de sus în jos, adoptată cu ocazia elaborării şi în stadiul deimplementare a strategiei.


 


Ø  Principala problemă cu implementareastrategiei din 2008-2010 o constituie faptul că abordarea sectorială adoptatăde fapt a consolidat efectiv tendinţele anterioare ale administraţiei de a nuîşi asuma activitatea anticorupţie ca fiind o obligaţie proprie, ci de a oconsidera îndatorirea altcuiva (ANI, DGA, ministerele de sector). În plus,transferul coordonării şi responsabilităţii de implementare către MAI nu a fostîn întregime efectiv – din cauza absenţei experienţei sale în domeniulstrategiilor anticorupţie până în 2008 – şi a dat naştere unui grad deneîncredere în interlocutori. Serviciul UCRAP din cadrul MAI depune eforturisusţinute în domeniul prevenirii corupţiei, dar este supraîncărcat.


 


Ø  Strategia din 2008 – 2010 nu a fost bazatăpe o evaluare credibilă a motivelor şi condiţiilor de corupţie din România, nua avut în vedere nicio analiză a situaţiei reale din teren şi, prin urmare, nua fost o reacţie profundă la o ameninţare profundă din ţară.


 


Ø  O altă problemă legată de implementareastrategiei 2008 – 2010 a fost pasivitatea celor două puteri în stat:legislativă şi judecătorească. În ciuda faptului că strategia era sectorială şinu includea în mod concret respectivele puteri din stat, acestea nu au făcutprea multe pentru a-şi aduce aportul la implementarea efectivă a strategiei. Deexemplu, şi prin contrast, societatea civilă a contribuit cu mult mai mult laimplementarea strategiei.


 


Ø  Implementarea strategiilor anticorupţie decătre autorităţile statului în comunităţile locale reprezintă o provocarespecială din cauza diferitelor obstacole şi raţiuni, inclusiv autonomiacomunităţilor locale, conform căreia – dacă strategiile nu sunt adoptate subforma unei legi – comunităţile locale nu trebuie să le urmeze. Doar câtevacomunităţi locale au raportat implementarea strategiei către MAI.


 


Ø  Guvernul român, uneori în circumstanţepolitice foarte dificile, continuă foarte activ să modifice importante actelegislative (Codul Penal, Codul de Procedură Penală, legislaţia însoţitoare şialte legi) – într-o asemenea măsură încât este în curs o evaluare pentru a sevedea dacă sistemul este capabil să „digere” toate modificările planificate şiadoptate.


 


Ø  Introducerea „consilierilor de etică” (lanivelul central şi local) şi a „consilierilor de integritate” în MAI poate fievaluată drept un pas important în direcţia introducerii unor eforturianticorupţie cu o bază preventivă mai mare în instituţiile publice române.


 


Ø  Cele mai importante instituţii anticorupţiedin ţară, DNA şi ANI, s-au confruntat cu mai multe încercări de a li se limitaeficienţa şi au fost necesare presiuni interne şi externe susţinute pentru a ise permite Guvernului să le asigure funcţionarea. În dosarele pe care le are,ANI încă se mai confruntă cu încercări de a i se modifica statutul juridic şicompetenţele.


 


Ø  Lui ANI încă îi este negat un instrumentimportant: nu poate lua parte direct la procedurile din instanţă, atunci cândeste vorba de dosare referitoare la confiscarea bunurilor. Trebuie să procedezeprin intermediul Comisiilor de pe lângă Curţile de Apel, conform hotărâriiCurţii Constituţionale. În plus, faptele penale identificate de ANI suntsoluţionate de serviciile obişnuite de parchet şi nu de DNA.


 


Ø  Faptul că în Constituţia României laArticolele 44/8 şi 44/9 se foloseşte termenul de „averea dobândită licit” seinterpretează uneori într-un mod care nu acoperă nicio îmbogăţirenejustificată. Drept consecinţă a unei astfel de înţelegeri, nu este posibilăutilizarea confiscării extinse în situaţii de îmbogăţire nejustificată.


 


Ø  Instanţele române tot nu au suficientăexperienţă cu dosarele de incompatibilitate sau cu noile fenomene juridiceintroduse prin legislaţia referitoare la ANI.


 


Ø  În România încă nu se implementează deplinun instrument foarte important de investigaţie în cazul luptei împotrivacorupţiei, care ar permite organelor de aplicare a legii să aplice mita fictivăîn toate procedurile de drept penal. Pentru moment, doar ofiţerilor de poliţieli se permite aplicarea acestei metode, dar se prevede că, odată cu noul CPC(Articolul 138) şi altor cetăţeni li se va permite acest lucru – sub controlulorganelor de aplicare a legii, bineînţeles. Drept consecinţă a situaţieijuridice existente, organele de aplicare a legii din România sunt forţate să sefolosească de aşa-zisul „regret efectiv” pentru cetăţenii care le sprijină,însă metoda aduce după sine reacţii negative din partea organismelorinternaţionale de monitorizare.


 


Ø  DGA aplică o metodă similară denumită„testul de integritate” pentru angajaţii MAI, însă rezultatele aplicăriiacesteia nu pot fi folosite în cadrul procedurilor penale. Baza juridică pentrufolosirea testului de integritate a fost extrem de criticată mereu.


 


Ø  Imunităţile, în special cele legate deputerea executivă din stat (miniştri, foşti miniştri) încă ar putea reprezentaobstacole grave pentru investigarea efectivă şi urmărirea penală pentru faptede corupţie.


 


Ø  În termeni practici, avertizorii deintegritate nu reprezintă ceva foarte obişnuit în România, în principal dincauza absenţei prevederilor adecvate ale legislaţiei secundare, aplicabileinstituţiilor.


 


Ø  Unităţile de control intern (de exemplu,Corpul de Audit şi Control din Ministerul Sănătăţii) suferă de pe urmareducerilor însemnate de personal şi a reducerilor financiare, precum şi de peurma crizei economice din România.


 


Ø  Orice modificare a legislaţieianticorupţie existente şi a legislaţiei conexe este însoţită de un risc majorconform căruia schimbările planificate ar putea fi folosite pentru diminuareaeficienţei întregului sistem anticorupţie.


 


Ø  Cele două legi privind transparenţa –Legea nr. 544/2001 şi Legea nr. 52/2003 – nu sunt implementate în cel mai bunmod posibil, nu există sancţiuni prevăzute pentru anumite încălcări ale Legiinr. 52/2003 şi există anumite propuneri de limitare a ariei de cuprindere aLegii nr. 544.


 


Ø  Controalele interne sunt, în general,slabe şi ineficiente, integritatea internă nu constituie deloc o preocupare.


 


Ø  Lipseşte controlul administrativ efectiv(organismele de monitorizare administrative nu transmit dosarele procurorilorşi nu aplică ele însele sancţiuni).


 


 


IV.2. Recomandări


 


Evaluarea strategiilorAC pentru 2005-2007 şi pentru 2008-2010 a permis echipei de consultanţi săelaboreze recomandări în sensul îmbunătăţirii măsurilor de combatere şiprevenire a corupţiei din România.


 


În concluzie, raportulrecomandă autorităţilor române:


 


Ø  Să abandoneze abordarea „stare de urgenţă”în domeniul luptei împotriva corupţiei, să planifice cu prudenţă viitoarelemăsuri anticorupţie, într-un mod cuprinzător şi cu atenţie şi să asigureabordarea coordonată pe termen lung în ceea ce priveşte elaborarea şiimplementarea măsurilor planificate, pe baza voinţei reale naţionale deprevenire şi combatere a corupţiei şi nu doar limitate la obligaţiileinternaţionale ale României.


 


Ø  Să abordeze prevenirea corupţiei într-unmod cuprinzător, întorcându-se la modelul de strategie din 2005-2007, prelungind,însă, calendarul de implementare a strategiilor viitoare cu prioritizăriobligatorii ale măsurilor planificate şi evaluarea periodică anuală arezultatelor obţinute.


 


Ø  Să îşi bazeze toate strategiile viitoareanticorupţie pe rezultatele evaluărilor profunde şi pe analiza situaţiei dindomeniul corupţiei din România şi pe proiectarea principalelor ţinte, obiectiveşi jaloane de îndeplinit prin elaborarea şi implementarea acestor strategii.


 


Ø  Să abandoneze abordarea de sus în jos dela nivelul elaborării viitoarelor strategii şi să aplice abordareamulti-disciplinară, cu implicarea tuturor celor trei puteri din stat, acomunităţilor locale şi a reprezentanţilor sectorului privat şi ai societăţiicivile.


 


Ø  Să instituie un mecanism de coordonareeficace, care să se asigure că adoptarea şi implementarea de politici poartăavizul celor mai înalte niveluri guvernamentale. Să aibă în vedere transferulcoordonării şi monitorizării către Cabinetul Primului-ministru; să aibă învedere transferul unităţilor MAI şi MJ/ a personalului răspunzător pentru ACcătre cabinetul Primului-ministru şi să-i dea răspunderea pentru coordonarea şimonitorizarea implementării următoarei strategii. Experienţa şi capacitateaacumulată în MAI în ceea ce priveşte coordonarea strategiei 2008-2010 trebuiepăstrată şi utilizată în cursul acestui proces în cea mai mare măsură posibilă.


 


Ø  Să implice Consiliul Superior alMagistraturii, Parlamentul, comunităţile locale şi ONG-urile în coordonarea şielaborarea strategiei următoare şi în coordonarea şi monitorizareaimplementării acesteia ulterior – un posibil model poate include instituireaunui consiliu de coordonare la cel mai înalt nivel, cu participareareprezentanţilor executivului, ai CSM-ului, ai Parlamentului şi aicomunităţilor locale (prin intermediul Asociaţiei Preşedinţilor ConsiliilorJudeţene, de exemplu) şi ai reprezentanţilor societăţii civile, susţinuţi de unsecretariat puternic şi informat (unităţile din MJ sau MAI pot servi drept bazăpentru acest secretariat). Un astfel de model ar trebui să respecte întrutotulautonomia puterilor judecătorească şi legislativă şi a comunităţilor locale.


 


Ø  Să consolideze statul de drept şi săcombată corupţia mai eficace în toate sectoarele din România prin intermediuldescentralizării eforturilor anticorupţie, inclusiv prin obligarea tuturorinstituţiilor să îşi evalueze vulnerabilităţile privind corupţia şi săreacţioneze la acestea, prin adoptarea propriilor lor planuri de acţiune(metodologia privind evaluarea riscurilor de corupţie a fost elaborată de MAI;în plus, acţiuni similare au fost întreprinse în 2008-2009 în legătură cufondurile de pre-aderare indisponibilizate şi cu agenţiile de implementare aprogramelor SAPARD/PHARE). Să se asigure că DGA (MAI) şi MJ cooperează pentrudiseminarea experienţei MAI în ceea ce priveşte implementarea metodologieipentru evaluarea riscului de corupţie.


 


Ø  Să includă următoarele aspecte înactivitatea tuturor agenţiilor/ ministerelor din România – pregătireprofesională obligatorie pe etică, consolidarea prevederilor disciplinareexistente; etică şi gestionarea conflictelor de interese ca parte a practicilorzilnice de management; protecţia şi încurajarea avertizorilor de integritate.Să se asigure că aceste aspecte sunt incluse şi în cursurile de pregătire aleAgenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.


 


Ø  Să instituie condiţia obligatorie pentrutoate instituţiile publice de a-şi numi persoane sau departamente răspunzătoarepentru implementarea viitoarelor strategii anticorupţie şi pentru gestionareaaltor aspecte legate de anticorupţie sau integritate.


 


Ø  Să elaboreze un sistem eficace decoordonare a politicilor de la nivel regional şi local (de exemplu prininstituirea consiliilor regionale şi locale anticorupţie care ar avea rolul deorganisme consultative în care să fie implicaţi membri proeminenţi aicomunităţilor locale, jurnalişti de pe planul local, membri ai ONG-urilor şipersoane etice din sectorul de afaceri pentru a monitoriza şi milita pentrumăsurile anticorupţie de la nivelul local. Grupurile de acţiune anticorupţieexistente la nivel judeţean pot fi implicate în acest stadiu).


 


Ø  Să continue să desfăşoare campaniiînsemnate de creştere a nivelului de conştientizare şi acţiuni similare pentrua spori nu numai intoleranţa la corupţie, ci şi voinţa fiecărui membru alpopulaţiei să o prevină şi să o combată efectiv.


 


Ø  Să organizeze campanii şi să raportezerezultatele obţinute în domeniul prevenirii şi suprimării corupţiei, cu scopulde a spori încrederea societăţii în activitatea instituţiilor publice.


 


Ø  Să asigure stabilitatea şi claritatealegislaţiei anticorupţie, precum şi stabilitatea în activitatea instituţiiloranticorupţie, abţinându-se de la modificarea ne-necesară a cadrului legal,asigurând un buget suficient pentru activitatea instituţiilor anticorupţie şidând dovadă de sprijin politic pentru eforturile conducerilor acestora.


 


Ø  Să sporească nivelul de conştientizare aputerilor legislativă şi judecătorească cu privire la importanţa rolului lor îneforturile anticorupţie ale ţării.


 


Ø  Să aibă în vedere posibilitatea deconsolidare a poziţiei ANI (poate prin intermediul instituirii ANI dreptcategorie constituţională) şi a rolului său în instanţe (cel puţin prinadoptarea de linii directoare, în cooperare cu Consiliul Superior alMagistraturii, pentru activitatea procurorilor şi judecătorilor Comisiilor deCercetare a Averilor de pe lângă Curţile de Apel).


 


Ø  Să ia măsuri care să permită aplicareaconfiscărilor extinse şi să aibă în vedere inversarea sarcinii probei în cursulprocedurilor de indisponibilizare şi confiscare a averilor ilicite.


 


Ø  Să asigure implementarea rapidă a NouluiCod Penal şi a noului Cod de Procedură Penală, precum şi a legislaţiei conexe,având în vedere rezultatele studiilor de fezabilitate în curs.


 


Ø  Să desfăşoare o analizăprofundă a modului în care a fost folosit până în prezent mecanismul regretuluiefectiv, pentru a-i identifica toate trăsăturile pozitive şi negative şi, peaceastă bază, să identifice alt(e) mecanism(e) juridic(e) care ar putea conducela aceleaşi efecte pozitive pentru eficientizarea investigaţiilor anticorupţie.


 


Ø  Să ia măsuri pentru a asiguraimplementarea extinsă a tehnicii speciale de investigaţii denumită „mita fictivă”(prin intermediul implementării noului CPC), respectând întru totulinterzicerea provocării şi garanţiile legate de drepturile omului în cazulpersoanelor împotriva cărora se va folosi această metodă.


 


Ø  Să continue elaborarea unei baze legaleadecvate pentru utilizarea testului de integritate.


 


Ø  Să aibă în vedere limitarea categoriilorde persoane pentru care se pot aplica imunităţi.


 


Ø  Să asigure adoptarea şi/ sau aliniereaactelor legislative secundare privitoare la avertizorii de integritate şi să iamăsuri pentru creşterea nivelului de conştientizare în rândul anumitor profesiişi/ sau al publicului larg referitoare la importanţa avertizorilor deintegritate şi la protecţia acestora.


 


Ø  Să introducă pregătirea suplimentarăpentru judecători privind noile fenomene juridice din domeniulincompatibilităţilor şi al indisponibilizării şi confiscării averilornejustificate.


 


Ø  Să asigure resursele adecvate pentruîmbunătăţirea funcţionării organismelor de control intern de la nivelul tuturorinstituţiilor publice, în special pe durata crizei economice, să protejezemembrii acestor organisme împotriva măsurilor de răzbunare şi să introducădimensiunea integrităţii instituţionale ca o componentă a evaluării conducerii.


 


Ø  Să asigure – în practică – independenţaauditorilor interni de la toate nivelurile (inclusiv dezvoltarea carierei,concedii, salariu şi sancţiuni disciplinare).


 


Ø  Să asigure implementarea deplină a Legiinr. 544/2001 şi a Legii nr. 52/2003 prin introducerea de sancţiuni pentruîncălcarea acestor prevederi şi prin evitarea oricăror modificări care le-arputea limita aria de cuprindere pe viitor.


 


Ø  Capacitatea ONG-urilor de la nivelul localtrebuie să fie consolidată, iar ONG-urile locale trebuie implicate îneforturile locale anticorupţie. Poate fi utilă o facilitate pentrumicro-proiectele de la nivelul local pentru a încuraja eforturile anticorupţie.Să stopeze finanţarea discreţionară a ONG-urilor, să se îndrepte cătrefinanţarea competitivă.


 


Ø  Să ia măsuri pentru implementarea oportunăa recomandărilor anticorupţie făcute de organizaţiile internaţionale în toatedomeniile, inclusiv în domeniul finanţării partidelor politice şi a campaniilorelectorale.


 


Ø  Să instituie linii clare deresponsabilitate care să permită atragerea răspunderii politice pentru lipsa deimplementare sau slaba implementare a viitoarelor strategii.


 


 


ConstantinPalicarsky


DragoKos


 


Sursele de informaţiiutilizate:


I. Strategia NAC 2005 –2007, planul de acţiune pentru implementarea strategiei, Hotărârea Guvernuluinr. 233/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliuluipentru coordonarea implementării Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007, raportulprivind progresele înregistrate la nivelul implementării strategiei naţionaleanticorupţie 2005-2007; rapoartele misiunilor de experţi 2004-2007; rapoarteleperiodice privind progresele înregistrate la nivelul implementării Strategiei;rapoartele Phare privind proiectele anticorupţie;


 


II. Strategia NAC 2008 –2010, planurile de acţiune pentru implementarea strategiei, HotărâreaGuvernului nr. 609/2008 privind strategia anticorupţie 2008-2010, rapoarteleintermediare şi finale referitoare la implementarea strategiei naţionaleanticorupţie 2008-2010; extrase din contribuţia RO la rapoartele MCV – BM 4;proiectul Phare 2006 – raportul final;


 


III. Alte documenterelevante pentru domeniul luptei împotriva corupţiei: strategia de combatere afraudei şi planul de acţiune, raportul privind implementarea planului de acţiune,ultimul raport de activitate al Departamentului de Luptă anti-Fraudă (DLAF);proiectul de strategie pentru dezvoltarea justiţiei ca serviciu public2010–2014 (capitolul privind integritatea); datele statistice privind corupţia2005-2010 (trimiteri în judecată şi condamnări definitive);


 


IV. Surse deschise deinformaţii: Rapoartele Globale privind Corupţia pentru România (2005 – 2010),Barometrul Global al Corupţiei pentru România (2005 – 2010), IndiceleTransparency International de Percepţie a Corupţiei (2005 – 2010).






[1] „Abuzul funcţieipublice în scopul propriului profit” (Banca Mondială); „abuzul de încredere înscopul profitului propriu” (Transparency International) sunt doar câteva dintredefiniţiile folosite cel mai adesea.


[2] Au fostîntreprinse măsuri anticorupţie în România şi în afara cadrului celor douăstrategii; acestea nu reprezintă tema evaluării din prezentul raport. Datorităscopului evaluării, prezentul raport se concentrează pe implementarea înspecial a celor două strategii.


 


[3] Legile au fostcitate cu titlul în limba engleză; uneori lipseşte codul numeric exact. Listanu este una exhaustivă.


[4] De exemplu,Strategia privind Reforma din Administraţia Publică şi Obiectivul I alStrategiei Naţionale Anticorupţie 2005 – 2007, respectiv „Sporireatransparenţei şi a integrităţii administraţiei publice”.


5 În conformitate cuLegea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice, AEP este autoritateapublică răspunzătoare pentru administrarea şi aplicarea reglementărilor privindfinanţarea partidelor politice şi, în general, pentru coordonarea şi controlulactivităţii electorale. AEP va publica pe pagina sa de internet: suma totală acotizaţiilor membrilor; lista membrilor care au plătit cotizaţii ale căror sumedepăşesc de 10 ori salariul minimum brut de la nivelul naţional; listapersoanelor fizice şi juridice care au făcut donaţii a căror sumă cumulatădepăşeşte de 10 ori salariul minimum brut de la nivelul naţional; suma totală adonaţiilor confidenţiale; valoarea totală a veniturilor din alte surse.Controlul asupra subvenţiilor de la bugetul de stat trebuie să fie efectuatsimultan de Curtea de Conturi.


6 Publicată înMonitorul Oficial nr. 758/19.08.2005.


7 Publicată înMonitorul Oficial nr. 572/4.07.2005.


8 Numărul de telefongratuit unde cetăţenii pot sesiza conduitele corupte ale personalului MAI.


9 Publicată înMonitorul Oficial nr. 359 din 21 aprilie 2006.


10 Publicată înMonitorul Oficial nr. 296 din 8 aprilie 2005.


11 Publicată înMonitorul Oficial nr. 672 din 27 iulie 2005.


12 Publicată înMonitorul Oficial nr. 618 din 15 iulie 2005.


13 Publicată înMonitorul Oficial nr. 897 din 7 octombrie 2005.


14 Publicată înMonitorul Oficial nr. 200 din 3 martie 2006.


15 Caravanaanticorupţie a început la Drobeta Turnu Severin în 24 iunie şi a avuturmătoarele reuniuni: Slatina – 25 iunie; Piteşti – 26 iunie; Ploieşti – 16septembrie; Braşov – 17 septembrie; Constanţa – 18 septembrie; Zalău – 23septembrie; Alba Iulia – 24 septembrie; Deva – 25 septembrie; Botoşani – 7octombrie; Vaslui – 8 octombrie; Bacău – 9 octombrie.


16 Prin Hotărârea nr.144/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 382 din 6 mai 2005.


17 Prin Hotărârea nr.328/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 815 din 8 septembrie 2005.


18 Publicată înMonitorul Oficial nr. 653 din 22 iulie, 2005.


19 Publicată înMonitorul Oficial nr. 677 din 7 iulie 2006.


20 Publicată înMonitorul Oficial nr. 125 din 9 februarie 2006.


21 OUG nr. 134/2005privind reorganizarea DNA a fost aprobată de Parlament prin intermediul Legiinr. 54/2006, publicate în Monitorul Oficial nr. 226 din 13 martie 2006.


22 Publicată înMonitorul Oficial nr. 601 din 12 iulie 2006.


23 Publicată înMonitorul Oficial nr. 677 din 7 august 2006.


24 Conform HG nr.81/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului.


25 HG nr. 859/2010 demodificare a HG nr. 81/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului.